Radio România Internațional

Tag: UAP

  • Luna BRÂNCUȘI 2024: Expoziție de sculptură si desen în perioada 1-29.02.2024

    Luna BRÂNCUȘI 2024: Expoziție de sculptură si desen în perioada 1-29.02.2024

    Filiala de Sculptură București
    a Uniunii Artiștilor Plastici din România organizează, în perioada 01-29 februarie 2024, la Galeria Academia si Galeria Simeza evenimentul dedicat sculpturii
    contemporane: Luna Brâncuși.


    Aflat la a patra ediție, evenimentul
    este organizat în semn de recunoștință pentru contribuția marelui sculptor
    român, unică și vitală în societate, la îmbogățirea culturii și patrimoniului
    naționale si universale. Luna Brâncuși este dedicată sculpturii
    cu toate aspectele ce le cuprinde: de la diversitate și relevanță, la
    vulnerabilitate și acțiuni de protecție și conservare.


    Organizat sub egida Zilei Naționale Constantin Brâncuși,
    cu sprijinul Primăriei Sectorului 1,
    sub egida Uniunii Artiștilor Plastici din
    Romania, in parteneriat cu Academia Română, prin spațiul oferit de
    Casa Oamenilor de Știință și in Galeria Simeza, Luna Brâncuși promovează
    sculptura românească, prin doua expoziții de sculptură contemporană si desen.




    Sculptura este, pentru Mark
    Leckney, despre experiență, despre întâlnirea cu un obiect în spațiu. Și despre
    cum această întâlnire ne afectează în mod fizic sau psihic. Așadar sculptura
    vorbește, acționează asupra privitorului avizat sau nu, prin simpla forță a
    prezenței sale. O experiență a puterii prezenței care, spune același, se
    estompează, în timp. Expozițiile care omagiază acum pe Brâncuși propun publicului
    exact aceasta: o seamă de experiențe și reflecții care, de multe ori, depășesc
    izbutite investigări asupra formei și volumului. Pentru cei reuniți acum în
    spațiile Galeriei Academiei și Simezei, sculptura și desenul ei sunt despre
    lumea în care trăim, despre rănile ei numite și nenumite, despre fragilitatea
    făpturii, despre speranță, despre cum suntem și ce riscăm a deveni, despre ce
    lăsăm după noi…Plasticieni de mare forță, artiști conceptuali, sculptori
    devotați materialului, lemn, bronz, lut, iarbă, unii schimbând programatic
    material, expresie, temă, alții egal înaintând pe drumul croit, fiecare propune
    mai mult decât un obiect spre contemplare, un gând, o trăire, o frământare.- Doina
    Mândru




    Luna Brâncuși ia startul joi 1 februarie 2024
    ora 19,00 cu vernisajul expoziției de la Galeria Academia din Casa Oamenilor de Știință, Calea Rahovei nr.
    176, unde expun artiștii : BOLBOREA
    IOAN, BREZA BOGDAN, CARAGIU GETA, CÂMPEANU DINU, CEARĂ
    TITI, CIOBANU VLAD, CODRE FLORIN, DĂNEASA MIRCEA, DRĂGUȘIN
    DORU, DUP DARIE, DUP CSAPO REKA, GAVRIȘ DĂNILA, GHEORGHIȚĂ ALEXANDRU, GHIȚĂ
    EMIL CRISTIAN, MARINETE
    ALEXANDRU, MEDRUȚ IOAN, MINEA GRIGORE, MÎRZEA CONSTANTIN, MARINA
    ANDREI, PAPUC ALEXANDRU, PÎRVU ADRIAN, POP ANA ZOE, POPOVICI
    CONSTANTIN, PREDESCU VLADIMIR, RADU DUMITRU, RANGA ALEXANDRU, ROMAN
    MIRCEA, SCRIPCARIU VIRGIL, SIMINIC ALEXANDRU, STOICA NICOLAE, VLAD AUREL, ZIDARU MARIAN, ZIDARU
    VICTORIA




