Tag: ucraineni

  • Jurnal românesc – 06.09.2024

    Jurnal românesc – 06.09.2024

    Patriarhia Română se declară solidară cu românii ortodocşi din Cernăuţi care solicită redeschiderea pentru slujirea în limba română în capela mitropoliţilor Bucovinei şi solicită sprijinul autorităţilor române pe lângă autorităţile ucrainene pentru ca românii să fie liberi, să se roage în limba lor şi să vină în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, dacă vor dori aceasta. Punctul de vedere al Patriarhiei Române survine ştirii referitoare la preluarea de către administraţia locală a capelei mitropolitane din Cernăuţi.

    Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina, uniune civică care reuneşte peste 20 de societăţi culturale şi instituţii de presă de limba română din regiunile Cernăuţi, Transcarpatia, Odesa şi Kiev, a semnat un memoriu pe care l-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Marcel Ciolacu, ministrului Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, dar şi Patriarhului Daniel al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), prin intermediul căruia cere să ia atitudine faţă de aveastă situație. De asemenea, românii din Ucraina cer ‘urgentarea procesului de trecere a comunităţilor ortodoxe româneşti din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române’. Capela Mitropolitană din Cernăuţi a fost construită în perioada anilor 1881-1884 cu fondurile Mitropoliei Bucovinei, fiind sfinţită de mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici.

     

     

     

    Pentru al doilea an consecutiv, populaţia României este în creştere, conform datelor publicate, recent, de Institutul Naţional de Statistică. Principala cauză a acestei creşteri a populaţiei rezidente o reprezintă revenirea românilor din diaspora, un fenomen care a început să se manifeste semnificativ în 2022 şi a continuat să se amplifice în 2023. Anul trecut, soldul migraţiei internaţionale a fost pozitiv, cu 82.000 de imigranţi (cei care au venit) în plus faţă de numărul emigranţilor (cei care au plecat). Populaţia totală a României a crescut cu aproape 10.000 de persoane în 2023, marcând astfel al doilea an la rând în care românii revin acasă în număr mai mare decât cei care pleacă. Această tendinţă pozitivă a început în 2022, când aproximativ 91.000 de români s-au întors acasă, mai mulţi decât cei care au ales să părăsească ţara.Potrivit datelor INS, majoritatea românilor care au revenit în 2023 au venit din Spania, Marea Britanie şi
    Republica Moldova. Alte ţări care au contribuit semnificativ la această migraţie pozitivă sunt Germania, Italia şi Austria.

     

     

     

    Autorul român Mircea Cărtărescu a devenit scriitor rezident la Universitatea Columbia din New York, a anunţat Ambasada Statelor Unite în România. Acesta va preda studenţilor cursul „Postmodernism vs. Tiranie: O revoluţie literară româneascăˮ. Cursul va examina generaţia legendară a anilor 1980 (generaţia în blugi) în literatura română şi relaţia ei cu generaţia Beat în poezia americană, pe de o parte, şi cu postmodernismul american în ficţiune, pe de altă parte, transmite Ambasada SUA. Născut la Bucureşti, în 1956, autor a peste 25 de volume şi a cărui operă a fost tradusă în 23 de limbi, Mircea Cărtărescu este poet, prozator şi eseist. În ultimii ani, a fost unul dintre candidaţii la Premiul Nobel pentru Literatură, în 2023 scriitorul clasându-se „între primii cinci autori luaţi în considerareˮ.

     

     

    „Am fost la capătul lumii”, volumul semnat de Liviu Stănescu, un explorator și fotograf recunoscut din România, a fost lansat la Chișinău, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest 2024. Autorul și-a materializat pasiunea sa pentru călătorii prin intermediul fotografiei și scrisului, cartea sa cuprinzând o colecție de peste 200 de povestiri cu fotografii realizate în peste 100 de țări. Într-un interviu acordat pentru Radio Chișinău, Liviu Stănescu a reflectat asupra conceptului de „capăt al lumii”, care se regăsește în titlul cărții sale, explicând că acesta este, în esență, un loc subiectiv, determinat de dorințele și aspirațiile fiecărei persoane în parte. El a mai spus că Republica Moldova este locul care, probabil, îl va primi cu brațele deschise și data viitoare când va veni, pentru că exploratorul a reușit să cunoască oameni „extraordinari de primitori și dragi sufletului” în timpul vizitelor sale prin țară.

     

     

  • 53.168 de persoane au intrat în România, în ultimele 24 de ore

    53.168 de persoane au intrat în România, în ultimele 24 de ore

    53.168 de persoane şi 10.629 de mijloace de transport au intrat în România, în utlimele 24 de ore. 5.014 sunt cetăţeni ucraineni, potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

    De la începerea conflictului din Ucraina, 4.456 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România. Ei beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia naţională.

    Din 18.03.2022 şi până în prezent au fost emise 150.479 de permise de şedere pentru beneficiarii protecţiei temporare, 14 dintre acestea fiind acordate în ultimele 24 de ore. Gradul de ocupare a centrelor de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări este, în prezent, de 32,5%.

    În ultima zi din 2023 nu s-au înregistrat incidente de ordine publică grave. Aproximativ 23.800 de angajaţi ai MAI au fost la datorie, la nivelul întregii ţări, pentru menţinerea ordinii şi liniştii publice, creşterea gradului de siguranţă rutieră, supravegherea şi controlul frontierei de stat, precum şi acordarea asistenţei medicale de urgenţă.

    MAI recomandă cetăţenilor ca în caz de urgenţă să apeleze numărul unic de urgentă 112.

  • Scădere uşoară a traficului în vama Isaccea, în ultima perioadă

    Scădere uşoară a traficului în vama Isaccea, în ultima perioadă

    Numărul autovehiculelor care tranzitează vama româno-ucraineană din Isaccea a scăzut uşor în ultima perioadă în comparaţie cu cel înregistrat la mijlocul lunii iunie. Cetăţenii ucrainenii se întorc în ţara lor, în ciuda avertismentelor de raiduri aeriene transmise de autorităţi.

