Tag: tururi ghidate

  • O zi de Hub cultural la Opera Naţională Bucureşti

    O zi de Hub cultural la Opera Naţională Bucureşti

    Opera
    Națională București îşi asumă misiunea de
    a promova valorile culturale ale Operei publicului cât mai larg şi cât mai
    tânăr. Astfel, la sfârşit de vară s-a desfăşurat deja tradiţionalul eveniment
    Promenada Operei, ajuns anul acesta la
    cea de-a XII-a ediție. Un Hub cultural ce a oferit celor prezenți pe esplanadă
    o serie de activități în aer liber care s-au desfășurat pe parcursul a 12 ore.
    O fructoasă colaborare între ONB şi Universitatea Națională de Artă Teatrală și
    Cinematografică I.L. Caragiale (UNATC).


    Daniel Jinga,
    directorul general al Operei Naționale București, a declarat: Promenada Operei este un
    eveniment de tradiție pentru ONB. A început cu un spectacol în aer liber care
    se numea Promenada Operei și acest spectacol a ajuns deja la douăsprezecea
    ediție. El a funcționat inclusiv în pandemie, pentru că, după cum știți, în aer
    liber partea restricțiilor era mai ușor de respectat și noi puteam să ne
    desfășurăm activitatea chiar și în acele condiții. De ceva timp am folosit
    acest eveniment promenadae Operei pentru a transforma această esplanadă din
    fața clădirii Operei Naționale București într-un Hub cultural, într-un loc în
    care să atragem categorii noi de public, un loc prin care să arătăm că Opera
    Națională București nu este gomoasă, că actul cultural nu este inaccesibil. Noi
    nu ne-am închis într-un trun, de fildeş și așteptăm publicul să vină și să se
    bucure de un gen muzical și de un gen cultural care are mai multe etape de
    înțelegere, ca o ceapă așa care are mai multe foi. Deci putem veni la operă și
    putem înțelege la început partea frumoasă muzica, ariile de operă, uverturile,
    apoi, putem înțelege mesajul și în final avem categorii de public care vin să
    vadă pentru a o sută cincizecia oară același titlu, Traviatta sau Nabucco, pentru
    a vedea interpretări diferite sau pentru ajunge la înţelesuri dierite asupra
    aceleiași muzici.



    Liviu Lucaci,
    rectorul Universităţii naţionale de artă teatrală şi cinematografică din
    Bucureşti, a adăugat: Suntem
    astăzi, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L
    Caragiale, București alături de Opera Națională. Şi vom fi de fiecare dată când
    e nevoie de noi și când vom construi împreună astfel de evenimente pentru
    publicul bucureștean și nu numai. După cum vedeți aici este o desfășurare de
    forțe deosebită. Am construit o tabără, care funcționează de câteva zile, în
    așa fel încât să oferim oamenilor cele mai bune condiții o experiență cultural artistică
    deosebită. Împreună cu oamenii din mai multe departamente actorie, păpuși-marionete,
    regie de teatru, regie de film, multi-media. Foarte importantă, multi media,
    astăzi. Vine cu o scenă mobilă, am
    ajutat la construcția acestei scene uriașe, de 400 de metri pătrați, avem filmare,
    cameră la sol, camere cu dronă, camere în balon. Încercăm să acoperim o filmare
    360 din mijlocul orchestrei şi live-streaming, video-mapping pe clădiri, dar
    cel mai important, o resursă umană tânără care își dorește să participe la
    astfel de evenimente și să construiască împreună cu Opera Națională un parcurs
    lung, interesant, atractiv pentru toate categoriile de public.



    Publicul prezent
    la eveniment s-a putut bucura de Gala Extraordinară, cu participarea
    orchestrei, a corului și a ansamblului Operei Naționale București dirijate de
    Tiberiu Soare.


    Daniel Magdal,
    director adjunct al ONB, ne-a asigurat: Am pregătit un program extraordinar de frumos, cu arii și scene din
    opere, din spectacolele pe care le pregătim, premiere din stagiunea care abia
    începe, desigur și câteva mai cunoscute. Ne bucurăm să fim alături de public de
    fiecare dată când avem ocazia. Este extrem de important și suntem extrem de
    recunoscători că lumea este alături de noi. Tot colectivul Operei participă la
    manifestarea din seara aceasta care, în principiu, înseamnă deschiderea de
    stagiune pentru noi.