    Evenimentele din cadrul Lunii Brâncuși continuă cu vernisajul expoziției
    de Sculptură si Desen, luni 5 februarie
    ora 19,00 de la Galeria Simeza
    bld Gral Magheru nr 20, unde expun artiștii: APOSTU GEORGE, ALDEA
    ALINA, BĂLAN ANDREI, BOERU MIHAELA, CÂMPEANU DINU, CHIFU PANAITE, CONTRAȘ AUREL, DEAC
    BISTRITA IOAN, DUMITRESCU
    ELENA, DUP CSAPO REKA, DUICU VALENTIN, GORDUZ VASILE, HARIGA ELENA, ILINA
    EUGEN, LADEA IOAN, LEONTE MARIUS, MURNU ION LUCIAN, MINCU
    RĂZVAN, PĂDURARU NECULAI, PENTELESCU
    CRISTIAN, PERIANU VLAD DAN, PIRVU ADRIAN, POP ANA ZOE, POPOVICI
    CONSTANTIN, RADU SILVIA, RĂDULESCU
    DINU, RUSSU LIVIU, SCRIPCARIU VIRGIL, SCUTARU
    ELENA, SCUTARU MARCEL, SIMINIC ȘTEFAN, SIMINIC TEODOR, SPIRESCU
    SILVIU, STOIANOV SAVA, STOICA
    NICOLAE, TĂNASE FLORICA, VLAD AUREL, ZHU FLORIN


    Un
    eveniment organizat de Filiala de Sculptură București a Uniunii Artiștilor
    Plastici din România, cu sprijinul Primăriei Sectorului 1 București


    Parteneri
    media: Agerpres, Amosnews, TVR 1, TVR Cultural, SENSO TV, Radio România
    Cultural, București FM, Zile și Nopți, Revista Arta, Coolt Neamț, Modernism,
    Propagarta, Jurnal de București


    Comunicare
    și PR: office@filialadesculptura.com


    PROGRAM LUNA BRANCUSI 2024


    Expoziție
    de sculptură contemporană


    Vernisaj: 1 FEBRUARIE 2024,
    ora 19:00


    Galeria ACADEMIA


    Curator: Doina Mândru


    Consultanți: Marian Zidaru,
    Darie Dup, Siminic Alexandru, Nicolae Stoica




    Expoziție
    Desene si Sculptura


    Vernisaj: luni 5 februarie ora
    19,00




    Galeria Simeza




    Curator. Doina Mândru


    Consultanți: Elena Scutaru,
    Alina Aldea, Alexandru Siminic




    Premierea cu ocazia Zilei Naționale Constantin Brâncuși


    Premiul
    Sculptor Emerit


    Premiul
    Sculptor Emergent


    Luni, 19 februarie ora 19:00




    Galeria SIMEZA




    Juriu: Doina Mândru, Petru
    Lucaci

  • Gala Premiilor Uniunii Artiștilor Plastici din România 2023

    Gala Premiilor Uniunii Artiștilor Plastici din România 2023

    Uniunea Artiștilor Plastici din România a acordat titlul de Prieten al Artelor unor personalități și instituții care s-au remarcat în susținerea culturii naționale. Două posturi ale societăţii Române de Radiodifuziune, Radio România Internaţional şi Radio România Cultural, se numără între instituţiile care au primit distincţia pentru întreaga activitate de susţinere şi promovare a artelor.



    Gala Premiilor Uniunii Artiștilor Plastici din România, cel mai important eveniment cultural al forului reprezentativ al artiștilor vizuali profesioniști din țara noastră, a avut loc în Sala Barocă a Muzeului Naţional de Artă din Timișoara.



    Am discutat după Gală cu Preşedintele Uniunii, Petru Lucaci.






    Vicepreşedintele Uniunii, Gheorghe Dican, ne-a povestit ce se află în spatele organizării unei asemenea gale.






    Pictorița Dana Constantin, preşedinta Filialei Timișoara a UAP, a obţinut un Premiu de Excelență.






    Premiul pentru Pictură a revenit cunoscutului artist vizual Eugen Raportoru.






    Premiul pentru Sculptură a fost câştigat de artistul vizual Virgil Scripcariu.






