În 2022, populația ocupată a României era de 7,6 milioane de persoane. Dintre acestea, 5,5 milioane erau salariați cu contract individual de muncă. Cei mai mulți salariați erau de găsit în domeniul serviciilor – 3,5 milioane de persoane, în timp ce în industrie și comerț erau 1,85 de milioane de persoane. Per ansamblu, rata de ocupare a fost, în 2022, de 62,3%.
Economistul-șef al al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, spune însă, că, aplicat pe specificul țării noastre, principala provocare pentru creșterea capitalului autohton sunt problemele reprezentate de forța de muncă. În ultimii 25-30 de ani, s-a înregistrat o acumulare a capitalului românesc, astfel încât acesta nu mai este acum un factor care să afecteze PIB-ul. Acum, ţara noastră trebuie să găsească domeniile în care să aibă un cuvânt de spus, la nivel european, a menţionat Valentin Lazea, care s-a referit la 3 direcţii principale în care capitalul autohton poate trece la un noul nivel:
“Creşterea valorii adăugate, diversificarea investiţiilor, intrarea pe noi pieţe. Firmele din România vor trebui să îşi negocieze nişele pe care deţin un avantaj competitiv din cadrul lanţurilor de producţie continentale, iar România are multe capabilităţi de a se insera în producţia europeană fie că vorbim de sectorul IT, de sectorul auto, de producerea de energie verde sau de exploatarea de pământuri rare.”
Ne-am obișnuit să vedem România doar în topurile triste ale Uniunii Europene, dar să știți că avem și domenii la care suntem foarte, foarte buni! De exemplu, România are mai mulți specialiști certificați în tehnologie decât Statele Unite. Iată ce spune Radu Antohi, subsecretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării:
«Avem mai mulţi specialişti din tehnologie certificaţi la mia de locuitori decât Statele Unite. Suntem pe primul loc în Europa la această chestiune şi pe locul şase în lume. Deci avem o forţă de muncă bine pregătită, avem conectivitate, avem internet de mare viteză în majoritatea ţării. Plecând de la aceşti doi piloni foarte puternici, putem să dezvoltăm industria IT din România şi să digitalizăm, şi banii pe care îi câştigăm din digitalizare să fie foarte importanţi pentru bugetul statului român».
Problema este, însă, decalajul dintre această forță de muncă foarte bine pregătită din domeniul IT și restul populației din România, în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor moderne și a serviciilor digitale. Să mai notăm, de asemenea, și discrepanța dintre angajații companiilor de stat, ai celor din domeniul privat și ai celor din administrațiile publice locale.
Experții BNR spun că, după aproape 35 de ani de economie de piață, România trebuie să profite de valoarea și experiența capitalului autohton, dacă vrea să aibă o poziție semnificativă în economia europeană. Condițiile sunt bune, dacă ne gândim la demersurile pentru reindustrializarea Europei, negocierile Republicii Moldova și ale Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană și consolidarea flancului estic al Uniunii, nu doar militar, ci și economic. Este însă nevoie de concentrarea pe 3-4 domenii strategice. Ne aflăm într-un moment istoric de redefinire a strategiilor economice la nivel mondial şi european, iar companiile româneşti trebuie să profite de această conjunctură, consideră economistul-șef al BNR, Valentin Lazea:
«Raportul Draghi, apărut la începutul lunii septembrie, scoate în evidenţă faptul că răspunsul la fărămiţarea globalizării nu îl constituie retragerea fiecărui stat european în autarhie şi naţionalism economic, ci un efort comun de a crea lanţuri de valoare europene, precum şi campioni europeni. »
Valentin Lazea mai spune că procesul definirii şi negocierii nişelor româneşti în lanţurile de producţie europene va necesita atât implicarea factorului guvernamental, cât şi a sectorului privat în acest demers strategic. Reprezentanţii statului şi ai sectorului privat trebuie să se aşeze la masă şi, pe bază de cifre şi de exemple clare, să decidă unde se pot insera firmele româneşti în lanţurile de producţie continentale, a mai precizat economistul-şef al BNR.
În context, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Radu Hanga, crede că instituţia pe care o conduce poate juca un rol important :
«Ne aflăm într-un mediu în care afacerile mari locale s-au născut în urmă cu 30 de ani, în anii ’90. Au fost înfiinţate multe dintre ele de oameni care probabil atunci era în zona 30-40 de ani, care acum se apropie de primul schimb de generaţii, prima predare a ştafetei către următoarea generaţie de antreprenori. Ce înseamnă asta pentru bursă? Înseamnă o mare oportunitate, până la urmă oportunitatea de a ajuta companiile locale, care nu au soluţia trecerii acesteia către a doua generaţie, să găsească calea, să găsească o variantă alternativă pentru mersul înainte.
Când ne întrebăm care sunt domeniile în care putem fi de succes? Primul lucru este să ai nişte campioni locali. Nu poţi să ajungi campion european fără să ai un campion local. Companiile acestea care au dovedit ceva la nivel intern sunt companiile care au şansa să devină jucători importanţi pe arena regională. Eu când mă uit la Bursă, o văd nu doar că pe o platformă de finanţare, o văd ca pe o scenă care ajută cu vizibilitate companiile care vin către bursă. În momentul în care te-ai listat încep să se vadă şi produsele tale, într-un context în care începe să crească preferinţa consumatorilor spre produsele locale. Bursa, într-un fel, te certifică, te ajută să te dezvolţi».