    De la izbucnirea conflictului din Ucraina, prin vama Isaccea au intrat în România circa 611.000 de persoane cu aproape 145.000 de mijloace de transport şi au ieşit aproape 600.000 de persoane folosind 150.000 de mijloace de transport, informează Garda de Coastă.

    Persoanele care ajung în România folosesc în special mijloace de transport în comun.

    Autoturisme personale şi tiruri aşteaptă bacul care trece Dunărea din oraşul tulcean Isaccea, România, spre Orlivka, Ucraina.

    Vreau să mă întorc acasă, pentru că acolo este familia mea, locul meu de muncă şi pentru că nu este normal să stăm mult timp în străinătate. Nu sunt vremuri bune pentru noi, dar rezistăm, pentru că a trecut mult timp de la declanşarea războiului şi ne-am obişnuit să trăim în asemenea condiţii, a spus Ludmila, din Harkov.

    În vama Isaccea au fost instalate detectoarele de radiaţii nucleare şi materiale radioactive donate Poliţiei de Frontieră de Guvernul Statelor Unite ale Americii..

  • Peste 182.000 de persoane au tranzitat, vineri, frontierele României

    Peste 182.000 de persoane au tranzitat, vineri, frontierele României

    Peste 182.000 de persoane, cetăţeni români şi străini, şi aproximativ 52.600 de mijloace de transport au tranzitat, vineri, frontierele României, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frotieră (IGPF)

    Au intrat în România 88.629 persoane, dintre care 7.282 de cetăţeni ucraineni. Din 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 30 noiembrie au intrat în ţara noastră 6.762.622 de cetăţeni ucraineni.

    În ultimele 24 de ore, poliţiştii de frontieră au constatat 52 de fapte ilegale (30 infracţiuni şi 13 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini. Au fost date amenzi contravenţionale de peste 36.800 lei şi au fost confiscate bunuri în valoare de peste 831.600 de lei.

    11 cetăţeni străini nu au fost lăsaţi să intre în România, deoarece nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, şi nu s-a permis ieşirea a 24 cetăţeni români din diferite motive legale, transmite IGPF.

  • 220 de ucraineni au fost evacuați din Israel în România

    220 de ucraineni au fost evacuați din Israel în România

    220 de ucraineni evacuați din Israel în România au ajuns aseară la București. O parte dintre aceştia au fost transportați pentru asistență medicală la Spitalul Clinic de Urgență București Floreasca, anunță Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU).

    Aproximativ 40-50 de persoane au fost duse în spații de cazare temporară.

    Duminică, 16 octombrie, un alt transport cu cetățenii ucraineni va sosi pe Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca.

    Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Inspectoratul General pentru Imigrări, vor asigura în regim de urgență permisul de intrare pe teritoriul României a cetățenilor evacuați, precum și asigurarea unui regim prioritar la efectuarea procedurilor de trecere a frontierei.

    Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) va asigura cazarea temporară si hrană pe perioada cazării și va sprijini cetățenii ucraineni care doresc ulterior să părăsească România și nu au posibilități financiare.

    Acțiunea a avut loc la solicitarea Ambasadei Ucrainei, în contextul exacerbării conflictului din Orientul mijlociu dintre Israel și palestinieni, România acționează într-un spirit de solidaritate internațională, oferind astfel sprijin cetățenilor ucraineni nevoiți să fugă din nou din calea războiului, precizează Departamentul pentru Situații de Urgență.

  • Muncind în România

    Muncind în România

    Aproximativ 6.600
    de cetăţeni ucraineni au fost angajaţi în România de la începutul invaziei ruse
    în ţara vecină, la 24 februarie 2022, a anunţat Ministerul Muncii şi
    Solidarităţii Sociale de la Bucureşti. Instituţia transmite că îşi menţine
    dezideratul de a integra refugiaţii ucraineni în România, atât prin sprijinirea
    angajatorilor români care au un deficit de lucrători calificaţi, cât şi prin
    susţinerea cetăţenilor plecaţi din zona de conflict pentru incluziunea pe piaţa
    muncii. Ministerul a precizat totodată că 500 de angajatori români şi-au arătat
    disponibilitatea de a-i încadra în muncă pe refugiaţi.


    Începând din 15
    iulie 2022, reprezentanţi ai Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de
    Muncă Bucureşti sunt prezenţi săptămânal, în zilele de luni şi marţi, la sediul
    pentru refugiaţi organizat la Compelxul Expoziţional Romexpo din capitala
    României şi le oferă acestora informaţii cu privire la locurile de muncă
    vacante şi la celelalte servicii de care pot beneficia. Toate aceste informaţii
    sunt promovate şi prin intermediul aplicaţiei mobile Telegram, cea mai
    populară platformă de social-media utilizată de cetăţenii ucraineni. Aceştia
    mai au la dispoziţie şi un pliant în care găsesc toate informaţiile necesare
    angajării în România, dar şi un cod QR care oferă acces în timp real la
    platforma cu locurile de muncă disponibile.


    Integrarea
    cetăţenilor ucraineni pe piaţa muncii din România a adus o gură de aer
    economiei naţionale, care se confruntă de ani buni cu o acută lipsă de
    personal. Această penurie de mână de lucru calificată a limitat producţia şi
    furnizarea de servicii în mai multe sectoare ale economiei româneşti, a
    declarat recent ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Dacă în urmă cu
    câţiva ani problemele cele mai importante ale mediului de afaceri erau legate
    de fiscalitate, de această dată deficitul de forţă de muncă bine calificată
    este realitatea momentului, a spus ministrul după o întâlnire pe care a avut-o
    cu reprezentanţi ai Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), organism
    care reuneşte 540 de membri, companii care numără peste 250.000 de angajaţi.
    Oprescu a subliniat că politicile de formare şi de ocupare ale Ministerului
    Muncii de la Bucureşti trebuie să joace un rol activ de diminuare a acestui
    fenomen pentru a răspunde în acest fel transformărilor şi provocărilor de pe
    piaţa muncii. Îmi doresc ca, printr-un efort comun, să facem cât mai atractivă
    piaţa forţei de muncă din România atât pentru cei care se află în ţară, cât şi
    pentru cei din afara graniţelor, să stimulăm investiţiile şi să contribuim,
    astfel, la dezvoltarea sustenabilă a economiei româneşti, a mai spus
    ministrul.