    Premiul Consiliului Director al UAP din România a revenit artistei vizuale Emilia Persu și sculptorulului Liviu Mocan. Am stat de vorbă mai întâi cu doamna Persu.






    Sculptorul Liviu Mocan, de asemenea laureat cu Premiul Consiliului Director al UAP din România, ne-a acordat un interviu imediat după gală.






    Premiul Juriului a revenit tânărului sculptor Traian Cherecheș. L-am întrebat ce înseamnă acest premiu pentru el.






    Premiul pentru Diaspora a fost câştigat de un cunoscut artist vizual român stabilit în Franţa, pictorul Dorin Crețu.






    Premiul Revistei Arta a revenit cunoscutului pictor şi profesor universitar Ioan Augustin Pop.






    Încheiem seria interviurilor realizate după Gala Premiilor Uniunii Artiștilor Plastici din România cu Tudor Zbârnea, Directorul General al Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, prezent la evenimentul din Timişoara.





  • Gala Premiilor UAP 2023

    Gala Premiilor UAP 2023


    În cadrul istoric oferit de Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timişoara, a avut loc Gala Premiilor Uniunii Artiştilor Plastici din România. Peste 20 de artişti au de acum încolo în biografie un premiu deosebit de important şi foarte râvnit – Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România.



    Iată care au fost laureaţii:



    Marele Premiu – sculptorul Bata Marianov



    Premii de Excelenţă – pictoriţa Dana Constantin şi artistul vizual Teodor Graur



    Premiul pentru Pictură – Eugen Raportoru



    Premiul pentru Sculptură – Virgil Scripcariu



    Premiul pentru Grafică – Anca Boeriu



    Premiul pentru Multimedia – Adrian Grecu



    Premiul pentru Arte Decorative – Maria Cioată



    Premiul pentru Design – Corina Gabriela Duma



    Premiul pentru Artă Religioasă şi Restaurare – Geanina Ionescu



    Premiul pentru Artă în Spaţiul Public – ceramistul Ovidiu Ionescu



    Premiul pentru Scenografie – Mihai Constantin Ranin



    Premiul pentru Critică de Artă – Luiza Barcan



    Premiul Consiliului Director al UAP din România – artista vizuală Emilia Persu şi sculptorul Liviu Mocan



    Premiul Juriului – sculptorul Traian Cherecheş



    Premiul pentru Tineret – sculptoriţa Andreea Hriţcu



    Premiul pentru Diaspora – pictorul Dorin Creţu



    Premiul Revistei Arta – pictorul Ioan Augustin Pop



    Premiul Asociaţiei AVV Hărman – pictorul Florin Şuţu



    Premiul Ioan Atanasiu Delamare – artistul vizual Anastasia Lungu



    În cadrul Galei, Uniunea Artiştilor Plastici din România a acordat titlul de Prieten al Artelor unor personalităţi şi instituţii care s-au remarcat în susţinerea culturii naţionale. Au primit această distincţie Radio România Internaţional şi Radio România Cultural.

  • “Rendez-vous au Jardin”, în Parcul Domeniului Ghica de la Ghergani

    “Rendez-vous au Jardin”, în Parcul Domeniului Ghica de la Ghergani

    În Parcul Domeniului Ghica de la Ghergani a avut loc o nouă ediţie a evenimentului european “Rendez-vous au Jardin”. Domeniul familiei Ghica, situat la circa 40 de kilometri de Bucureşti, în juddeţul Dâmboviţa, a figurat din nou pe harta grădinilor europene deschise publicului.



    În zilele de 2, 3 şi 4 iunie a avut loc o expoziţie de sculptură în aer liber, vizitatorii putând admira lucrările unui colectiv de 6 sculptori, care au pus în valoare aleile parcului cu arbori seculari, într-o simbioză perfectă între artă şi natură.



    Au expus sculptorii Maria Pop Timaru, Giulian Octav Dumitriu, Şerban Vrăbiescu, Alexandru Papuc, Vlad Dan Perianu, Valentin Soare şi Nicolae Stoica, toţi membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din România.



