Tag: UBB

  • Provocări globale într-o lume a conflictelor

    Provocări globale într-o lume a conflictelor

    Lumea noastră este plină de crize şi conflicte. Ce scenarii sunt cele mai plauzibile pentru războiul din Ucraina, dar pentru războiele Israelului cu Hamas şi Hezbollah? Ce va urma pentru SUA, NATO şi întreag alume dacă Donald Trump revine la Casa Albă? Dar dacă preşedinţia americană este câştigată de vicepreşedinta Kamala Harris? Ce se poate face împotriva «Axei răului»?

     

    Încercăm să obţinem răspunsuri la toate aceste întrebări în interviul cu universitarul Alexandru Bălaş, profesor de Studii Internaționale şi directorul Clark Center for Global Engagement, coordonator al Programului de Studii Internaționale de la State University of New York College Cortland. Interlocutorul nostru are un doctorat Universitatea Illinois Urbana-Champaign în Științe Politice. L-am întâlnit pe profesorul Bălaş la Universitatea Babeş-Bolyai, la Cluj, unde a venit cu o bursă Fulbright.

     

  • Generația Z: Tinerii și politica în România și UE – fapte și cifre

    Generația Z: Tinerii și politica în România și UE – fapte și cifre

    Tinerii din România vor putea vota anul acesta pentru patru tipuri de alegeri – europarlamentare, locale, parlamentare, prezidențiale.

    Dar cât de motivați se simt să meargă la vot? Ce îi face să ezite să participe politic? Unul dintre motivele pentru care tinerii ar putea avea ezitări este că cei mai mulți dintre ei consideră că opiniile lor nu sunt, de fapt, luate în considerare de către factorii de decizie. Acest lucru este confirmat de Eurobarometrul pe probleme de tineret desfășurat în iunie 2021, unde tinerii au afirmat că au o influență mică sau inexistentă asupra procesului decizional și asupra politicilor publice de la nivel local (50%), național (58%) și de la nivel european (67%).

    Iar structura demografică a actualei noastre legislaturi nu face decât să le întărească sentimentul de lipsă de reprezentativitate. Potrivit datelor furnizate de Politoscop, doar 26% dintre parlamentari au vârsta sub 40 de ani, dintre care 12 între 25 și 30 de ani (3 femei) și 105 între 31 și 40 de ani (20 de femei). Cei mai mulți (195) sunt în categoria 41 – 50 de ani. Această statistică evidențiază realitatea tragică cu care se confruntă tinerii, în special femeile tinere, din România în ceea ce privește reprezentarea lor politică.

    Tinerii se simt lipsiți de reprezentativitate și ezită să se implice politic. Dar, potrivit aceluiași Eurobarometru pe probleme de tineret desfășurat în iunie 2021, tinerii români par să fie implicați peste media europeană în diverse forme de activism civic precum: inițierea sau semnarea unei petiții (54% față de 42%), participarea la un protest sau o demonstrație (29% versus 24%), participarea la o consultare publică (17% versus 15%) sau implicarea într-o organizație de tineret (22%versus 14%).

    „În momentul în care persoana ta nu este oglindită în acele holuri, cum este Parlamentul, care ar trebui să fie ca o oglindă a societății, să ia decizii pentru toți cetățenii, în momentul în care, în actuala legislatură, avem doar 3 la sută parlamentari cu vârsta sub 30 de ani, dintre care doar 3 sunt femei tinere, tinerii încep să simtă că iarăși nu ajung în foruri decizionale, unde ei chiar ar putea să influențeze decizii și să își pună toate problemele pe masă”. (Valentina Ciobanu, vicepreședinte politici publice Consiliul Tineretului din România)

    „Interesul tinerilor pentru politică este din ce în ce mai redus. Toate cercetările sociologice serioase arată că interesul a scăzut în mod constant, a scăzut inclusiv începând cu aderarea României la UE și procesul de postaderare, care a fost mai puțin încurajator decât s-ar fi așteptat mulți tineri. Dacă luăm ultimele alegeri, din 2020, am avut o prezență mică la vot – din toate categoriile de electorat sub o treime din votanți s-au prezentat la urne. Iar tinerii au avut o prezență și mai mică – de doar 20 la sută”. (Sergiu Mișcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB, Cluj-Napoca)

  • Generaţia Z. Migraţia

    Generaţia Z. Migraţia

    În 2015, peste 4 milioane de sirieni fugeau de război și persecuție, devenind refugiați în țările învecinate, ceea ce a făcut din conflictul din Siria cea mai mare criză a Agenţiei ONU pentru refugiaţi din ultimii 25 ani. De atunci, fenomenul migraţiei a început să fie dezbătut la modul angajat şi în Europa. Dar ce înseamnă migraţie? Discutăm despre acest fenomen doar în situaţiile în care oamenii îşi părăsesc propria ţară pentru a fugi de război? Migraţia este, de exemplu, şi atunci când plecăm să studiem sau să muncim în altă ţară a Uniunii Europene.