    Vidul creat de
    plecarea românilor la muncă în străinătate, cu precădere în Europa Occidentală,
    este acum umplut cu lucrători din ţări din afara spaţiului Uniunii Europene. În
    ultimii ani, Guvernul român a majorat constant contingentul de muncitori
    străini care pot activa pe piaţa românească. Astfel, în 2023 acesta a ajuns la
    100.000, un număr similar celui de anul trecut, însă, potrivit datelor
    furnizate de Inspecția Muncii, numărul oficial a depăşit 120.000 în aprilie şi,
    cel mai probalil, cifra reală este cu mult mai mare. Nu este astfel de mirare
    faptul că în Bucureşti şi în marile oraşe ale României sunt întâlniţi din ce în
    ce mai mulţi lucrători străini, în special din Asia. Asemenea românilor care,
    începând din 1990, au plecat liberi la muncă peste hotare, străinii care acum
    ne construiesc casele, ne livrează coletele şi ne repară drumurile sunt veniţi
    aici în căutarea unui trai mai bun.


  • 132.008 persoane au intrat, sâmbătă, în România

    132.008 persoane au intrat, sâmbătă, în România

    132.008 persoane, dintre care 9.813 de cetăţeni ucraineni, au intrat, sâmbătă, în România, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    Din 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict) au intrat în România 3.889.971 cetăţeni ucraineni.

    Sâmbătă au efectuat formalităţile de control, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, aproximativ 234.150 de persoane, cetăţeni români şi străini şi peste 64.590 de mijloace de transport, pe ambele sensuri.

    În zona punctelor de trecere şi a frontierei verzi, poliţiştii au constatat 89 de fapte ilegale (39 infracţiuni şi 50 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini. Au fost aplicate amenzi contravenţionale în valoare de peste 73.000 lei şi au fost confiscate bunuri de peste 220.000 lei.

    26 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, nu au fost lăsaţi să intre în România, iar şi 21 cetăţeni români nu au fost lăsaţi să iasă din ţară, din diferite motive legale.

  • „Open Museums, Open Hearts”, un proiect cultural pentru copiii ucraineni

    „Open Museums, Open Hearts”, un proiect cultural pentru copiii ucraineni

    Demarat în urmă cu 10 luni,
    proiectul Open Museums, Open Hearts și-a propus să-i apropie pe copiii ucraineni
    de cei români prin activități artistice pentru a le ușura adaptarea într-o țară
    străină unde au ajuns ca refugiați. Conceput de asociația Câte-n lună și-n
    mansardă, proiectul a beneficiat de parteneriatul a patru muzee importante din
    București: Muzeul Țăranului Român, Muzeul Național al Literaturii, Muzeul
    Național al Hărților și Cărții Vechi și Muzeul Municipiului București. De
    altfel, la această ultimă locație, s-a desfășurat recent una dintre activitățile
    incluse în etapa de încheierea a proiectului: vernisarea unei expoziții de
    colaje realizate de cei 14 copii ucraineni și români cu vârste între 12 și 17
    ani despre care ne vorbește acum Valentina Bâcu, coordonatoarea proiectului.

    Este vorba de ultima etapă a proiectului Open Museum Open Hearts,
    proiectul care și-a propus pe parcursul celor 10 luni să creeze o rețea de
    suport pentru tinerii din Ucraina. Este etapa în care am invitat artiști români
    și artiști ucraineni să facă echipă, precum și tineri din Ucraina și tineri din
    România să lucreze împreună pentru realizarea a trei expoziții ce vor avea loc
    începând cu luna martie. Primul vernisaj, prima expoziție deschisă este la
    Palatul Suțu și se va desfășura până la sfârșitul lunii martie, în holul Palatului
    Suțu. Este o expoziție în care tinerii au fost rugați să exploreze felul în
    care timpul și mai ales trecerea lui influențează personalitatea lor. Inițial,
    au parcurs câteva săli ale Muzeului Municipiului București, au descoperit
    artefacte vechi, pe care apoi le-au transpus foarte creativ în lucrări de artă
    postmodernă și au introdus și elemente tridimensionale, realizate din ceramică,
    alături de o artistă din Ucraina. Copiii au adus și elemente din viața lor,
    bucăți de lego sau bijuterii și în felul acesta au creat acest dialog între
    trecut și prezent, raportându-se la orașul pe care acum îl locuiesc.



    Colajele vor fi expuse până la
    sfârșitul lunii martie la parterul Muzeului Municipiului București în curtea
    căruia se află și o altă creație marca Open Museums, Open Hearts și anume o
    instalație realizată de copiii ucraineni în altă etapă a proiectului. Despre
    interacțiunile dintre tineri Valentin Bâcu ne-a vorbit cu entuziasm.

    La un moment dat dialogul era atât de natural, deși se desfășura în trei
    limbi : engleză, ucraineană și română. Dacă la începutul proiectului, acum
    10 luni, limba era impedimentul principal, credem că am reușit să trecem de
    acest blocaj. Avem, evident, și translatori la fiecare acțiune a noastră, dar
    am observat că tinerii nici nu țin să aibă un translator lângă ei. Găsesc o
    variantă de a comunica cu legându-se de anumite cuvinte. Am surprins tineri din
    Ucraina știind anumite cuvinte în română și atunci le-au introdus natural și în
    vocabularul lor, dar și cuvinte în limba engleză, dar și români, descoperind că
    au deja în vocabularul lor câteva cuvinte în limba ucraineană.



    Până la finalul lunii,
    în sala Acvariu a Muzeului Țăranului Român va fi vernisată și expoziția Împreună.
    Jurnal pe sărite, tot o etapă a proiectului Open Museums, Open Hearts.


  • 71.537 de persoane au intrat, vineri, în România

    71.537 de persoane au intrat, vineri, în România

    71.537 de persoane au intrat, vineri, în România, 7.098 dintre acestea sunt cetăţeni ucraineni, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    Au efectuat formalităţile de control, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, aproximativ 146.400 de persoane, cetăţeni români şi străini şi peste 42.600 de mijloace de transport, pe ambele sensuri. Pe sensul de intrare în România, au fost 71.537 de persoane, dintre care 7.098 de cetăţeni ucraineni.