    Am stat de vorbă cu doamna Irina Bossy-Ghica, stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino şi organizatoarera evenimentului cultural de la Ghergani.




  • Festivalul ”Aici-Acolo” 2023

    Festivalul ”Aici-Acolo” 2023

    În perioada 25-28 mai 2023 are loc la București a VI-a ediţie a Festivalului ”Aici-Acolo”, cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni (tradițional sărbătorită în ultima duminică din luna mai—anul acesta pe 28 mai).



    Festivalul, aflat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, cuprinde o serie de evenimente organizate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici din România.



    Festivalul aduce împreună artiști români din ţară şi din străinătate, de ’aici’ şi de ’acolo’, din diverse domenii de creație: artă, design, muzică, literatură, etc.



    Evenimentul se bucură de sprijinul unor instituţii cum ar fi: Camera Deputaților, Patriarhia Română, Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural al Municipiului București (ARCUB), Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”, Universitatea Națională de Arte, Romanian Design Week (un proiect al The Institute), Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I. L. Caragiale” și al unor artiști precum Damian Drăghici şi Mircea Florian.



    Festivalul Aici-Acolo” a fost inițiat în 2017 de către Administrația Prezidențială, din dorința de a crea punţi de legătură între românii din ţară şi cei din străinătate, dezvoltând comunităţi şi reţele care să permită schimbul de idei şi de proiecte şi contribuind astfel la dezvoltarea unei Românii care se afirmă în plan european.



    La Festival participă peste 300 de români din comunităţile istorice, dar şi din diaspora. Organizarea evenimentului este asigurată de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.



    Am discutat la deschidere cu Sandra Pralong, Consilier de Stat la Administraţia Prezidenţială.






    Următorul interlocutor a fost Gheorghe Cârciu, Secretar de Stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.






    Anca Boeriu, artistă vizuală, este curatoarea expoziţiei de artă plastică Dialog”, care propune un dialog între artiști români din ţară şi din diaspora.



  • Salonul Sticlarilor 35

    Salonul Sticlarilor 35

    De la sfârșitul lunii aprilie și până la jumătatea lunii
    mai, în cadrul Galeriei Orizont din centrul capitalei, are loc Salonul
    Sticlei ediția cu numărul 35, In Memoriam Vladimir Cioroiu. Artistul
    Vladimir Cioroiu (1950-2023) a fost membru al Filialei de Arte Decorative din
    București din cadrul Uniunii Artiștilor Plastici (UAP). În 1988 a inițiat și
    organizat primul Salon Național de Artă în Sticlă, la aceeași Galerie Orizont
    din București. Expoziția prezentă reunește lucrări a 66 de artiști sticlari,
    români și internaționali, dintre care chiar și studenți la specialitatea Arte
    Decorative. Sticlarii reușesc încă să impresioneze iubitorii de frumos,
    realizând lucrări expresive, de la portrete la tablouri din sticlă, sculpturi,
    obiecte decorative sau obiecte de uz casnic. Expoziția este curatoriată de 3 artiști,
    expozanți la rândul lor în cadrul Salonului Sticlarilor 35 – Ioana Stelea,
    Mădălina Ion Dima și Mihai Băncilă. Am stat de vorbă cu artistul Mihai Băncilă despre
    continuitatea salonului, despre concept și despre sticlă și sticlari astăzi.

