Radio România Internațional

Tag: UE

  • Parlamentul Ivropean andrupaști Ripublica Moldova

    Parlamentul Ivropean andrupaști Ripublica Moldova

    Parlamentul Ivropean apufusi sâ-lli da ali Republicâ Moldova nai ma marea pachetâ finanțiarâ di andrupari ditu isturia a statlui românofon, di 1,9 miliardi di evradz.

    Mecanismul di reformâ şi crişteari ti Republica Moldova ari tu umuti s-u agiutâ s-țânâ keptu a cripăriloru ți li ari, ma multu zñia di la polimlu di preșcăvie ali Arusie contra ali Ucrainâ, cripări tu securitati, icuomie şi mileti. Pacheta pruveadi darea di 520 miliuni di evradz di turlie granturi, deadunu cu 1,5 miliardi di evradz di turlie mprumuturi cu tocu scâdzutu, ațea ți va u agiutâ Moldova sâ-s reformeadzâ fârâ s-adunâ borgi ți nu poati s-u pâlteascâ.

    Mecanismul pruveadi, tutnâoarâ, unâ prefinanţari di 18% ditu andruparea totalâ ți da izini la unâ scumbuseari ayuñisitâ a izvurloru ta s-da curai ali securitati energheticâ, ali infrastructurâ di dânâseari ali arușfeti şi modernizarea a servițiilor publiți. 20% ditu fondurli ți nu s-pâltescu nâpoi va s-hibâ dati ti anvârtușarea a instituţiilor ali Republicâ Moldova pritu sistemi di chivernisi dighitalâ, di adrari a reformiloru a funcţionariloru publiț ş-a reformilor giudițiari, jgllioati di prota thesi ti chivernisearea cu hâiri a fondurlor UE.

    Ivroparlamentarlu român Siegfried Mureşan dzâsi că aesti fonduri va s-adarâ condiţiili ta s-poatâ s-hibâ ma vârtosu cratlu moldovenescu ditu videalâ icunomicâ, instituţionalâ şi suțialâ şi s-aproaki ma multu di Uniunea Ivropeanâ.

    Siegfried Mureşan: „Pâradzlli va s-agiungâ tu lucrări di infrastructurâ rutierâ, a calillei di heru, tamamu ș-a apuntillei di ligâturâ pisti Prut, ta s-leagâ ma ghini Ripublica Moldova di Uniunea Ivropeanâ. Pâradzlli va s-ducâ tu ligâturi energhetiți, emu electricu, emu gazi, anamisa di Ripublica Moldova şi România. Pâradzlli va s-ducâ tu instituţii di anvițari, sculii, grâdiniț. Pâradzlli va s-ducâ tu modernizări di spitali, bași ș-tu adrarea di dauâ spitali ma mări, reghionali, unlu tu arațili ș-alantu tu notlu ali Ripublicâ Moldova”.

    Siegfried Mureşan feați tâmbihi, ama, că, maca Ripublica Moldova va s-hibâ cumândâsitâ ma largu di kivernisi ți nu-și tiñiseaști borgili, atumțea, Planlu ivropeanu di crişteari va s-hibâ tu pirclliu.

    Unâ oarâ cu aprukearea a pachetâllei di finanțiari di andrupari, Parlamentul Ivropean apufusi s-dișcllidâ unu birou di legâturâ Chişinău. Aestu va s-hibâ punctu di ligâturâ anamisa di Bruxelles şi Parlamentili naţionali, suțietatea țivilâ şi partenerlli locali ditu reghiunea a Suțatâllei ditu Apirita ali Uniuni Ivropeanâ, Ucraina, Georgia şi Republica Moldova.

    Prezidentul a Leghislativlui moldovean, Igor Grosu, s-hârsi di apofasi ș-dzâsi că Biroul va s-agiutâ la fâțearea ma bunâ a proțeslui leghislativu, ama ș-la informarea a țetăţeñilor di hâirea di aprukeari di marea taifâ ivropeanâ.
    Tu arada a lui, vițepremierlu moldovean ti Integrari Ivropeanâ, Cristina Gherasimov, luyursi că apofasea easti unu vârtosu simnal di andrupari.