    Ne explică ce este migraţia şi cum arată fenomenul migraţiei în România Ovidiu Oltean, doctor în sociologie şi asistent de cercetare în cadrul UBB.



    Bianca Vasile a coordonat Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) Italia şi a scris despre imigraţia românească în Italia în ultimele trei decenii (autoare a unui articol în cartea “Rădăcini la jumătate. 30 de ani de imigraţie românească în Italia”). Ea spune că situaţia studenţilor români din Italia este foarte diferită de cea a studenţilor români din alte ţări.



    La nivel intracomunitar, european cetăţenii români şi cetăţenii ucraineni care pot călători în Europa fără viză, dacă tot vorbim de migraţia europeană pot să se mişte liber în statele UE şi în cele din spaţiul Schengen în virtutea unor acorduri internaţionale şi a drepturilor care decurg din acestea. Însă UE reglementează migraţia către spaţiul comunitar. Dacă eşti un cetăţean al unei ţări terţe Uniunii Europene, nu e atât de uşor să vii să te stabileşti în Europa”, spune Ovidiu Oltean, asistent de cercetare în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice al UBB. Cum stă UE cu reglementările privind migraţia? Se pare că nu prea bine în contextul actualelor provocări, explică europarlamentarul Ramona Strugariu.



  • Studentin aus El Salvador will Investigativ-Journalistin werden

    Studentin aus El Salvador will Investigativ-Journalistin werden





    Dominique Nicole Portillo Rivera aus dem mittelamerikanischen Land El Salvador studiert in der westsiebenbürgischen Universitätsstadt Klausenburg Journalistik an der Fakultät für Politik-, Verwaltungs- und Kommunikationswissenschaften. Bevor sie im Jahr 2019 nach Rumänien kam, wusste die heute 25-Jährige so gut wie gar nichts über Rumänien. Zwar hatte sie zuvor schon mal Urlaub in Europa gemacht, nämlich in Frankreich und Deutschland, und sie hatte auch Asien bereist und war bis nach Indonesien gelangt. Doch erst aus dem Internet erfuhr sie von Rumänien und von den Stipendien des rumänischen Staates für ausländische Studenten, die durch das Auswärtige Amt abgewickelt werden. Und so machte sie sich zunächst zur rumänischen Botschaft in Mexiko auf, die auch die Vertretung Rumäniens in El Salvador gewährleistet, und bewarb sich erfolgreich für ein Stipendium. Bis 2020 absolvierte sie zunächst das Vorbereitungsjahr für ausländische Studenten an der Babeş-Bolyai-Universität in Klausenburg, das u.a. einen Intensivkurs in Rumänisch und Vorlesungen über rumänische Zivilisation, Kultur und Geschichte umfasst. Jetzt studiert Dominique Nicole Portillo Rivera Journalistik im 3. Semester an derselben Universität. Doch welche waren ihre ersten Eindrücke in Rumänien?



    Die Tennisspielerin Simona Halep war, glaube ich, die einzige Berühmtheit aus Rumänien, von der ich etwas wusste, denn in unserer Familie sind wir alle gro‎ße Sportfans und haben die Tennisturniere immer verfolgt. Sonst wusste ich so gut wie gar nichts über Rumänien. Ich reise gerne, also habe ich mehrere Städte in Rumänien besucht, bislang war ich in Kronstadt, Hermannstadt, Sinaia, Bukarest, Schä‎ßburg, Mediasch, Gro‎ßwardein und sicherlich in meiner Uni-Stadt Klausenburg. Meine Lieblingsstadt von allen ist Sinaia, auch wenn sie eine kleine, unscheinbare Stadt ist. Mir gefällt es dort, ich war bereits dreimal in Sinaia und am meisten gefallen mir die Berge. Die Aussicht von den Bergspitzen ist beeindruckend und spendet Seelenruhe. Das erste Mal war ich zusammen mit einer Freundin aus Bulgarien dort, und wir nahmen die Seilbahn hinauf in die Berge und für den Rückweg entschieden wir uns, zu wandern. Das war keine gute Idee, denn wir hatten die Entfernung und die Schwierigkeit der Strecke unterschätzt, so dass wir drei oder vier Stunden für den Abstieg brauchten. Aber alles in allem war es eine amüsante Erfahrung, an die ich gerne zurückdenke. Nach Sinaia gefallen mir am besten Kronstadt und Gro‎ßwardein, doch ich glaube, dass alle Städte Rumäniens schön und einen Besuch wert sind.“