    Mihai Băncilă: Este un salon internațional. Noi am plecat de la
    ideea să arătăm lucrări. Din nefericire, sticla este o formă de artă foarte
    afectată în perioada asta- război, creșterea gazelor, materialele foarte
    scumpe. Și am avut o temere foarte mare chiar de la început vând am făcut open
    call-ul, că nu prea aveam înscrieri. Doar că am fost foarte plăcut surprins să
    avem peste 66 de artiști și foarte mulți internaționali: Polonia, Turcia,
    Germania. Conceptul, din nefericire, aș vrea să spun că este un salon dedicat
    și în memoria lui Vladimir Cioroiu. Vlad Cioroiu a fost cel care a inițiat
    saloanele de sticlă încă din 1988. El se află la a 35-a ediție. Noi, eu,
    împreună cu cele două colege ale mele, Mădălina Ion și Ioana Stelea, cei doi
    curatori, am primit o moștenire pe care trebuia cumva să o ducem mai departe.
    Ce am încercat cu toată silința noastră să facem aici, să arătăm un salon
    curat, în care lucrările trăiesc, în care artiști au venit cu lucrări atât de
    bine, și conceptual, nu neapărat ca tehnică, dar conceptual ca idee. Mi s-a
    părut că nu există, dacă te uiți la expoziție, o delimitare între studenți,
    internaționali sau naționali, ea respiră prin toate lucrările laolaltă. Noi
    asta am încercat să arătăm că încă există forma asta de artă, e frumoasă, e
    grea, dar suntem acolo. Părerea mea e că, încă de ceva timp, nu mai există
    sticlă ca sticlă. Forma decorativă și formele artelor decorative acum au
    început să se ajute una pe cealaltă. Nu mai pot vorbi de sticlă ca sticlă, un
    pahar, ci vorbesc de lucrări de sculptură suflate la țeavă, lucrări gravate,
    lucrări cu metal, lucrări cu lemn. Forma sticlei trăiește prin forma artelor
    decorative, vezi și ca sculptural și ca parietal, ci ca formă obiect casnic,
    obiect sculptural în casa care să îți înfrumusețeze spațiul. Aici cred că este
    viziunea fiecărui artist și cum își imaginează el, forma personală și ce măsură
    se ajută de absolut toate elementele din jur pentru a pune în valoare forma pe
    care el o gândește. … Din punctul meu de vedere, Salonul Sticlei este un
    salon conceptual. Foarte multe lucrări care sunt experimente, sunt încercări,
    sunt lucrurile pe care le vrea fiecare să le scoată, gânduri ale fiecărui
    artist.



    Mihai Băncilă vine dintr-o familie de artiști, sora și tatăl
    acestuia fiind la rândul lor sticlari consacrați – Alina Băncilă și veteranul
    artelor decorative Dan Băncilă. Despre relația artistică în cadrul familiei și
    despre cum privește participarea tuturor în cadrul aceleași expoziții, Mihai
    Băncilă ne-a declarat:


    Am avut discuția asta cu tatăl meu, tatăl meu
    este un mare artist al artelor decorative, pe partea de sticlă, un nume. L-am
    întrebat ce însemnau saloanele de sticlă de înainte să mă nasc eu, pentru că
    ele există cu mult timp. Mi-a zis că Salonul Sticlei era un moment în care
    fiecare se întâlnea să arate că este mai bun ca celălalt. Erau idei pe care
    celălalt nu le știa și se întâlneau toți într-un mediu competitiv, dar nu
    competitivul în rău, ci competitivul în mai bine, pentru că se inspirau unii de
    la alții. … este o competiție între artiști până la urmă, chestia între
    tată-fiu, există o limită și devenim toți artiști. Ne inspirăm unii de la
    alții. … Un plus valoare a modalității tale de a interpreta poate sticla. …
    Eu, Ioana și Mădălina, am încercat să punem în valoare lucrările, omul care
    intră în expoziție să intre într-o lume, o lume pe care nu știu câți au mai
    știut. Și ne vom încăpățâna în continuare ca la anul să facem ceva si mai bun.




  • Salonul Național de Artă Contemporană 2021

    Salonul Național de Artă Contemporană 2021

    Uniunea Artiștilor Plastici din România are plăcerea
    de a anunța desfășurarea, pe parcursul lunii noiembrie, a Salonului Național de
    Artă Contemporană (SNAC) 2021, un eveniment organizat sub patronajul
    Ministerului Culturii.