    Din 10 februarie 2022 până pe 3 februarie 2023, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 3.466.810 cetăţeni ucraineni.

    Poliţia de frontieră a constatat: 68 de fapte ilegale (41 infracţiuni şi 27 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini. Au fost aplicate amenyi a căror valoare se ridică la peste 33.900 lei. Au fost confiscate bunuri de aproximativ 2.823.800 lei.

    29 cetăţeni străini nu au fost lăsaţi , vineri, să intre în România,, deoarece nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege. Iar 15 cetăţeni români nu au fost lăsaţi să iasă din ţară, din diferite motive legale

  • 6.852 de cetăţeni ucraineni au intrat, luni, în România

    6.852 de cetăţeni ucraineni au intrat, luni, în România

    Aproximativ 134.300 de persoane, cetățeni români şi străini, au efectuat, luni, formalităţile de control la frontieră pe ambele sensuri, a informat Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    Pe sensul de intrare s-au înregistrat 64.749 de persoane. Dintre acestea, 6.852 cetăţeni ucraineni. Din perioada pre-conflict (10 februarie 2022), până la data de 23 ianuarie 2023 au intrat în România 3.384.960 cetăţeni ucraineni.

    Poliţiştii de frontieră au constatat 43 de fapte ilegale (23 de infracţiuni şi 20 de contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini. Valoarea bunurilor confiscate este de aproximativ 420.000 lei, iar amenzile contravenţionale aplicate se ridică la peste 51.300 lei.

    24 de cetăţeni străini nu au fost lăsați să intre în România, deoarece îndeplineau condiţiile prevăzute de lege. 14 de cetăţeni români nu au fost lăsați să părăsească țara noastră, din diferite motive legale.

    Informaţii privind situaţia punctelor de frontieră deschise traficului internaţional se regăsesc pe aplicaţia Trafic on-line, care poate fi accesată la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/.

  • Peste 165.000 de persoane au ieşit vineri din România

    Peste 165.000 de persoane au ieşit vineri din România

    Peste 165.000 de persoane au ieşit vineri din România, prin punctele de frontieră, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    Frontiera cea mai tranzitată a fost cea cu Ungaria, pe unde, în acelaşi interval de timp, au efectuat formalităţile aproximativ 116.000 de persoane, precum şi 40.000 de mijloace de transport.

    Pe sensul de ieşire, cele mai tranzitate puncte de frontieră au fost Nădlac II, cu aproximativ 85.700 de persoane şi Petea cu 11.100 de persoane.

    Aproximativ 253.900 de persoane (români şi străini) au efectuat formalitățile de control, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii țări. 165.800 dintre acestea doar pe sensul de ieşire,

    IGPF recomandă utilizarea tuturor punctelor deschise traficului internaţional şi consultarea aplicaţiei Trafic on-line care poate fi accesată la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/.

    Pe sensul de intrare în România s-au înregistrat 9.243 de cetăţeni ucraineni. Din 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), până pe 6 ianuarie 2023, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 3.257.059 cetăţeni ucraineni.

    Poliţiştii de frontieră au constatat 37 de fapte ilegale (23 infracţiuni şi 14 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini. Au fost confiscate bunuri în valoare de aproximativ 1.936.000 lei şi aplicate amenzi de 10.200 lei.

    În aceeaşi perioadă, nu s-a permis intrarea în ţară a 23 cetăţeni străini nu au fost lăsați să intre în România, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege şi nu s-a permis ieşirea a 46 cetăţeni români din diferite motive legale.

  • 66.109 de persoane au intrat, marți, în România

    66.109 de persoane au intrat, marți, în România

    Marţi au intrat în România, prin punctele de frontieră din toată ţara, 66.109 persoane, dintre care 7.427 de cetăţeni ucraineni, în creştere cu aproximativ 3% faţă de ziua precedentă, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    Prin punctele de frontieră din întreaga ţară au efectuat formalităţile de control, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, aproximativ 122.700 de persoane, cu aproape 40.000 de mijloace de transport.

    Începând cu perioada pre-conflict (10 februarie 2022), au intrat în România 2.999.815 cetăţeni ucraineni. Potrivit autorităților de la București, peste 80 de mii au ales să rămână în țara noastră.

    În zonele de competenţă, poliţiştii de frontieră au constatat 39 de fapte ilegale (31 infracţiuni şi opt contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini. Valoarea amenzilor contravenţionale aplicate se ridică la peste 5.800 de lei. Au fost confiscate bunuri în valoare estimată de aproximativ 411.000 lei.

    Miercuri nu s-a permis intrarea în ţară a 17 cetăţeni străini care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege şi nu s-a permis ieşirea a patru cetăţeni români din diferite motive legale.

  • Război și artă – povești de exil ale artiștilor ucraineni în România

    Război și artă – povești de exil ale artiștilor ucraineni în România

    Viktoriia



    Merge de parcă dansează, de parcă o poartă vântul ca pe o frunză. E îmbrăcată cu haine largi, comode și fiecare în parte a corpului ei, de la degete la păr, zvâcnește mișcarea. Am văzut-o prima dată la o petrecere semi privată, undeva într-o casă la capătul străzii Maria Rosetti, în care nu știu cum am ajuns și nici ce făceam acolo, dar în care lume necunoscută se strânsese ca pentru o noapte festivă de ani ‘80. La capătul scărilor de lemn se afla antreul, iar acolo oameni cu cocktailuri în mână se strânseseră cerc pentru a privi dansul executat elegant și fără rușinea caracteristică acestui colț de planetă.



    Nu-mi închipuiam atunci că mă voi da peste cap să fac rost de numărul ei de telefon numai câteva săptămâni mai târziu, prezentându-mă ca jurnalistă. Dar iată-mă așteptând-o să se întoarcă cu cafeaua de la barul unei cafenele cu aspect industrial din zona Cișmigiului și frământându-mi mâinile pentru a nu o plictisi cu aceleași întrebări care i se mai puseseră probabil de zeci de ori de la izbucnirea războiului încoace. Dar Viktoriia are personalitatea aceea cu care unii oameni se pricep să destindă atmosfera din trei respirații și două cuvinte. Ei, cui nu îi place să vorbească despre sine?!, mă întreabă ea înainte de a începe să-și depene povestea.



