Vinovat de moartea a 700 de mii de persoane anual în UE, fumatul continuă să fie o problemă serioasă în toate statele-membre, România nefăcând excepţie. Aici fumatul este principala cauză de boală şi deces. Mai mult de 42 de mii de persoane mor anual din cauza fumatului, iar două treimi din acestea au vârste între 35 şi 69 ani, în condiţiile în care în 2011, de pildă, aproape 27% din populaţia fuma. Bolilele asociate fumatului sunt, de asemenea, foarte grave şi se împart în cinci categorii: bolile cardio-vasculare, bolile cerebro-vasculare, tuberculoza, cancerul şi bolile respiratorii. Dar nu doar sănătatea are de suferit de pe urma fumatului, ci şi economia, după cum evidenţiază şi recentul Studiu de Impact Economic al Consumului de Tutun asupra Sistemului Public de Sănătate din România”. Pentru a afla exact cât a cheltuit statul român, în 2012, pentru tratarea bolilor provocate de fumat, au fost evaluate cheltuilile efectuate pentru internarea persoanelor care au avut cele cinci categorii de afecţiuni şi, de asemenea, cheltuielile efectuate prin programele naţionale de sănătate care acoperă tratamentele noi ale unor dintre aceste boli. Dr Magdalena Ciobanu, expert în Ministerul Sănătăţii pentru controlul fumatului, ne detaliază în continuare rezultatele studiului: Medicamentele compensate, consultaţiile la medicul specialist sau la medicul de familie, precum şi toate investigaţiile paraclinice necesare diagnosticării acestor boli nu au putut fi calculate. De aceea, suma cuprinsă în studiu este mai mică decât ce s-a cheltuit în mod real. Chiar şi aşa, cheltuielile cu aceste boli depăşesc încasările din aşa-numită taxă pe viciu aplicată produselor din tutun. Prin urmare, pentru tratamentul bolilor luate în calcul, în 2012, s-a cheltuit o sumă mai mare de 4 miliarde de lei. Din această sumă, strict pentru tratamentul fumatului s-a cheltuit o sumă de 1,2 miliarde de lei. Suma încasată în urma taxei pe viciu a fost de 1,1 miliarde. De aici a rezultat un deficit de 100 de milioane de lei în 2012. Acest deficit e, de fapt, mult mai mare, dar nu a putut fi aflat cu precizie din cauza lipsei datelor menţionate anterior.
Aşadar, circa 28% din suma totală de peste 4 miliarde de lei cheltuită pentru tratarea celor cinci categorii de boli reprezintă factura” atribuită fumatului. Dr Magdalena Ciobanu ne precizează: Când spunem că fumatul provoacă, de pildă, cancerul pulmonar sau produce infarct miocardic, partea atribuibilă fumatului este variabilă de la o boală la alta. El poate provoca şi una şi alta dintre aceste boli, dar nu toate cazurile de infarct sau de cancer pulmonar sunt cauzate de fumat. În cazul infarctului miocardic, doar un sfert dintre îmbolnăviri sunt cauzate de fumat. În cazul cancerului pulmonar, 86% din cazuri sunt cauzate de fumat. De aceea apar două sume în acest studiu. Una e suma totală, cheltuită pentru tratamentul tuturor bolilor, şi suma cheltuită strict din cauza fumatului.
Instituită în 2006 Monitorizarea consumului de tutun, protejarea oamenilor faţă de consecinţele consumului de tutu, oferirea de ajutor celor care doresc să renunţe la fumat, avertizarea cu privire la pericolul consumului de tutun, interzicerea promovării produselor din tutun, creşterea taxării tutunului. Sunt aceste măsuri aplicate în România? Ne răspunde tot Magdalena Ciobanu: Toate cele şase măsuri sunt aplicate, dar nu la maximul lor. S-au făcut paşi importanţi în 2007-2008 odată cu aderarea României la UE. După 2008 s-au progrese doar în două domenii, în cel al creşterii taxării produselor din tutun şi cel al oferirii de sprijin celor care vor să renunţe la fumat. Restul au stagnat, deşi este vorba strict de măsuri legislative. Sunt măsuri care nu presupun o investiţie materială din partea statului, ci doar o investiţie în bunăvoinţă din partea Parlamentului. Cel mai bun exemplu e legea privind interzicerea fumatului în locurile publice închise. Proiectul de lege se află în Parlament din 2011 şi nici până azi nu a fost supus la vot în Camera Deputaţilor.
Un sprijin în lupta contra fumatului poate veni chiar de la instituţiile UE prin revizuirea, în aprilie anul acesta, a Directivei asupra tutunului. Eurodeputatul Cristian Buşoi, membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, ne prezintă conţinutul noii directive: Directiva revizuită a tutunului a reprezentat un subiect sensibil şi extrem de dezbătut în PE. Abia în decembrie anul trecut s-a ajuns la un compromis între Parlament şi Consiliul UE. Aşa că în aprilie a putut fi publicată în jurnalul oficial noua directivă revizuită. Statele-membre au doi ani la dispoziţie pentru a implementa această directivă care, în mare, impune ca avertismentele de sănătate să acopere 65% din partea din faţă şi din spate a pachetului de ţigări sau de tutun pentru pipă. Se interzic produsele din tutun aromate, se interzic anumiţi aditivi, ingrediente precum cafeina, vitaminele, aditivii de culoare şi cei care facilitează inhalarea sau absorbţia nicotinei. De asemenea, sunt cerinţe suplimentare privind forma şi conţinutul pachetului, se interzic elementele de pe pachet care induc în eroare consumatorul.
Instituţiile europene speră ca prin aceste măsuri să scadă atractivitatea fumatului, mai ales în rândul tinerilor.