    Evenimentul va prezenta publicului, într-una
    dintre cele mai ambițioase expuneri din cadrul formulei SNAC, lucrările de pictură,
    sculptură, grafică, multimedia, arte decorative și artă religioasă a peste 370
    de artiști din toată țara, selectați de către doamnele și domnii curatori
    Marilena Preda Sânc, Marius Barb și Gheorghe Pogan pentru secțiunea pictură;
    Reka Csapo Dup pentru secțiunea sculptură; Anca Boeriu pentru secțiunea
    grafică; Roxana Trestioreanu și Bogdan Iorga pentru secțiunea multimedia;
    Dorina Horătău, Cristina Popescu Russu și Ioana Stelea pentru secțiunea arte
    decorative; Luiza Barcan și Irina Sava pentru secțiunea artă religioasă, sub
    coordonarea generală a dnei. Magda Cârneci, curator general al SNAC 2021.




    Evenimentul se va deschide oficial, în data de
    05 noiembrie 2021, cu vernisaj online, la Combinatul Fondului Plastic, din Strada
    Băiculești nr. 29, București. Începând cu această dată, expozițiile vor fi
    accesibile și publicului, în grupuri restrânse, cu respectarea normelor
    sanitare în vigoare pentru prevenirea și combaterea infectării cu SARS-CoV-2 și
    conform programului fiecărei locații.




    Expozițiile din cadrul SNAC 2021 se vor
    desfășura în 6 galerii și două muzee naționale din București, conform
    următorului calendar expozițional:


    Combinatul
    Fondului Plastic- UNAgaleria, S.E.N.A.T., Spațiul The Institute (Strada Băiculești nr. 29, București), 05-20
    noiembrie 2021


    Muzeul
    Național al Satului Dimitrie Gusti, Sala de Sticlă (Şoseaua Pavel D. Kiseleff nr. 28-30,
    București), 04 noiembrie-01 decembrie 2021


    Muzeul
    Național al Țăranului Român
    (Şoseaua Pavel D. Kiseleff nr. 3, București), 05 noiembrie-01 decembrie 2021


    Galeria
    Simeza (Bulevardul General
    Gheorghe Magheru nr. 20, București), 04-29 noiembrie 2021


    Galeria Căminul Artei/Centrul Artelor Vizuale (Strada Biserica Enei
    nr. 16, București), 05-20 noiembrie 2021


    Galeria Orizont (Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 23A, București),
    05-20 noiembrie 2021




    Salonul Național de Artă Contemporană (SNAC)
    ediția 2021 reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente artistice ale
    anului, care marchează continuitatea în contemporaneitate a conceptului de
    salon de artă, aflat între tradiție și inovație, plecând de la un model lansat
    încă din anul 1864 și trecând istoric prin diferite formule de percepție și de
    prezentare culturală.


    Anul acesta, SNAC își menține opțiunea pentru
    unitate în diversitate, facilitând un dialog între generații, genuri artistice
    și tendințe stilistice, în spiritul propriu al Uniunii Artiștilor Plastici din
    România, organizația reprezentativă a artiștilor profesioniști din România.


    Ediția SNAC 2021 este dedicată împlinirii a
    100 de ani de organizare profesională a artiștilor din România, respectiv de la
    înființarea Sindicatului Artelor Frumoase, precursorul Uniunii Artiștilor
    Plastici din România.




    Parteneri media ai evenimentului: Radio
    România Cultural, Radio România Internațional, TVR1, Radio-TV Arthis,
    Modernism, Revista Arta, Intell News, Jurnalul Bucureștiului, Agerpres.


    Parteneri privați și instituționali: UNArte, The
    Institute, Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național al Satului
    Dimitrie Gusti, Ministerul Culturii.

  • Preisgala: Verband der Bildenden Künstler verleiht Preise in Târgu Jiu

    Preisgala: Verband der Bildenden Künstler verleiht Preise in Târgu Jiu

    Die Veranstaltungen zum 81. Jahrestag der Einweihung des dreiteiligen Ensembles des rumänischen Bildhauers Constantin Brâncuşi in Târgu Jiu sind mit der Gala der Preise des Verbandes der Bildenden Künstler und des Nationalpreises Brâncuşi für das Jahr 2018 zu Ende gegangen. Die Gala fand auf der Bühne des Dramatischen Theaters Elvira Godeanu“ in der Heimatstadt des Bildhauers, Târgu Jiu.