    Viktoriia face parte dintre prea puținii artiști care au trecut prin România, s-au simțit primiți, încurajați și au decis să-și reconstruiască viața aici. Atât cât va dura, fără gândul de a o tranzita cât mai repede pentru a ajunge în vest și luând serios în considerare posibilitatea de a-și crea viața în București, indiferent de soarta războiului. A simțit în societatea românească și în comunitatea de artiști performativi și coregrafi o plasă de siguranță în zilele confuze de după declanșarea războiului, în perioada în care s-a văzut de partea cealaltă a graniței, nu în vacanță, ci forțată să locuiască pentru prima dată… în altă parte. Nu a primit doar un loc în care să doarmă, într-unul din studiourile de coregrafie…



    Deja la câteva zile după ce am ajuns aici, oamenii mă cunoșteau, mă invitaseră la evenimente, la diverse spectacole. Nu mi-au cerut să le demonstrez ceva, m-au crezut pe cuvânt când le-am spus că sunt artistă. Au asumat faptul că dacă am zis că sunt dansatoare, înseamna că sunt o dansatoare bună. La studioul Areal, care-i aici în centru, mi-au dat ocazia să mă antrenez și să țin workshop-uri de trei ori pe săptămână. Și oamenii veneau, dădeau vestea mai departe spunând că-i vorba de o fată din Ucraina care ține ateliere. M-au ajutat foarte mult.”



    Îi lipsește rutina pe care o avea în Kiev, când știa ce avea de făcut dimineața când se trezea: cinci ore de antrenament zilnic în același loc, iar după-amiaza timp pentru proiecte personale. Aici nu știe, iar incertitudinea asta o incomodează. Se află într-un loc în care simte că ar putea face orice dacă ar ști de unde să se apuce și încotro să își canalizeze forțele.



    Dansatorii de aici nu vor să aparțină unui singur loc, vor să fie peste tot. Toată lumea are aici câte cinci proiecte simultan. Cel puțin asta-i impresia mea, dar cine știe. I’m new in town, adaugă cu veselia-i caracteristică. Încă încerc să înțeleg cum merg lucrurile.



    Viktoriia este foarte mândră de ea. Nu mi-a spus, e modestă și conștientă că se află la începutul unui drum lung și necunoscut, dar a fost lesne de bănuit după felul în care povestește cum recent a reușit să își închirieze propriul ei apartament. Rămâne recunoscătoare pentru acoperișul oferit în tot timpul acesta, dar nu mai doarme acolo unde i s-a oferit primul adăpost gratuit.



    Am bănuit că, în ciuda vizei care-i permite șederea aici, îi place mai mult să se simtă ca o migrantă decât ca o refugiată, în aceeași măsură în care, atunci când a ajuns, s-a comportat ca o turistă. Oricum, s-ar simți vinovată să se bucure de ajutorul de stat pentru refugiați știind că sunt atâția alți oameni care au nevoie de el. Atâtea femei ucrainene care nu au fost niciodată angajate pentru că au avut grijă de cămin toată viața. S-ar simți vinovată și pentru că simte că statul român face multe pentru ucraineni, iar societatea face multe pentru ea personal. Consideră că venirea aici a fost o alegere personală, că poate lucra și că poate fi de folos țării care a primit-o.



    Se simte copleșită de tot ce aude că fac ceilalți dansatori din București — proiecte peste proiecte —, dar este realistă, știe că totul vine în timp. Nu se mai simte ca nou sosită; a trecut perioada în care lumea a primit-o și i-a oferit oportunități. Acum este rândul ei să se zbată și să și le creeze singură. O copleșește și proximitatea atâtor opțiuni…



    ... mai ales când toată viața ai trăit având la dispoziție o singură variantă, știind întotdeauna către ce te îndrepți. Apoi ajungi aici și… boom, o lume total nouă care este mare și plină de proiecte. Nu mi-aș fi imaginat niciodată că oamenii pot fi interesați și pot explora atâtea subiecte. Unul care m-a impresionat până peste poate a fost cel inițiat de Areal, despre maternitate: cum să fii artist și mama. Au lansat proiectul pentru mame dansatoare și preț de câteva luni mamele au putut veni cu copiii la studio pentru a se antrena și a pune în scenă un spectacol. Nu mi-a venit să cred. Ce oportunitate… wow. În Ucraina nu am dat peste asemenea ocazii.



    Am întrebat-o ce ar face dacă războiul s-ar termina mâine și ea ar putea să aleagă să rămână aici. Ar rămâne, pentru că, deși își iubește țara, ca artist, are mult mai multe posibilități aici, iar oamenii nu sunt atât de diferiți în purtare și mentalitate față de ceea ce îi este familiar. Am întrebat-o unde se vede în doi ani de-acum înainte și mi-a spus:



    I want to be part of this performing community. Vreau să mă pot prezenta la centre de aici, cum este CNDB (Centrul Național al Dansului București), iar ei să mă cunoască, să le propun proiecte, să facem proiecte împreună. Pentru mine, în Ucraina, este imposibil să fac proiecte adevărate, să cercetez subiecte cu adevărat mari. But I am only in the process of learning how to do it.



    Discuția cu străini ca Viktoriia te ajută să vezi societatea românească, pe care o criticăm cu o dexteritate de profesioniști, într-o lumină nouă. Mai ales societatea din ultimii ani, care se încăpățânează să se dezvolte și să crească în ciuda ponegririlor înghețate în timp. În ciuda vocilor care jură că nimic nu s-a schimbat de trei decenii încoace.



    Observ că mulți oameni se implică, există audiențe mari care vor să vină și să vadă chiar și spectacole despre orice, chiar și un performance mic și fără promovare are parte aici de public. Oamenii vin, pentru că oamenilor le pasă, vor să meargă undeva, să afle ceva. Și nu sunt doar dansatorii care merg la spectacole de dans sau pictori care vizitează galerii. Nu. Toți sunt interesați. Vorbesc despre spectacole care în Ucraina nu ar fi niciodată posibile pentru că nu sunt atât de comerciale sau de atrăgătoare vizual.



