Tag: UE-Africa

  • Parteneriatul UE – Africa

    Parteneriatul UE – Africa

    Comisia
    Europeană propune o nouă Alianță
    Africa – Europa pentru investiții durabile și crearea de locuri de muncă
    ,
    ce vizează stimularea semnificativă a investițiilor în Africa, îmbunătăţirea comerțului, crearea de locuri
    de muncă și investițiile în educație și în competențe. Pachetul are la baza
    angajamentele asumate cu ocazia summitului
    Uniunea Africană – Uniunea Europeană care a avut loc în noiembrie
    anul trecut, la Abidjan.

    Şefa
    diplomaţiei Uniunii, Federica Mogherini,
    cu detalii despre cum au evoluat relaţiile cu partenerii africani: În ultimii patru ani, am
    construit, pas cu pas, un alt tip de parteneriat cu Africa. Un parteneriat
    egal, cu cel mai apropiat, geografic vorbind, continent, a cărui dezvoltare şi
    securitate garantează şi Europei dezvoltare şi securitate. Colaborăm cu
    partenerii noştri africani la nivel politic, chiar şi în marile dosare
    internaţionale, în privinţa păcii şi securităţii, în special în Sahel, în
    Cornul Africii, în multe alte crize. Dar, în ultimii ani, am început să lucrăm
    împreună şi la nivel economic. Aşadar, acum facem un nou pas înainte în această
    direcţie, odată cu lansarea Alianței
    Africa – Europa pentru investiții durabile și crearea de locuri de muncă.

    La rândul său, comisarul pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare,
    Neven Mimica, a declarat că
    această Alianță vizează deblocarea
    investițiilor private și explorarea posibilităților enorme care pot genera
    beneficii pentru economia africană și pentru cea europeană, deopotrivă. Acest
    lucru înseamnă intensificarea parteneriatului nostru și susținerea
    inițiativelor africane, cum ar fi zona continentală africană de liber schimb
    ,
    a mai spus comisarul Mimica.

    Potrivit analizei Comisiei Europene, în următorii ani, între altele, vor fi create
    milioane de locuri de muncă în Africa, peste 100 de mii de studenți și cadre academice vor beneficia de programul
    Erasmus+
    , 750 de mii de persoane vor beneficia de formare profesională pentru
    dezvoltarea competențelor şi încă 30
    de milioane de persoane și de societăți comerciale vor avea acces la energie
    electrică, datorită investițiilor în energie. Uniunea este cel mai mare
    investitor al Africii, principalul partener comercial și de dezvoltare, precum
    și un furnizor-cheie în materie de securitate.


  • Relaţiile UE – Africa

    Relaţiile UE – Africa

    Oraşul italian Florenţa a găzduit o conferinţă
    internaţională privind viitorul Uniunii Europene
    . La eveniment au participat, între alţii, preşedintele Comisiei Europene,
    Jean Claude Juncker, şefa diplomaţiei comunitare, Federica Mogherini, comisarul
    european pentru Politică Regională, Corina Creţu, şi preşedintele Parlamentului
    European, Antonio Tajani. Conferinţa a fost organizată de Institutul
    Universitar European din Florenţa, având ca parteneri cotidianele Le Monde
    şi Financial Times.