    Alexandru Nagy,
    regizorul manifestării, a completat: Sunt foarte bucuros că la ediția a douăsprezecea, ediția de anul acesta
    Promenada Operei reușește să facă o infuzie de sânge tânăr, pentru a ne
    asigura și regenerarea publicului nostru spectator, despre care câteodată se
    spune că aparține unei categorii de vârstă căreia spunem cu drag seniori.
    Arătăm anul acesta o serie de activități care cuprind Oamenii Operei. Oamenii operei, artiști, tehnicieni din fața
    și din spatele scenei sunt aici cu toții, pe Promenada Operei, în diferite
    ateliere. Există un atelier de balet, Primii pași de balet. Ne-am dorit ca
    copii care vin aici să aibă parte timp de 2 ore, 2 ore și jumătate să aibă posibilitatea să facă primii pași de
    balet sub îndrumare a unui balerin profesionist, unei balerine, în cazul
    nostru, prin balerina Mihaela Soare. Atelierul de pian, prin Prima dată la
    pian, tot așa ne-am gândit că ar fi copii cărora le-ar plăcea ideea asta, să
    reușească să intre în contact cu un instrument. Și, cine știe, poate reușim să
    declanșăm fiorul acela excepțional care se produce în momentul unei asemenea
    întâlniri, când ești copil. Asta vrem să stimulăm anul acesta contactul
    publicului cu scena, cu artiștii operei, din față și din spate, cum spun,
    pentru că avem și ateliere de creație a costumului, atelier susținut de
    colegele noastre de la croitorie și de la scenografie, dar toate toate
    departamentele au lucrat.



    Atelierul de
    pictură și creație costume a atras circa 70 de cursanți, în special copii.
    Peste 650 de persoane au pășit pentru prima dată în clădirea Operei, în cadrul
    tururilor ghidate. Atelierul de dezvoltare personală a fost centrul de interes
    pentru 90 de persoane, în timp ce atelierul Meseriile viitorului a provocat
    curiozitatea a peste 150 de persoane. Sute de participanți au ales atelierul de
    confecționare păpuși, iar peste 50 de copii au făcut Primii pași de balet cu
    prim-balerina Mihaela Soare, un număr similar ajungând Prima dată la pian cu
    pianistul Mădălin Voicu Jr.. Teatrul de păpuși a atras peste 300 de spectatori,
    iar spectacolul de teatru Wasted de Kae Tempest a fost urmărit cu interes de
    peste 200 de spectatori. Nu în ultimul rând, cea mai inedită atracție a
    Promenadei, balonul cu aer cald, a ridicat în aer la zeci de metri înălțime cca
    50 de amatori de senzații vizuale neobișnuite.




  • Peisaj în deteriorare

    Peisaj în deteriorare


    Unul dintre cele mai interesante și neașteptate locuri din București este, fără doar și poate, Parcul Natural Văcărești – sau Delta Văcărești, cum i se mai spune. Locul este un lac antropic aflat în cartierul Văcărești din partea sud-vestică a capitalei României. Cu o suprafață de aproape 200 de hectare, acest lac a fost conceput inițial ca parte a amenajării complexe de pe râul care traversează capitala, Dâmbovița, trebuind să facă parte din sistemul hidrologic de apărare împotriva inundațiilor a Bucureștiului, în epoca comunistă, dinainte de 1989. Construcția a presupus dărâmarea unuia dintre cele mai frumoase monumente bisericești pe care le avea capitala – Mănăstirea Văcărești. Proiectul inițial a rămas neterminat, iar, după 1989 și căderea regimului comunist în România, lacul a rămas unul din marile proiecte neterminate. În anii ce au urmat, zona a fost recucerită de natură, formându-se astfel o adevărată deltă – cu vegetații diverse, viețuitoare (păsări, animale acvatice, șerpi, dar și vulpi, iepuri, vidre sau altele). Delta Văcărești a devenit un ecosistem stabil, habitatul unor specii protejate. Din 2015, Delta Văcărești este declarată ca parc natural (Parcul Natural Văcărești) – arie naturală protejată – primul parc natural urban din România.