    Câteodată e vorba doar de o mână de oameni sau chiar de un singur om care vrea să studieze ceva și vrea să facă un show. Oh, uite o treabă: unghiile mele cresc atât de repede, hai să facem un spectacol despre asta (îmi dă amuzată un exemplul care umple aerul de hohote de râs, ca în atâtea nenumărate rânduri de când s-a întors cu cafeaua). Și oamenii vin, apoi se gândesc la spectacol, vorbesc despre el. Lumea de aici pare însetată de artă și de cultură.



    A ținut un atelier la festivalul Ideo Ideis, a participat la crearea unui spectacol artistic/documentar realizat de teatrul Basca din Timișoara pe tema refugiaților (indiferent de naționalitate), a participat la evenimente în Bucureşti, la o rezidență de două săptămâni în Budapesta și are un job part-time la studioul Areal.



    Vitaly



    Vitaly este unul dintre cei mai cunoscuți artiști ucraineni din București și n-o spun ca o părere. Mi-au dovedit-o toate conversațiile, oricât de scurte, cu oameni ai artei din București. Toată lumea îl cunoaște.



    Sunt din Vinița, la cinci ore de mers cu mașina de Iași. Cu toate acestea n-am călătorit niciodată în România și cunosc români care locuiesc la o aruncătură de băț de granița cu Ucraina și care nu au fost niciodată în țara mea. Ca să nu mai zic că stilul de viață al orașelor din nordul României este aproape identic cu cel din țara mea. E foarte ciudat felul în care funcționează izolarea…



    Se afla în Republica Moldova, unde s-a refugiat în prima zi a războiului cu familia lui. Ca majoritatea tinerilor, și-a dat seama repede că nu vrea să continue să trăiască pe timp indefinit alături de familie. Norocul a făcut ca, printr-un grup de Facebook, să găsească găzduire într-un apartament pe strada George Vraca, transformat în atelier de către o mână de artiști primitori. Este recunoscător pentru faptul că a a fost primit într-un loc cum nu se putea mai bun. În ultimele luni, a putut observa că lumea artistică din București îi pare mai interesantă decât cea de acasă, iar scena de aici pare cu douăzeci de ani înaintea celei din Ucraina.



    Crede că România se află în locul ideal, un loc care încă îți permite să inovezi pentru că mai are multe de făcut, dar suficient de dezvoltat încât să ofere resurse. Un mediu artistic extrem de dezvoltat ca, de exemplu, Dusseldorf, din Germania, pe care l-a vizitat îl intimidează. Ce mai pot să aduc într-o asemenea scenă?, se întreabă Vitaly.



    Lăsând la o parte războiul actual, asemenea multor alți migranți, artistul a găsit aici, în țara gazdă, o casă în care se simte mai liber decât cea în care s-a născut. Am vorbit despre sentimentele omului care, atunci când emigrează, lasă în urmă un bagaj de limitări și constrângeri psihologice impuse de mediul în care a crescut.



    Aici pot să fac lucruri pe care nu puteam să le fac în Ucraina, poate nu doar din pricina războiului, ci și a unui conflict pe care îl am cu mediul de acasă. Îmi este mai ușor să găsesc un limbaj comun cu oamenii de aici. Partea dificilă la plecări este că îți pierzi toate conexiunile sociale, tot sistemul de suport și trebuie să ți-l construiești de la zero.



    Ca și Viktoriia, Vitaly preferă să trăiască de acum în Europa de Est și nu se identifică prea mult cu Occidentul, nu se vede locuind acolo, ci doar cunoscându-l din postura de turist. Simte că în momentul acesta Bucureștiul îi oferă tot ce are nevoie pentru dezvoltarea sa ca artist. De ce aș merge în Occident și să mă simt ca cetățean de mâna a treia, zilnic?”



    De la Vitaly am aflat de faptul că mulți artiști ucraineni contribuie acum la propaganda de război, mi-a explicat că în momente ca acestea lucrurile nu pot fi decât albe sau negre, nu-i loc pentru zone gri, și mi-a arătat câteva imagini care m-au înfiorat. Mi-a mai vorbit și despre numeroșii muzicieni ruşi care fac spectacole pentru a dona bani Ucrainei, despre muzica pop ucraineană care s-a transformat acum aproape complet în muzică de propagandă.



    Nu cred că, în momentul acesta, artiștii din Ucraina pot face altceva în afară de cercetări și lucrări legate de criza actuală.



    Tot de la Vitaly am mai aflat că blocuri din preajma staţiei de metrou Orizont, din Drumul Taberei, păstrează încă în ele gloanțe din zilele revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989, ceea ce îl face să reflecteze la felul în care acțiunile militare își pot lăsa însemnele în spațiul public, oamenii coexistand cu ele.



    De-a lungul discuției am mai simțit și umbra de vinovăție care îl urmărește în București. O contradicție în care se zbat două viziuni: una conform căreia prieteni și colegi de-ai lui au rămas în Ucraina în ciuda vicisitudinilor, cealaltă în care își spune că războiul ăsta e ca un joc pe calculator și nu vrea să fie carne de tun pentru tehnologia rusească.



    Păstrez legătura cu prieteni care au rămas în Ucraina, dar încerc să fiu foarte atent și să înțeleg că oamenii care au rămas acolo sunt furioși. Evit să spun cât de bine mă simt eu aici. Odată, vorbind cu colegi de-ai mei din Odessa, le-am spus că am petrecut weekendul pe litoralul de aici, cu un proiect artistic în Delta Dunării. A fost o mare greșeală din partea mea. Ei, deși locuiesc într-un oraș aflat pe coastă, nu pot merge la plajă pentru că plaja este minată.



    Îl înfurie câteodată faptul că, în contextul războiului, europenii sunt mai preocupați de unele inconveniente din viața lor, de prețurile care cresc și de căldura mai puțină din calorifere, dar înțelege — nu te poți gândi în permanență la victimele unui război care pare departe.