    Ripublica Moldova dipusi câftarea di aprukeari la Uniunea Ivropeanâ tu meslu marțu 2022 și apruke statutlu di vâsilie candidatâ tu melsu cirișaru idyiulu anu.

    Autor: Sorin Iordan
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

    România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

    Țeremonii simboliți s-feațirâ, tu noaptea anamisa di añi, ti intrata acutotalui tu spaţiul Schengen ali Românie ș-ali Vâryârie, ți furâ aprucheati ș-cu sinurli terestri tu spaţiul evropeanu di libirâ urdinari. Tu naia Giurgiu-Ruse, reprezentanţâ a autorităţlor ditu dauli vâsilii, ama și țetățeañi ți tricurâ ti prota oarâ sinurlu româno-vâryaru, fârâ s-lâ si caftâ actili, yiurtusirâ aestu sticu di oarâ.

    “Unâ hopâ dealihea istoricâ, cu conseținţi practiți multu mări ti cathi țetăţeanu românu, ti companiili româneşțâ. Integrarea tu Uniunea Evropeanâ ali României easti acutotalui ş-fârâ turnari.”, dzâsi ministrul românu di interni, Cătălin Predoiu, ți lo parti la aestu evenemintu deadunu cu omologlu a lui vâryaru, Atanas Ilkov.

    Unâ altâ țeremonie șcurtâ s-feați la unlu ditu punctili di trițeari a sinurlui anamisa di Ungaria şi România, cu unâ andamusi anamisa di şefanlu ali poliţie naţionalâ ditu Ungarie ş-inspectorlu şefu ali poliţie di sinuru ditu Românie. Membri ali Uniuni Evropeanâ ditu 2007, dauli vâsilii lucrarâ deadunu tu proțeslu di aderari tu Schengen. A că tiñisea criteriili tehniți nica ditu 2011, România ș-Vâryâria puturâ s-aderâ parţialu la spaţiul di libirâ urdinari tâși tu meslu marțu di anu, unâ oarâ cu scutearea a mutreriloru tu aeroporturi şi porturi maritimi.

    Ândoi meși ma amânatu, tu giumitatea a meslui andreu, dauli vârilii apruchearâ pân’ tu soni, vula di la tuț partenerl’i evropeañi ta s-veadâ idyea hâiri la punctili di sinuru terestru. Aestu lucru s-feați di cara Austria trapsi mânâ di la âncuntrari. Viena s-plândzea di numirlu mari di câftări di azil, maca Schengen va ș-tindâ sinurlu terestru, ama câtrâ inșita a anlui 2024 dzâsi că misurli bâgati tu practichie tu meșl’i ditu soni dusirâ la unâ “scâdeari multu mari a trițeriloru”.

    De la 1 di yinaru, șoferillii şi pasagerilli nu mata lipseaști s-aspunâ canâ documentu di identitati, iara aftuchinili potu s-treacâ fârâ s-hibâ mutriti. Tamamu ș-transportatorilli rutieri, ți șidea pânâ tora și 20 sâhăț la coadâ ta s-poatâ s-treacâ sinurlu, ascâparâ tora di mutreari. Cu tuti aesti, nai pțânu tu proțlli şasi meși, va s-facâ mutreri cându ș-cându la sinuru, ta s-ambudyuseascâ activităţli infracţionali/contra a nomlui, cu unu acțentu ahoryea pi mărli aftuchini.