    Der Verband der Bildenden Künstler hat neun Preise im Bereich Bildende Kunst verliehen, eine Auszeichnung für den besten Nachwuchskünstler, einen Preis für hervorragende Leistung und drei Preise der Jury. Der Vizepräsident des Verbands Bildender Künstler, Gheorghe Dican, kommt zu Wort mit Einzelheiten:



    Für uns als Verband ist es sehr wichtig, diese Preise zu verleihen, gleicherma‎ßen ist es von gro‎ßer Bedeutung für die Künstler und für den Bereich Bildende Kunst in Rumänien. Seit einigen Jahren wird die Tradition wieder fortgesetzt, die Preise am Jahresende zu verleihen. Das war mit der Unterstützung des Kulturministeriums möglich, aber voriges Jahr hat das Ministerium das Versprechen ausnahmsweise nicht gehalten. In dieser Form verleihen wir die Preise bereits zum dritten Mal. Wir glauben, dass die Tätigkeit der rumänischen Künstler gefördert werden soll. In diesem Sinne war die Gala willkommen, um dem Verband eine neue Gestalt zu verleihen, weil seine Tätigkeit in den letzten Jahren irgendwie überschattet war.“



    Der gro‎ße Preis des Verbands ging an den Maler, Graphiker und Bildhauer Mircia Dumitrescu. Als Akademiemitglied und Professor hat er im Jahr 2005 einen deutlichen Beitrag zur Rettung der Manuskripte des Nationaldichters Mihai Eminescu gebracht. Mircia Dumitrescu hat zudem einen gro‎ßen Teil der Werke von Nichita Stănescu bebildert. Mircia Dumitrescu über den gro‎ßen Preis des Verbands der Bildenden Künstler:



    Ich glaube, ich habe diesen Preis verdient, also kann ich nicht sagen, dass ich mich in einer gewissen Art und Weise fühle. Der Preis kam sowieso erst jetzt, wenn ich keine Preise mehr brauche. Ich freue mich jedoch, dass die Verleihung in Târgu Jiu stattfindet, in einer Stadt, die wir alle lieben. Ich freue mich auch, dass ich die Chance hatte, hier in Târgu Jiu den Band »Der Leidensweg der rumänischen Gefangenen in Elsass-Lothringen« vorzustellen. Darüber wurde überhaupt nicht berichtet, ich selber hab von einem französischen Oberst namens Jean Nouzille erfahren, dass auch mein Gro‎ßvater unter den rumänischen Kriegsgefangenen in Elsass-Lothringen zu finden war. Er ist nach dem Krieg in einem Krankenhaus in Cherbourg gestorben. Durch diesen Band habe ich meinen Gro‎ßvater wiedergefunden. Was meine Pläne angeht, kann ich sagen, dass ich immer etwas plane. Ich habe jüngst die Bronzeskulpturen der Gebrüder Minovici fertiggestellt, diese sollen im Park der Villa Minovici aufgestellt werden. Ich plane zudem eine Malereiausstellung.“




    Der Band Der Gro‎ße Krieg 1914–1918. Der Leidensweg der rumänischen Kriegsgefangenen in Elsass-Lothringen“ ist im Jahr 2019 in einer Auflage von 33 Exemplaren erschienen. Die Illustrationen sind von Mircia Dumitrescu eigenhändig unterschrieben, gedruckt wurde der Band auf vom ungarischen Unternehmen Vincze László & Söhne handgemachtes Papier. Das tragische und zu wenig bekannte Schicksal der 2000 rumänischen Soldaten, die vor hundert Jahren als Kriegsgefangene in Elsass-Lothringen gestorben sind, stellt ein Kapitel rumänischer Geschichte dar, das wir nicht mehr übersehen dürfen. Die von Unbekannten gelebte Geschichte des Landes ist hier wiederzufinden. Eigentlich sind sie die wahren Helden, die weit von ihrem Heimatland gestorben sind, sie haben Gro‎ßrumänien ermöglicht und keine Chance gehabt, es auch zu erleben — sie verdienen unseren vollen Respekt“, schreibt Akademiemitglied Răzvan Theodorescu im Vorwort des Buches.