    Nu vrea să simtă că oamenii îi apreciază arta doar pentru că este ucrainean. Este recunoscător pentru ajutorul pe care l-a primit când a ajuns, dar nu vrea tratament preferențial pe baza pașaportului.



    Părerea lui despre arta din regiune este că îi lipsește colaborarea. Crede că țările balcanice ar trebuie să comunice mai mult, să lucreze împreună, să aducă laolaltă artiști și să schimbe idei. Îl surprinde că nu știa nimic despre România înainte să ajungă aici, ba chiar văzuse un film anul trecut care prezenta România ca pe un loc murdar.



    Vitaly a fost implicat în multe, multe proiecte locale de când a ajuns în România. A colaborat cu Galeria Catincăi Tăbăcaru, a participat deja la trei rezidențe de scurtă durată, una cu organizația Matka, alta realizată în Delta Dunării, la 40 de minute de granița cu Ucraina, a participat la festivalul HomeFest și la expoziția realizată de Rezidența9, AICI.ACUM, unul dintre primele evenimente artistice care a abordat criza din Ucraina, în martie.



    La expoziția AICI.ACUM au fost invitați, pe lângă Vitaly, alți cinci artiști, dintre care trei s-au aflat în București, iar doi în Ucraina. Am vrut să discut și cu cei trei de aici, dar mi s-a spus că au plecat, așa cum au făcut mulți alții. Aș spune că majoritatea, dar lipsesc datele.



    Cunoscându-i pe Vitaly și Viktoriia, m-am întrebat câți oameni valoroși am pierdut lunile acestea poziționându-ne mai curând ca țară de tranzit, oferind ucrainenilor mai curând bilete de tren pentru a o lua spre vest decât cursuri de limbă română pentru a rămâne. L-am întrebat pe Michele Bressan, artist vizual italian stabilit la Bucureşti din 1993 și unul dintre curatorii expoziției AICI.ACUM, ce crede despre acest gând sub formă de părere de rău:



    Cred că România a pierdut mulți oameni de valoare și mulți artiști. Nu doar cu ocazia acestui război. De prea multe ori, România a reprezentat o zonă de tranzit pentru oameni valoroși. Sunt sigur că artiștii cu care nu am intrat în contact ar fi putut să se integreze foarte bine aici și să îmbogățească scena.”



    Consideră că primele luni au reprezentat un boom, un soi de barcă în care toți au vrut să se urce pentru a bifa faptul că s-au alăturat cauzei refugiaților ucraineni, publicându-și faptele pe Facebook. Crede că am fost un moment de tranzit pentru artiștii care au ajuns aici fugind din calea războiului (un moment în care toată lumea a încercat să maximizeze beneficiile afilierii cu ei), iar apoi au plecat în alte țări. Pentru acest lucru stă dovadă faptul că nu mai avem acum nicio expoziție cu artiști ucraineni.



    Când eram mic am dat de o firmă de haine care se numea FUBU. Și după multă vreme am aflat de la ce venea acest acronim: For Us, By Us. Cam așa a fost și valul acesta, eu cam asta am simțit”, mărturisește amuzat.



    Dacă ar fi avut putere decizională absolută asupra lumii artistice din momentul declanșării războiului, ar fi transformat muzeul de artă contemporană într-o zonă de primire. Ar fi oferit apoi granturi, rezidențe și burse pe termen mai lung, poate șase luni, un an, care să asigure o continuitate, nu doar expoziții cu impact redus.



    Am vrut să aflu cum au gândit, însă, cei din spatele primei expoziții artistice cu refugiați ucraineni, AICI.ACUM, așa că am întrebat-o pe Suzana Dan, manager al Rezidenței Scena9:



    Nu am vrut ca prin construcția expoziției să transmitem un mesaj de tipul: Ok, v-am invitat, haideți să facem lucrări și să facem o expoziție frumoasă pentru că sunteți aici. Era vorba de niște oameni care au ajuns în țara noastră, nedorindu-și neapărat să ajungă peste noapte aici. Nu aveau un plan să vină aici pentru o expoziție, iar lucrările lor oricum nu sunt cu ei. Propunerea noastră a fost exact pe tipul asta de idee: că artiștii sunt prezenți, dar operele lor, nu, nu au cum să fie.



    Și-au propus să nu pună artiștii să facă nimic, tocmai pentru a nu căpușa o situație, făcând o expoziție frumoasă pe suferința lor. Au vrut doar să le expună numele, să transmită simplul fapt că sunt aici. Michele Bressan:



    Am simțit că intraseră într-o vrie a lumii artistice bucureștene și erau cumva buimăciți de toate astea. Noi am venit cu propunerea asta: Nu vreau să faceți nimic, vreau să vă expun doar numele. Dacă voi sunteți prezenți cu numele, asta-i de ajuns”. Singura intervenție a fost un flyer aruncat pe jos, compus dintr-un desen cu bocancul (realizat de Vitaly), iar în camera cealaltă tabla pe care Vitaly cu Boris (artist vizual stabilit acum în Italia) au scris coordonatele GPS de unde au plecat și cele unde ajunseseră atunci.



    Ulterior au venit și alți artiști ucraineni (și nu doar artiști) și au completat cu orașele și adresa GPS de unde au plecat, rezultând un vizual foarte abstract, cu multe cifre derivate de la coordonate GPS, nume de orașe. Dar ce a fost cel mai important pentru mine a fost să nu facă nicio lucrare. N-am vrut să mă încadrez trendului în care avem acești artiști și hai să îi mulgem ca să ne facem noi expoziția”, continuă curatorul.



    În munca pentru acest articol, am plecat la drum convinsă că artiștii ucraineni ajunși în România trebuie să transforme într-un fel scena locală, să pornească un trend, să schimbe într-un fel cursul lucrurile. Dar când s-a potrivit vreodată socoteala de acasă cu cea din târg?



    Nu cred că poate fi vorba de o transformare. Ei nu au venit ca să construiască un curent, o tendință. Sunt niște oameni care au venit fugind de o problemă care le-a dizlocat viața cu totul. Deci problema lor principală acum este supraviețuirea și felul în care găsesc sau nu, temporar sau pe termen lung, un loc de ședere aici”, spune Suzana Dan.