    Cele două mari subiecte abordate au fost
    Instituţiile guvernamentale şi guvernanţa democratică şi,
    respectiv, Migraţii şi cetăţenie. Pe cea din urmă temă, şefa diplomaţiei
    europene a declarat că Uniunea are un fel de Plan Marshall pentru Africa, în
    condiţiile în care acest continent reprezintă principala sursă de îngrijorare
    pentru spaţiul comunitar. Ea a amintit că, în fiecare an, Europa, ca întreg,
    investeşte multe resurse, de la cauze umanitare până la încurajarea unor domenii
    precum economie, securitate şi piaţa digitală. Federica Mogherini: Planul Marshall este, deja, aplicat. Cred că
    (cetăţenii, n.red) europeni ar trebui sa fie mai conştienţi de investiţiile
    uriaşe pe care noi le facem în Africa. Aşa cum sunt cetăţenii africani, pentru
    că ei recunosc că europenii le sunt, de departe, principalul partener şi
    prieten. Chiar dacă, uneori, avem probleme cu unele ţări care au fost colonii,
    europenii şi africanii lucrează împreună, umăr la umăr, în diferite domenii. Pentru
    că dacă vrei să gestionezi migraţia şi să încerci să previi ameninţările legate
    de securitate – terorismul, în special -, Africa este locul în care trebuie să
    investeşti politic, diplomatic şi economic. Este vorba de centura Sahelului şi
    de Cornul Africii
    . Acestea sunt locurile în care majoritatea provocărilor pot
    fi rezolvate sau se pot deteriora în ceva periculos pentru noi. Şi cred că
    europenii înteleg că nu este vorba de acte caritabile, ci de propriul interes.
    În februarie, comunitatea internaţională s-a angajat, în
    cadrul unei conferinţe care a avut loc la Bruxelles, să ofere o donaţie totală
    de peste 410 milioane de euro pentru forţa militară a grupului G5 din Sahel,
    regiune din partea central-nordică a Africii. În total, Uniunea a promis peste
    170 de milioane de euro, din bugetul comun al blocului militar şi din
    contribuţiile individuale ale statelor membre. Banii sunt meniţi să sprijine
    lupta împotriva terorismului şi să aducă
    stabilitate în această regiune.


  • Divergenţe şi decizii la Malta

    Divergenţe şi decizii la Malta

    UE trebuie
    să găsească parteneri de rezolvare a problemei migraţiei, cât mai departe de
    spaţiul Schengen, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, în
    Malta. La reuniunea informală a Consiliului European, solicitată de Donald Tusk
    după summitul UE – Africa, preşedintele României, Klaus Iohannis, a subliniat
    necesitatea unor eforturi suplimentare şi a unei mai bune cooperări între
    statele membre în direcţia unui control mult mai eficient la frontierele
    externe ale Uniunii.

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a
    declarat, de altfel, nemulţumit de ritmul relocalizărilor refugiaţilor ajunşi
    în spaţiul UE. Potrivit lui, în ultimele săptămâni, au fost relocalizate mai
    puţin de 150 de persoane din totalul celor 160.000 pe care UE a prevăzut să le
    transfere din Italia şi Grecia spre alte ţări europene. Juncker a afirmat,
    ironic, că dacă vom continua în acest ritm, vom termina operaţiunile în 2101.
    El a adăugat că UE trebuie să accelereze procesul. Consiliul European
    extraordinar a fost marcat de neînţelegeri între statele membre privind
    abordarea crizei migranţilor, dar şi în ce priveşte ajutorul financiar care să
    fie oferit Turciei.

    Şefii de state au analizat modul în care au fost aplicate
    până acum măsurile convenite în chestiunea migraţiei. Suedia a reintrodus provizoriu
    controalele la frontiera sa pentru a face faţă afluxului continuu de imigranţi.
    Slovenia a hotarât să construiască un gard la frontiera cu Croaţia pe
    graniţa externă a Uniunii. Anterior, şi Ungaria a luat o decizie similară.

    Donald Tusk susţine
    că salvarea spaţiului Schengen de liberă circulaţie, afectat de astfel de
    măsuri, este o cursă contra cronometru. El a explicat că spaţiul Schengen
    depinde de implementarea măsurilor adoptate până acum în criza migranţilor,
    inclusiv de planul de acţiune care s-a convenit la summitul din Malta. Acesta
    trebuie pus în practică până la sfârşitul lui 2016 şi presupune, între altele,
    facilitarea întoarcerii în Africa a migranţilor care nu îndeplinesc condiţiile
    pentru statutul de azilanţi şi un proiect pilot de creeare a unei echipe de
    investigaţii nigeriano-europeană, care să urmărească reţelele de traficanţi de
    refugiaţi. La acest capitol, preşedintele Klaus Iohannis, a subliniat
    necesitatea unui parteneriat puternic UE – Africa, în care statele Uniunii şi
    ţările africane să acţioneze împreună pentru a identifica soluţii comune în
    ceea ce priveşte combaterea migraţiei ilegale. UE a anunţat crearea unui fond de ajutor
    pentru Africa în valoare de 1,8 miliarde de euro şi pe care statele membre sunt
    invitate să-l completeze pentru a dubla suma disponibilă.

    Contribuţiile promise
    de ţările europene sunt, însă, departe de suma dorită. România va avea o
    contribuţie suplimentară de 100.000 de euro.