    Auf der Reiseliste der Studentin aus El Salvador steht nun die südwestrumänische Stadt Temeswar, das wichtigste Zentrum der Kulturlandschaft Banat. Im Sommer 2021 war sie zwar schon einmal dort, sie möchte sich aber die Stadt näher ansehen. Und sie findet auch, dass es zwischen Rumänien und El Salvador gewisse Ähnlichkeiten gibt, selbst wenn die beiden Länder so fern voneinander liegen.



    Als ich in Rumänien ankam, fand ich die Menschen sehr freundlich und zuvorkommend. Au‎ßerdem sind die Rumänen immer sehr überrascht und freuen sich, wenn man als Ausländer aus einem so fernen Land wie El Salvador ihre Sprache spricht. In El Salvador sind wir ähnlich. Hier fühle ich mich fast wie zu Hause, denn die Menschen sind vom Gemüt her ähnlich wie in meiner Heimat.“




    Die junge Journalistik-Studentin macht auch ein Praktikum in der Redaktion der Studentenpublikation StudentPress. Auf der Webseite der Publikation sind bereits einige Artikel aus ihrer Feder zu finden, sie arbeitet au‎ßerdem auch mit dem Studentensender UBB zusammen, der in ihrer Universität in Klausenburg untergebracht ist. Zu ihren Aufgaben gehören Reportagen, Filmbesprechungen und Podcasts in englischer Sprache, in denen ausländische Studenten ihre Eindrücke über Rumänien schildern.



    Doch ihr grö‎ßter Wunsch ist es, Investigativjournalistin zu werden — inspiriert habe sie der US-amerikanische Spielfilm Spotlight“. Hören wir zum Schluss die Zukunftspläne von Dominique Nicole Portillo Rivera aus El Salvador:



    Um ehrlich zu sein, habe ich noch keinen konkreten Plan, wahrscheinlich werde ich als Journalistin arbeiten, ich ziehe jedoch den investigativen Bereich vor. Ich wei‎ß zwar nicht, ob meine Rechnung aufgehen wird, aber ich hoffe es. Falls es mit der Journalistik nicht klappt, möchte ich in einem Verlag arbeiten, denn ich lese ohnehin gerne. Vorerst möchte ich noch in Rumänien bleiben und — wenn möglich — hier arbeiten und ein bisschen Geld beiseite legen. Nach einem Jahr werde ich entscheiden, ob ich hier bleibe oder in ein anderes Land ziehe. Meine Wunschvorstellung wäre Europa oder Asien, weniger Amerika. Aber man wei‎ß ja nie, was einem das Leben bringt. Ich nehme die Dinge so, wie sie kommen. Wie wir auf spanisch zu sagen pflegen: Was sein wird, wird sein.“

  • Proiectul INSPIRE, la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca

    Proiectul INSPIRE, la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca

    Cu bani europeni se pot face multe,
    inclusiv cercetări asupra creierului. Atât ca structură, cât şi ca
    funcţionalitate. Atât medical, cât şi psihologic, sau chiar psihiatric. O
    asemenea investiţie se preconizează la Universitatea Babeş-Bolyai din
    Cluj-Napoca şi ne vorbeşte despre ea însuşi rectorul, prof.univ.dr. Daniel
    David:


    UBB urmează să implementeze un proiect
    care se numeşte INSPIRE, de utiizare a rezonanţei magnetice nucleare, a
    Imagisticii, practic, pentru înţelegerea creierului şi a ştiinţelor
    neurocognitive. Este un proiect de peste 92 milioane lei, fonduri integral
    europene, cel mai mare din mediul academic clujean până acum.

