Radio România Internațional

Tag: UE-Marea Britanie

  • Marea Britanie şi UE, acord privind reglementările comerciale post-Brexit în Irlanda de Nord

    Marea Britanie şi UE, acord privind reglementările comerciale post-Brexit în Irlanda de Nord

    Uniunea Europeană şi Marea Britanie au ajuns, recent, la un acord care pune capăt disputelor privind reglementările comerciale post-Brexit în Irlanda de Nord. Disputele respective ameninţau nu doar acorduri mai vechi privind Brexitul, ci şi procesul de pace din Irlanda de Nord, în condiţiile în care, dacă nu se ajungea la înţelegere, exista riscul reluării controalelor la graniţa dintre Irlanda şi Irlanda de Nord.

    Înțelegerea simplifică comerţul cu Irlanda de Nord în cadrul Regatului Unit şi, în acelaşi timp, protejează piaţa comună a Uniunii. În urma acordului la care s-a ajuns, schimburile de produse vor fi mult mai uşoare, mai ieftine şi mai rapide. Soluțiile comune acoperă, printre altele, noi aranjamente în domeniile vamal, agroalimentar, medicamente, TVA și accize.

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, punctează beneficiile acordului:

    Voi aminti doar două exemple care mi se par cele mai grăitoare. Într-adevăr, noul cadru Windsor va asigura că pe rafturile supermarketurilor din Irlanda de Nord vor fi disponibile aceleași alimente ca și în restul Regatului Unit. În plus, noul cadru Windsor va permite permanent ca toate medicamentele, inclusiv cele noi, să fie disponibile în Irlanda de Nord în același timp și în aceleași condiții ca și în restul Regatului Unit.

    În afara facilitării comerțului, sunt puse la dispoziție instrumente specifice, concepute pentru a se asigura că vocile cetățenilor din Irlanda de Nord sunt mai bine auzite.

    Acordul politic privind reglementările comerciale post-Brexit în Irlanda de Nord deschide un nou capitol în relația Marea Britanie – UE, bazat pe încredere reciprocă și cooperare deplină.

    Această înțelegere ne permite să întoarcem pagina către o relație bilaterală între aliați apropiați, care stau umăr la umăr în vremuri de criză, a adăugat Ursula von der Leyen.

    Urmează acum ca noul acord să fie validat în Marea Britanie de Camera Comunelor, iar apoi va intra la vot în Parlamentul European și Consiliul UE.


  • Brexit. Consecinţe discutate la CESE

    Brexit. Consecinţe discutate la CESE

    Brexit-ul arată că UE nu e o închisoare, doar că cei ce o
    părăsesc se confruntă cu anumite consecinţe    , a susţinut Michel Barnier,
    Şeful grupului operativ al Comisiei Europene pentru relaţia cu Marea Britanie,
    în sesiunea plenară a Comitetului Economic şi Social European (CESE).


    Problema principală este acum punerea
    în practică a acordului, după cum ne-a declarat Jack O’Connor, președinte al
    Grupului de gestionare a Brexit-ului al CESE, precizând faptul că Michael
    Barnier şi echipa sa merită felicitări pentru munca depusă în tot acest proces
    de negociere:

    Trebuie să vă spun că a fost un adânc oftat
    de uşurare, în toată Europa, înainte de Crăciun, când s-a anunţat că s-a ajuns
    la un acord. Este un acord foarte restrâns, concentrat aproape exclusiv pe
    comerţul de bunuri şi cu câteva precizări pe domeniul pescuitului. Un acord
    unic, dar ca orice acord el are valoare numai dacă este implementat. Aşa că
    sarcina noastră acum este implementarea. Şi de partea UE sunt preocupări acum
    şi cred că şi în Marea Britanie, referitor la aplicarea prevederilor din acord.
    Cred că cel mai mare pericol este faptul că avem un acord foarte limitat şi
    astfel nu poate fi la fel de avantajos pe cât era păstrarea statutului de
    membru al UE pentru Marea Britanie.