    Tu idyiul chiro, vigllearea a sinurlui vâryaro-ânturțescu, ți agiumsi sinuru di nafoarâ a spaţiului Schengen, va s-hibâ ânvârtușatu. Pi partea di turismu, giucâtorilli ditu sector s-așteaptâ la unâ crișteari a numirlui di câlâtori, tamamu ș-ațiloru ți s-ducu tu Gârție. Di cara va s-intrâ di dipu tu Schengen, suntu aștiptati hâiri icunomiți multu mări, ți va s-creascâ produsulu internu brutu (PIB) cu nai pțânu 1% tu dauli vâsilii, uidisitu cu luyurserli.
    Spațiul Schengen, ți fu adratu tu 1985, ari tora 25 ditu ațeali 27 di vâsilii membri ali Uniuni Evropeanâ, cata cumu și vițiñilli a loru: Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Mirela Biolan

    Varyaria, Romania, Schengen, UE

  • Ma mărli evenimenti externi a anlui 2024

    Ma mărli evenimenti externi a anlui 2024

    Criștearea ali extremâ-ndreapta tu Europâ
    Alidzerli parlamentari scoasirâ tu migdani, estanu, criștearea a partidilor di ndreapta naționalistâ i radicalâ tu vâsilii cata cumu Frânția, Ghirmânia, Belgia, Afstria, Olanda ș-Italia. Tu bitisita a meslui sumedru, tu Afstrii, Parlamentul aleapsi ti prota oarâ tu frâmtea a lui un politițianu di extremâ-ndreapta, dupâ azvindzearea istoricâ ali formațiuni a lui – Partia a Libirtatillei – la leghislativili ditu yizmâciuni. Tu Frânție, unu frontu ripublicanu adratu ti alidzerli leghislativi antițipati di aestâ vearâ putu s-dânâseascâ agiundzearea la puteari a partillei naționalistâ Adunarea Naționalâ (Rassemblement National), ama, di cara nu avu unâ majoritati s-feați, di atumțea, unâ misu-permanentâ crizâ politicâ. Iara, tu yizmâciuni, formațiunea Alternativa ti Ghirmânie (AFD), ți easti contra a migraţillei, amintă ti prota oarâ unu scrutinu reghionalu ș-avu scoruri mări istoriți tu alti dauâ. Pi aestâ halâ, eurodeputațlli vulusirâ, tu 27 di brumaru, unâ nauâ Comisie Europeanâ. Executivlu ali Uniuni Europeanâ ș-ahurhi lucurlu tu 1 di andreu, iara prezidenta Ursula von der Leyen, ți easti la doilu mandatu, tâxi mări proiecti tu protili 100 di dzâli.

    Turnarea alu Donald Trump la Casa Albâ
    Ripublicanlu Donald Trump amintă, tu 5 di brumaru, alidzerli prezidențiali ditu Statili Unite ali Americâ, avândalui ași doilu mandat la Casâ Albâ, bircheavis ali unâ turnari politicâ ti anami. Tu 2016, el avu unâ anâchiseari-surprizâ dinintea ali dimucratâ Hillary Clinton, ți eara ma vrutâ tu sondajili ditu ațelu chiro. Estanu, elu u azvinsi Kamala Harris, propulsatâ, tu meslu alunaru, di Partia Dimucratâ ți eara tu zori, dupâ trâdzearea ditu astrițeari a prezidentului octogenar, Joe Biden. A că sondajili spunea unâ alumtâ multu streasâ anamisa di Donald Trump și Kamala Harris, ripublicanlu amintă ațeali șapti stati iu alumta eara cama apreasâ. Tu ilichie di 78 di añi, Donald Trump – a curi campanie electoralâ avu dauâ tentativi di asasinat contra a lui, patru inculpări ș-unâ condamnari penalâ – va s-hibâ bâgatu pi thesi tu 20 di yinaru 2025.