    Această
    infrastructură de cercetare dă un avantaj competitiv Clujului, Transilvaniei şi
    întregii ţări la nivel internaţional. Astfel de infrastructuri pot fi găsite
    doar pe cele două coaste ale SUA, în marile universităţi, mai găseşti câteva în
    Europa de Vest şi în Japonia, eventual Coreea de Sud. Noi vom dezvolta o reţea
    la nivel naţional pornind de la această infrastructură.

    Deja suntem în
    parteneriat cu Academia Română, cu care să creăm un centru pentru studiul
    creierului. Zic sper pentru că termenul de implementare ne-a fost redus de la
    3 ani la 2 ani şi 3 luni, ca urmare a faptului că autorităţile au amânat
    finanţarea. Este un proiect naţional, care trebuie să fie susţinut de toate
    autorităţile, locale şi centrale. Proiectul a fost întocmit de un grup de
    fizicieni, biochimişti şi biologi, condus de profesorul Simion Şimon, de la
    Facultatea de Fizică şi un grup de psihologi, condus de mine. Suntem o echipă multidisciplinară.




  • Proiecte cu finanţare europeană, derulate la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj

    Proiecte cu finanţare europeană, derulate la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj

    Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca
    este unul dintre marii actori ai pieţei de fonduri europene a oraşului. Temele
    propuse, de la cultură şi istorie la medicină şi informatică atrag încontinuu
    finanţări.

    Rectorul UBB, prof.univ.dr. Daniel David, despre două astfel de
    proiecte:


    Unele fonduri pot fi accesate direct
    la Comisia Europeană, altele în ţară, pe linia fondurilor structurale. UBB a
    câştigat anul trecut un proiect de peste un milion de Euro, direct la Comisia
    Europeană, cu un grant din zona ştiinţelor umaniste care-şi propune, de pildă,
    o analiză a caietelor studenţilor din epoca medievală a universităţii noastre,
    pentru a-i înţelege istoria şi modul în care circulau ideile. Proiectul se
    desfăşoară pe durata a 5 ani, iar mecanismul de tip ERC (European Research
    Council) este considerat Nobelul granturilor europene, deoarece competiţia
    este acerbă, iar rata de acceptare nu depăşeşte 12-13%.

    Pentru cel de-al doilea
    proiect important accesăm banii europeni în ţară, prin mecanismul fondurilor
    structurale. Împreună cu Primăria, gândim o nouă specializare inteligentă
    la Cluj, pe latura Info-Bio-Nano for Health, prin care folosim avantajele
    competitive locale din domeniile informaticii, biologiei
    şi nanoştiinţelor pentru a dezvolta aplicaţii concrete în zona
    sănătăţii, care vor avea impact asupra mediului socio-economic. În etapa preliminară,
    organizată de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, proiectul nostru s-a
    clasat pe primul loc, iar acum aşteptăm implementarea mecanismului concret,
    pentru a-l testa în beneficiul Clujului şi al întregii Transilvanii, ca o nouă
    specializare inteligentă.

    Proiectele UBB sunt întocmite de cei care doresc să
    se implice, susţinuţi de o serie de departamente specializate. Avem, de pildă,
    Centrul de Management al Cercetării Ştiinţifice, pentru proiectele prin
    care accesăm bani direct de la Comisia Europeană, sau Oficiul Programelor
    Europene, pentru proiectele pe fonduri structurale.




  • Dezbatere EuranetPlus: După alegeri, un nou Parlament European

    Dezbatere EuranetPlus: După alegeri, un nou Parlament European

    EuranetPlus, proiect de radio pe teme europene finanţat de Comisia Europeană, a format în timp un cerc de radiouri studenţeşti, aparţinând unor universităţi importante de pe continent, în ideea de a aduce tineri jurnalişti în formare mai aproape de subiectele privind Uniunea Europeană, dar şi de a ajunge la un public mai tânăr. De-a lungul timpului au participat la dezbaterile cu subiecte europene organizate în cadrul proiectului studenţi care au activat la posturi de radio universitare din România, Franţa, Germania, Polonia, Spania, Croaţia, Finlanda, Portugalia etc. Din România au participat studenţi la Jurnalism din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, care au activat la postul studenţesc UBB Radio Online.



    EuranetPlus a organizat înaintea alegerilor europene de la finalul lunii mai, dar şi imediat după ce a început activitatea noului Parlament European, rezultat din aceste alegeri, dezbateri cu studenţi, cu profesori, dar şi cu eurodeputaţi. Au fost implicate posturi de radio din România, Germania şi Spania participante la reţeaua europeană de radio EuranetPlus.