    Cred că înaintea semnării acestui acord,
    pericolul cel mai mare era că, dincolo de aspectele economice, erau implicaţii
    politice, permiţând Marii Britanii să se pronunţe într-o anume direcţie, ce nu
    putea fi anticipată total. Cred că acum sunt două aspecte ce ridică probleme:
    discutând în paramentrii limitativi ai acordului însuşi, urmează să vedem cum
    vor fi afectaţi oamenii şi vom vedea cum
    vor acţiona sindicatele din UE şi din Marea Britanie în viitor, pentru
    că nu este specificat, iar dacă sindicatele nu se implică şi nu colaborează,
    există desigur şansa ca efectele să fie simţite direct de omul de rând şi nu
    există prevederi referitoare la drepturi de muncă, probleme de mediu sau
    drepturile consumatorului. Asta e o preocupare majoră. Apoi, faptul că nu e
    niciun acord referitor la servicii, trebuie să fie o preocupare majoră, în
    special din partea Marii Britanii, decât din partea UE.


    Comitetul Economic şi Social
    European e un forum care are datoria să se asigure că aspectele sociale sunt
    luate în calcul şi previziunile acordului sunt respectate şi puse în practică,
    a mai adăugat Jack O’Connor, președinte al Grupului de gestionare a Brexit-ului
    al CESE.




  • Provocări: Redresare economică. Buget UE. Relația UE – Marea Britanie

    Provocări: Redresare economică. Buget UE. Relația UE – Marea Britanie

    Redresarea economică post pandemie. Bugetul UE pentru următorii 7 ani. Relația dintre UE și Marea Britanie post Brexit. Sunt marile teme ale Uniunii, de rezolvat în lunile rămase până la sfârșitul anului.

    În săptămâna care se încheie au avut loc două reuniuni la nivel înalt pe aceste teme. Pe 15 iunie, liderii europeni și premierul britanic Boris Johnson au evaluat stadiul negocierilor cu privire la relațiile UE – Marea Britanie după încheierea perioadei de tranziție, adică începând de la 1 ianuarie 2021. Concluzia reuniunii: Este necesar un nou impuls.


    Săptămâna s-a încheiat cu videoconferința membrilor Consiliului European. Șefii de stat sau de guvern din UE s-au reunit pentru a da startul negocierilor la nivel înalt privind planul de 1.850 de miliarde de euro, destinat redresării economice europene după perioada de pandemie. A fost prima întâlnire a liderilor europeni, după prezentarea de către Comisie a planului de redresare.

    Sunt total angajat să începem imediat negocieri reale cu statele membre. Intenționăm să organizăm, pe la mijlocul lunii iulie, un summit cu participare în persoană, la Bruxelles, a anunțat președintele Consiliului European, Charles Michel.


  • Evoluția negocierilor privind relațiile UE-Marea Britanie post Brexit

    Evoluția negocierilor privind relațiile UE-Marea Britanie post Brexit

    Şefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, reuniţi, săptămâna trecută, în Consiliul de Iarnă, i-au solicitat Marii Britanii să ratifice şi să pună în aplicare în timp util Acordul de Retragere din Uniune.

    În primul discurs după ce a fost reconfirmat în funcţie şi a primit acordul Reginei Elisabeta a II-a de a forma un nou guvern, premierul Boris Johson le-a promis britanicilor că va livra Brexitul până la 31 ianuarie.

    În consecinţă, liderii europeni se pregătesc pentru etapa următoare, de construire a unei relaţii cât mai strânse cu Regatul Unit. În acest sens, Consiliul i-a solicitat Comisiei să prezinte un proiect de mandat cuprinzător de negociere, care trebuie adoptat cât mai rapid de Consiliul Afaceri Generale.

    Intervalul de timp pentru stabilirea tuturor acestor detalii este de doar 11 luni, ceea ce constituie o adevărată provocare, a spus preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a subliniat, însă, că Uniunea este pregătită să treacă la următoarea fază a procesului Brexit.





    Ursula von der Leyen: Vrem ca relaţiile noastre viitoare să fie cât mai strânse posibil, cu respectarea integrală a principiilor noastre. Consiliul a cerut Comisiei să rămână negociatorul Uniunii pentru următoarea fază a discuţiilor. Intervalul de timp pe care-l avem înaintea noastră este o provocare. Va trebui să începem să lucrăm cât mai curând posibil. Vom fi gata să obținem tot ce se poate în perioada scurtă disponibilă. Consider că este important să precizez în acest moment că, da, Marea Britanie va deveni o ţară terţă, dar în cele din urmă vom avea un parteneriat fără precedent. Acesta nu este sfârşitul a ceva ci începutul unor relaţii viitoare excelente între vecini buni.

    Şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, speră ca viitoarea relaţie a Uniunii cu Regatul Unit să fie una strategică foarte puternică.

    Consiliul a salutat decizia Comisiei de a-l numi din nou pe Michel Barnier în vederea negocierilor privind relațiile viitoare. Acestea vor continua să aibă loc într-un mod coerent și într-un spirit de unitate și transparență cu toate statele membre.

  • Relaţia UE cu Marea Britanie post-Brexit

    Relaţia UE cu Marea Britanie post-Brexit

    Uniunea Europeană își dorește o relație apropiată cu Marea Britanie după ieșirea acesteia din spațiul comunitar și există planuri privind reglementarea viitoarei cooperări, ale cărei direcții generale au fost schițate și în declarația care a însoțit acordul privind Brexitul.

    Modul în care Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană reprezintă doar un aspect – pentru moment cel mai important – al negocierilor dintre Londra și Bruxelles, iar complexitatea procesului este demonstrată de blocajul în care acesta a intrat imediat ce părțile au semnat acordul privind Brexit, un document de aproape 600 de pagini care a fost respins în repetate rânduri de Parlamentul britanic. Acordul a fost însoțit și de o declarație politică de 26 de pagini privind liniile generale ale relațiilor viitoare pentru că, indiferent cum va fi Brexitul, dur sau reglementat, atât Londra cât și Bruxellesul își doresc o cooperare strânsă pe viitor, după cum a explicat negociatorul șef al UE, Michel Barnier:

    În toate aceste chestiuni – diplomație, dezvoltare, apărare – intenția noastră, ambiția noastră, interesul nostru este să edificăm un parteneriat durabil și puternic cu Regatul Unit. Iar acesta e spiritul declarației politice pe care vă invit să o citiți, dacă nu ați făcut-o deja, și care a fost convenită cu echipa Theresei May. Motivele sunt evidente. Regatul Unit va rămâne o țară aliată, membră permanentă a Consiliului de Securitate al ONU. Avem o proximitate geografică și valori comune și suntem, în mod evident, solidari în fața amenințărilor și trebuie ca prin această solidaritate cu Regatul Unit să garantăm securitatea.


    Michel Barnier a precizat că părțile au pornit de la o serie de documente — rezoluțiile Parlamentului European, reperele Consiliului European și, de partea cealaltă, Carta Albă propusă de guvernul britanic și au convenit cinci mecanisme care ar urma să reprezinte baza viitoarei relații dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie:

    Unu, un dialog strategic pentru a ne conjuga eforturile la Națiunile Unite, în special în cadrul lucrărilor Consiliului de Securitate, pentru a răspunde la marile dosare internaționale – mă gândesc aici la Acordul nuclear cu Iranul, Procesul de Pace din Orientul Mijlociu și schimbările climatice și, de asemenea, un dialog politic și strategic pentru a asigura, de acum înainte, complementaritatea regimului nostru de sancțiuni. Numărul doi – un cadru de cooperare operațional care să îi permită Regatului Unit, dacă dorește acest lucru, să participe la eforturile europene de stabilizare sau la demersuri ca, de exemplu, lupta împotriva pirateriei în Golful Aden sau antrenarea soldaților somalezi.

    Trei – posibilitatea de a participa la proiectele de cercetare și apărare militară pentru a garanta inter-operabilitatea echipamentelor noastre, în special în cadrul Agenției Europene a Apărării, de a avea o nouă formă structurată de cooperare permanentă și, de asemenea, în cadrul Forului European de Apărare pe care vrem să-l punem pe picioare. Al patrulea mecanism de mecanism vizează cooperarea în domeniul informațiilor, în special în ceea ce privește lupta împotriva terorismului, non-proliferarea nucleară și amenințările hibride. Cel de-al cincilea mecanism – un cadru de cooperare pentru a face față noilor amenințări, în special cele cibernetice, cu un schimb de informații cu privire la incidentele cibernetice, o cooperare internatională și o cooperare mai operativă cu și între toate structurile Uniunii însărcinate cu acest tip de probleme.