    Alidzeri și represiuni tu Arusie, polimu tu Ucraina
    Tu Arusie, Vladimir Putin ș-ahurhi, tu meslu cirișaru, țințilu mandat di prezidentu, di cara amintă alidzerli, alidzeri luyursiti di Ocțidentu ca hiindalui falsi. Ma ninti, tu meslu șcurtu, opozantulu a lui multu cânâscutu, Alexei Navalnîi, tu ilichie di 47 di añi, avea moartâ dinapandica, tu unâ catastisi nilimbidâ, tu unâ ahapsi di la Țercul Polar, iu eara ancllisu, taha, ti pideapsa di extremismu. Tu aestu chiro, Ucraina, aputursitâ di Arusie tu meslu șcurtu 2022 anchisi tu veara 2024 unâ atacâ-surprizâ tu reghiunea aruseascâ Kursk di la sinuru. Tu brumaru, Kievlu filisi, ti prota oarâ, pi locu arusescu, racheti americani ș-britaniți cu aradzâ lungâ di acțiuni, dupâ ți Washingtonlu și Londra furâ di câbuli cu ahtari lucru. Moscova apândâsi pritu agudearea ali Ucrainâ cu unâ rachetâ balisticâ cu aradzâ di acțiuni di mesi, nai ma moderna, fârâ vârâi/furtie nuclearâ și tâxi că va s-facâ ș-alti ahtări atacuri, maca Ucraina va s-agudeascâ ma largu Arusia cu racheti ocțidentali. Vladimir Putin dzâsi că poati s-filiseascâ și armâ nuclearâ.

    Polimu ș-tu Orientul di Mesi
    Israelul ș-duți ma largu ofensiva militarâ contra alu Hamas tu Cumata Gaza, dupâ ataca, ți nu s-ari faptâ ma ninti ali tâburi islamistâ palestinianâ pi teritoriul israelian ditu sumedru 2023. Estanu, ma mulțâ lideri di simasie a Hamas-lui furâ vâtâmaț, maxus caplu a minarillei, Ismail Haniyeh, tu meslu alunaru, Teheran. Pâzârâpserli ti dânâsearea a foclui armasirâ fârâ canâ hâiri, iara teritoriul palestinian – iu murirâ cama di 44 di ñilli di oamiñi, ma mulțâ țivili – s-duți ninti tu unâ catastisi lai di crizâ umanitarâ. Dupâ unu anu di alumti la sinuru cu libanezilli ditu Hezbollah – soțlli alu Hamas andrupâț di Iran, ascherea israelianâ anchisi, tu yizmâciuni, bombardamenti contra a minarillei islamistâ tu notlu, apirita și nchearea a Libanlui, cata cumu ș-tu reghiunea ali capitalâ Beirut. Tut Israelul anchisi ș-unâ ofensivâ terestrâ contra a zonâllei di influențâ Hezbollah ditu notlu a Libanlui. Apandisi ti vâtâmarea a liderlui Hezbollah, Hassan Nasrallah, tu Beirut, tu meslu yizmâciuni, cata cumu și ma ninti, a liderlui Hamas, Ismail Haniyeh, Iranlu pitricu ș-elu suti di racheti contra a Israelului, ți apândâsi cu aminări pi bazi militari iraniani, lucru ți nâ feați s-adunămu gailé că ceamauna reghionalâ va s-tindâ ș-tu alti locuri. Ș-ta s-hibâ ndreptu lucrulu tu zonâ/nai, câtâ inșita a anlui, tu Siria, unâ ofensivâ a zurbadzllor cumândâsiț di islamişțâ radicali lu feațirâ s-fugâ prezidentul Bashar al-Assad ş-ași s-bitisi reghimlu di ținți dețenii a partidlui Baas.

    Condiții meteorologhiți extremi
    Câroarea și xerea, di-unâ parti, ploiurli catastrofali, di altâ parti, agudirâ loclu ș-estanu. Unu atlasu mondialu tipusitu di ONU scoati tu migdani că episoadi di xeri-recordu suntu unu lucru ți va s-facâ di arada di aoa ș-ânclo. Tu idyiul chiro, mări nicări agudirâ multi reghiuni tu lumi. Tu Europa, not-apirita ali Spanie avu, toamna aesta, nicări istoriți. Uidisitu cu spusa a autoritățlor, 230 di oamiñi murirâ, ditu cari 222 mași tu naia Valencia. Oamiñilli zñpsiț, mași deaspir, câtâyursirâ turlia slabâ a autoritățloru ți lâ deadirâ amânat hâbari a oamiñiloru ti taxiratea ți va s-facâ, ama ș-agiutoarili, iarapoi, amânarâ s-yinâ.