    Pe 23 iulie a avut loc la Bruxelles o dezbatere organizată de Radio România Internaţional şi moderată de Eugen Cojocariu. Ce teme de campanie i-au interesat pe alegători? Cum au luat decizia de vot? Cum s-au ferit de ştirile false şi de dezinformare? Au fost câteva dintre subiectele discuţiei.



    EuranetPlus



    Au participat eurodeputaţi de la PNL, USR-PLUS şi UDMR. Menţionăm faptul că nu au putut participa la dezbatere, pentru a-şi prezenta şi susţine punctele de vedere, deşi au fost invitaţi în mod repetat, eurodeputaţi PSD şi Pro România. Vă invităm să ascultaţi dezbaterea, la care au participat, prin rotaţie, 5 studenţi şi doctoranzi de la UBB.



  • מכתב פתוח: הכרת ההיסטוריה היא חיונית לתודעה הציבורית

    מכתב פתוח: הכרת ההיסטוריה היא חיונית לתודעה הציבורית

    אלכסנדרו פלוריאן, מנהל המכון לחקר השואה ברומניה אמר במכתב פתוח לאקדמאי יון-אאורל פופ ופרפ׳ יואן בולובן, עורכי הכרך “ההיסטוריה המאוירת הגדולה של רומניה ורפובליקה מולדובה” כי “הכרת ההיסטוריה היא חיונית כדי לעצב את התודעה הציבורית”. פרופ׳ פופ הוא נשיא האקדמיה הרומנית ורקטור אוניברסיטת באבש-בוליאי בקוז׳ (UBB) — האונירסיטה הרומנית הטובה ביותר בדירוגים הבינלאומים. פרופ׳ בולובן הוא סגן רקטור של UBB.



    על פי המקור המצוטט, ב-2018 יצאה לאור מהדורה מתוקנת ומעודכנת של הכרך “ההיסטוריה המאוירת הגדולה של רומניה ורפובליקה מולדובה”. “ב-2016 בתגובתכם להצעות המכון בקשר למהדורה הראשונה, הבחנו את מחויבותכם שבמהדורות הבאות תיתנו יותר פרטים על מצב היהודים ברומניה”, אמר אלכסנדרו פלוריאן.



    הוא ציין כי בפרק “רומניה בין 1918-1947” נוספו רק קטעים קטנים ומהם אפשר להבין שבבוקרש התרחש פוגרום בינואר 1941, ובטרנסניסטריה גורשו גם יהודים מדרום בוקובינה (בממלכת רומניה לשעבר).



    “אנו מזעזעים כי כשמדברים על האירעים הטראגיים ביאשי (צפון מזרח) ביוני 1941 חוזרים על אותו סיפור מעוות : “בסוף חודש יוני 1941 נהרגו 500 יהודים מרומניה ובוקובינה, תחת האשמת ירי כלי נשק נגד חיילים רומנים וגרמנים”. במציאות, ביוני 1941 היה פוגרום אמיתי שבו הרשויות הרומניות, בתמיכת האוכלוסייה המקומית והחיילים הגרמנים הרגו כ-13.000 יהודים. בסיפור מעוות זה, קיים מחוסרת אינפורמציה על אחריות הרשויות הרומניות ו/או גרמניות על השמדת יהודי אוקראינה בטרנסניסטריה, וכן על גירוש הצוענים בשטח תחת השלטון הרומני” אמר אלכסנדרו פלוריאן.



    בדעתו, על המשטר של המלך קרול השני היה חשוב לציון את הרגעים הראשונים של הפכה לשוליים וחיסול היהודים מהחברה: איבוד האזרחות של יותר מ-225.000 יהודים, באמצעות חוק הוכן ויושם ע”י ממשלת רומניה, וגם החוק על המעמד המשפטי פורסם באוגוסט 1940, שכונן שלוש קטגוריות יהודים נתונים למגבלות שונות.



    של הפוגרום בקישינב (עכשיו ברפובליקה מולדובה) ב- 1903, בזמן המשטר הצארי,ואילו הפוגרומים בדורוהוי (צפון רומניה, יולי 1940), בבוקרשט (ינואר 1941) ויאשי (יוני 1941) “מוזכרים במהירות” במשפט אחד, תחת הכותרת “אירועים” או ” תקריות דמים”, וטבח אודסה (עכשיו באוקראינה), באוקטובר 1941, נשכח לחלוטין.