Tag: UCIMR

  • Paolo Profeti e European Collective, Italia e Romania in jazz

    Paolo Profeti e European Collective, Italia e Romania in jazz

    Un nuovo progetto culturale Romania – Italia sta nascendo ai primi di maggio a Bucarest. Protagonisti sono il noto jazzista Paolo Profeti e European Collective, assieme al compositore, selezionatore e programmatore di festival Massimiliano Nardulli. Il sassofonista Paolo Profeti, che fa parte della Big Band di Radio Romania e insegna anche allUniversità Nazionale di Musica di Bucarest, registra nella Capitale il suo terzo album musicale con European Collective, coinvolgendo musicisti romeni, italiani e di altri paesi europei.



    Il 7 maggio, Paolo Profeti – European Collective (Paolo Profeti – sassofono contralto, flauto, composizione, arrangiamento, Siegmar Brecher – clarinetto basso, Michele Bonifati – chitarra elettrica, Giacomo Papetti – basso, Alessandro Rossi – tamburi) apriranno il Summit Musicale Europeo 2023 alla Sala Thalia di Sibiu, in un concerto organizzato dalla Filarmonica di questa città, in partenariato con lUnione di Creazione Interpretativa dei Musicisti di Romania (UCIMR). La squadra tornerà a Bucarest per eseguire le registrazioni dellalbum ed esibirsi il 10 maggio in un altro concerto.



    Una rosa di eventi dalla quale prede lo spunto anche il documentario che il compositore, selezionatore e programmatore di festival Massimiliano Nardulli vuole dedicare alla carriera di Paolo Profeti, al quale è legato da una grande amicizia. Anche Massimiliano Nardulli ha scelto di vivere in Romania, dopo esperienze in altri paesi europei, ma anche del Sudamerica. Nel 2019 ha vinto il Premio GOPO e il Premio dellUnione dei Cineasti di Romania per la musica originale del film “Charleston”, il lungometraggio di debutto del regista Andrei Creţulescu. Attualmente insegna sceneggiatura allUniversità Nazionale di Arte Teatrale e Cinematografica di Bucarest e collabora a vari progetti come sceneggiatore e musicista.



    Paolo Profeti e Massimiliano Nardulli hanno parlato a Radio Romania Internazionale di questa bella impresa culturale romeno-italiana.




  • UCIMR și CREDIDAM susțin finanțarea posturilor publice prin contribuția directă a publicului

    UCIMR și CREDIDAM susțin finanțarea posturilor publice prin contribuția directă a publicului

    Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM) sunt solidare cu organizațiile media care au atras atenția în ultimul timp asupra pericolului reprezentat de eliminarea taxei radio-tv, în fond, nu o taxă, ci o contribuție a cetățeanului român pentru existența unor servicii independente, prevăzute în Constituția României, a căror menire este informarea corectă și imparțială, susținerea actului educativ și cultural, susținerea identității românești, se arată într-un comunicat semnat de către președintele UCIMR, Ștefan Gheorghiu, și de către președintele CREDIDAM, Mihai Cernea.



    În acest context, scriu conducătorii celor două organiyații de gestiune colectivă a drepturilor de autor, susținem că Radio România și Societatea Română de Televiziune sunt unii dintre principalii noști parteneri, promotori ai creației și interpretării autohtone de cea mai bună calitate, companii publice care într-adevăr își îndeplinesc menirea. Artiștii din întreaga țară vor avea de suferit în mod direct, deoarece aceste instituții de media și cultură sunt cele care prin difuzarea actelor artistice contribuie prin plata drepturilor de autor la supraviețuirea breslei interpreților și implicit la menținerea unui nivel profesional ridicat.



    Considerăm că argumentele aduse de alte organizații sunt corecte și pertinente: “În lumina Declarației Universale a Drepturilor Omului, nu se mai acceptă astăzi că ar fi necesară o autorizare a cetățeanului de a recepționa programele posturilor publice, accesul nediscriminatoriu si universal la aceste programe fiind garantat. De aceea, astăzi, obligația de plăti o taxa destinată posturilor publice este perceputa in Europa ca o contribuție în regim de solidaritate socială la finanțarea acestora, ca act de solidarizare a publicului general cu valori sociale unanim acceptate, necesară pentru susținerea posibilității universale de a recepționa programele posturilor publice. Articolul 10 al Convenției Europene a drepturilor Omului definește libertatea de exprimare inclusiv ca ”libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice”.



    Acest drept fundamental ar putea fi supus unor riscuri în contextul eliminării garanțiilor inexistenței unor ingerințe ale autoritații, care pot să apară ca urmare a subordonării financiare a posturilor publice. In plus, dacă îndeplinirea rolului public al acestora ar fi obstrucționată de lipsa garanțiilor de independență editorială — și nu doar politică, ci și economică – dat fiind că această independență este o condiție de existență a posturilor publice, atunci s-ar produce un efect paradoxal care ar transforma finanțarea de la bugetul de stat în ajutor de stat, care este restricționat în legislația europeană. De altfel, autonomia instituțională a celor două societăți media publice este statuată de Constituție, care le consacră dreptul de a fi reglementate prin lege organică. Finanțatorul produce întotdeauna dependența celui finanțat. Numai finanțarea care vine de la public produce autonomie.



    Ne exprimăm și îngrijorarea că în lipsa unei finanțări corespunzătoare, menirea culturală a Radio România ar fi probabil prima afectată, ceea ce ar fi, în esență, un atentat la ființa culturală a României, având în vedere rolul important pe care Radio România îl joacă în acest peisaj, se arată în finalul comunicatului transmis de UCIMR și CREDIDAM