    Michele Bressan consideră că:


    Pentru a vorbi despre un impact, vorbim despre niște lucrări care trebuie expuse, trebuie să circule, pentru ca publicul să se familiarizeze cu lucrările. Dacă nu se întâmplă asta, este greu să aibă un impact. Din câte am putut să urmăresc, mă întreb câte dintre evenimente au fost compuse în jurul lucrărilor unor artiști ucraineni și câte s-au centrat în jurul unor lucrări de tip reacție, adică lucrări făcute de artiști români, ca un fel de comentariu. Nu îmi dau seama, dar tind să cred că a doua categorie a fost mai pregnantă.


    Nu știu ce impact au avut, dar impactul nu ține de naționalitate, ci de lucrări. Iar dacă ajungi să apreciezi lucrarea în funcție de naționalitate sau de background-ul artistului, cred că este destul de greșit. Trebuie să ai raționamentul necesar de a nu îngurgita oricât, oricum, doar pentru că vine dintr-un context care se află acum în lumina reflectoarelor.”



    Catinca Tăbăcaru, curator de artă și proprietara galeriei cu același nume, consideră că lumea artistică din România mai are un drum lung până să exercite atractivitate pentru artiști, indiferent de origine:



    Problema pe care trebuie să ne-o punem este cum ne reținem noi talentele locale. Cei mai buni artiști ucraineni au plecat de la noi, iar motivul este faptul că celelalte țări le-au oferit mult mai multe oportunități. Ei au putut să intre prin România, iar românii au demonstrat aici o mare solidaritate ajutându-i să treacă granița, să găsească un loc în care să stea, iar noi, comunitatea artistică am avut o inițiativă artistică, din prima zi începând să oferim artiștilor și curatorilor casă, masă, atelier.


    Eu am pus la dispoziție un apartament pe care l-a ocupat o artistă care apoi a plecat în Roma. De ce? Pentru că i s-a oferit o bursă foarte importantă și bine plătită care de la trei luni s-a prelungit la șase; de la care a primit casă, birou, un lucru important la CV și stabilitate. Toate acestea în vreme ce aici avea doar colaborarea cu mine și casa pe care i-am pus-o la dispoziție. Nu a primit nimic de la stat sau de la instituții. Și nu este singura. Mai am patru astfel de exemple de artiste valoroase care sunt în Irlanda și Austria.


    Uneia i s-a oferit ocazia să fie studentă, cu potențialul de a urma un doctorat. Noi am avut o mișcare foarte impresionantă din partea societății civile și artistice, dar atât. Dar asta-i problema și cu românii. Noi pierdem în fiecare an cei mai buni artiști și curatori pentru că nu primesc destule burse, ajutoare, nu au ocazia să își construiască un CV și o carieră puternice. Cei mai mari artiști români sunt la Berlin.



    Situația artiștilor refugiați din Ucraina este o imagine la indigo a situației generale privind refugiații și migranții. România ar avea doar de învățat din acest context, iar lecția majoră este că migrația aduce cu sine un capital uman extrem de important. Pentru a putea valorifica, însă, acest potențial, este nevoie de schimbări care încep cu abordarea politică, se încheie cu educația civică și trec prin înțelegerea că seamănul uman poate să ne îmbogățească societatea prin prezența sa.



    Război



    Poți afla mai multe despre munca Viiktoriei urmărind-o pe Instagram. Mai multe despre Vitaly poţi afla pe Instagram. Iulia Hau este colaborator extern Radio România Internaţional. O poţi găsi pe Instagram şi Substack.



    Material realizat cu sprijinul unei burse din cadrul proiectului Consolidarea rezilienței democrațiilor vestice ca reacție la războiul din Ucraina și la consecințele acestuia la nivel european și mondial” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate România și Moldova.

  • 7.256 de cetăţeni ucraineni au intrat vineri în România

    7.256 de cetăţeni ucraineni au intrat vineri în România

    Aproximativ 152.600 de persoane (români şi străini) au efectuat, vineri, formalităţile de control prin punctele de frontieră de la nivelul României, informează, sâmbătă, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF).

    7.256 dintre cele 86.240 de persoane care au intrat vineri în țara noastră, sunt cetăţeni ucraineni (în scădere cu 6,56% faţă de ziua precedentă). Din 10 februarie, la nivel naţional, au intrat în România 2.968.572 ucraineni.

    În ceea ce priveşte activităţile specifice, în zonele de competenţă – punctele de trecere şi frontiera verde – IGPF informează că, pe 2 decembrie, au fost constatate 45 de fapte ilegale (29 infracţiuni şi 16 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini. Valoarea amenzilor aplicate este de peste 26.900 lei, iar cea a bunurilor confiscate este estimată la aproximativ 517.000 lei.

    Pe 2 decembrie, nu s-a permis intrarea în ţară a 33 cetăţeni străini care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege.19 cetăţeni români nu au fost lăsați să iasă din România, din diferite motive legale.

  • 7.254 de cetăţeni ucraineni au intrat, marți, în România

    7.254 de cetăţeni ucraineni au intrat, marți, în România

    Marţi au intrat în România peste 60.500 de persoane, dintre care 7.254 de cetăţeni ucraineni, în creştere cu 1,14% faţă de ziua precedentă, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    Au efectuat formalităţile de control la punctele de frontieră, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, aproximativ 152.600 de persoane, cetăţeni români şi străini, cu peste 47.600 de mijloace de transport.

    Pe sensul de intrare în România, au fost 60.557 de persoane, dintre care 7.254 de cetăţeni ucraineni (în creştere cu 1,14% faţă de ziua precedentă). Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 29.11.2022, ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 2.945.803 cetăţeni ucraineni, precizează Poliţia de Frontieră.

    În punctele de trecere şi frontiera verde, poliţiştii de frontieră au constatat 40 de fapte ilegale (24 de infracţiuni şi 16 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini. 12 cetăţeni străini nu au fost lăsați să intre în România, deoarece nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege. 13 cetăţeni români, nu au fost lăsați să părărsească teritoriul țării noastre, din diferite motive legale.