    În peisajul Parcului Natural Văcărești, în luna octombrie, a avut loc o apropiere artistică și conceptuală a omului urban cu natura – proiectul “Peisaj în deteriorare” – proiect prin care Bucureștiul, sufocat de betoane, respiră prin artă. Am stat de vorbă cu curatoare și managerul de proiect Gabriela Mateescu, despre organizarea acestui eveniment și despre conceptualizarea care a stat la baza acestuia. Gabriela Mateescu:


    “Poziționat în cadrul natural citadin al Deltei Văcărești, proiectul intitulat “Peisaj în deteriorare” reprezintă o cooperare trans-disciplinară, artistică, și totodată o cercetare concretizată în intervenții performative, lucrări de land art și instalații site-specific. Evenimentul a fost organizat de Asociația “Nucleul 0000” și cofinanțat de Primăria Capitalei prin ARCUB, în cadrul proiectului “București oraș deschis 2021”. București este un oraș sufocat de beton. Însă, printre plăcile grele care delimitează orașul, natura își cere drepturile și își face singură loc. Pe locul fostului proiect comunist “Lacul de acumulare Văcărești”, demult abandonat, s-a format în ultimii 30 de ani un ecosistem umed, o revendicare a teritoriului propriu, fără niciun fel de ajutor din partea omului, chiar în mijlocul celei mai mari aglomerări urbane din țară. Devenită între timp o deltă în adevăratul sens al cuvântului, un ecosistem de sine stătător în inima Capitalei, “Parcul Văcărești” este locul propice pentru a contempla asupra stării naturii și a efectelor intervenției umane.”



    Comprimând un întreg univers într-o micro-alveolă, artiști din multiple discipline au descompus teorii post și trans umaniste în limbajul artei contemporane. Cine a participat la proiectul “Peisaj în deteriorare” și cum s-a desfășurat acesta? Gabriela Mateescu ne răspunde:


    “În data de 24 octombrie, publicul a fost invitat la o plimbare și să descopere în natură lucrările artistelor Roberta Curcă, Mălina Ionescu, Gabriela Mateescu, Andreea Medar, Kiki Mihuță, Marina Oprea. “Pierduți în peisaj” au fost și cursanții atelierului de performance “microRave – încercări de a deveni peisaj”, coordonați de Andreea David, Maria Baroncea, pe muzică de Chlorys. Înainte cu o săptămână de eveniment, am invitat tineri din București cu interese artistice, să vină în Deltă pentru un atelier de performance dansant, profitând de ultimele zile de toamnă însorite. Pentru a ajuta vizitatorii în această călătorie, am realizat o hartă cu coordonatele GPS ale lucrărilor, poziționate la intrările în Deltă și printre lucrări. Au fost realizate trei tururi ghidate în care publicul a parcurs traseul artistic, împreună cu organizatorii și artistele. Instalațiile au fost strânse a doua zi, pentru a respecta spațiul nealterat al zonei.”



    Conceptul artistic a presupus un spațiu hibrid – care a prins viață deopotrivă de la freamătul cotidian urban și de la zgomotele unei delte din mijlocul unei metropole. Acest spațiu a fost readus la viață, temporar, pentru a-și pleda pentru propria cauză – respectiv o funcție culturală – locul cel mai potrivit pentru contemplare, un prilej de reconectare cu natura, un posibil moment de meditație asupra efectelor nocive asupra naturii pe care le pot avea intervențiile umane hazardate. La final, Gabriela Mateescu ne-a vorbit despre publicul participant și despre reacțiile acestuia în peisajul urban cuprins de natura Deltei Văcărești:


    “Pe lângă publicul specific evenimentelor artistice, a fost o zi de duminică călduroasă în care publicul larg a ieșit la plimbare și astfel a avut ocazia de a se întâlni cu lucrările artistice întâmplătoare, iar reacția lor a fost în primul rând una de uimire, dar și de interes – care a fost satisfăcut de explicațiile artiștilor și a echipei.