    Agiocurli Olimpiți di Paris
    2024 fu ș-anlu ali ediție 33 a Agiocurli Olimpiți di vearâ, nai ma marli evenimentu multi-sportivu andreptu unâ oarâ tu patru añi. Astrițearea s-feați Paris, dupâ unâ țeremonie di dișcllideari pi arâulu Sena ți, câtâ sâltânati avu, ahât câtâyursitâ fu. Dupâ ți fu nicuchira a Olimpiadiloru ditu 1900 și 1924, capitala frânțeascâ agiumsi doilu câsâbă, dupâ Londra, ți andreapsi aesti Agiocuri di vearâ di trei ori. Tut Paris, tu 7 di andreu, lideri mondiali, ama și oamiñi di arada loarâ parti la țeremonia di dișcllideari diznău ali fanuminâ catedralâ Notre-Dame, monumentu gotic, di cara fu mirimitipsit dupâ unu focu ți avea adratâ multâ zñie, aoa ș-5 añi.

    Lumea easti ma oarfânâ fârâ…
    Nu putemu s-bitisitu evenimentili externi a anlui fârâ s-aduțemu aminti că, tu 2024, nâ alâsămu sânâtatea di la actorilli cu anami internaționalâ Alain Delon, Anouk Aimée, Donald Sutherland i Maggie Smith, di la scriitorlu Ismail Kadare, di la cântâtoarea Françoise Hardy i di la cântâtorlu, compozitorlu Quincy Jones.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană

    TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană

    Comisia Europeană (CE) nkisi proţeduri ufiţiali contra ali platformă TikTok tră itia cu şubeia că ari călcată Nomlu mutrinda serviţiili digitale tru contextul alidzerloru prezidenţiali ditu România.
    Tru protlu tur ditu 24 di brumaru s-nreghistră victoria niaștiptată a unlui candidatu naționalistu independentu și eurosceptic, pțănu cunuscut tu arada a publiclui, lucru cari scoasi tu migdani multi seamni di antribari. Alidzerli fură anulati după ţi Curtea Constituțională ari loată hăbări ngrăpsiti ti mintearea ali Moscovă tru proţeslu electoral, pitricuti di serviţiili di informații românești.

     

    Tutunăoară, patru senatori americani cu influență featiră timbihi, tru ună declarație comună, ti piriclliulu ţi poati s’yină di la TikTok tru România.
    „Ataca al Vladimir Putin ti alidzerli ditu România easti nica ună paradigmă a polimlui hibrid pi cari liderlu lu duţi contra aliațlor și partenerlor a noștri europeañi. Ca aliat vărtosu al NATO, ndrupămu România tru alumta tră integritatea alidzerloru a llei. Condamnăm manipularea, di cătră Putin, a TikTok-ului controlat di Partidlu Comunistu Chinez, tra s’lu surpă proteslu democratic ditu România”, dimăndară aţelli patru senatori ali SUA.
    Executivlu comunitar yini cu ntribarea desi platforma chinezească avu ună isapi şi ñicură ună turlie uidisită, cum lipsea, riscurli sistemiţi ligati di integritatea alidzerloru.
    „Lipseaşti s’nă vigllemu democrațiile di iţi turlie di minteari xeană. Căti ori avemu şubei ti ună ahtari minteari, maxus tu kirolu a alidzerloru, lipseaşti s’lomu meatri ntrăoară şi vărtosu.
    Dupu niscănti spuneri salami că actori xeni s’mintiră tru alidzerli prezidențiale ditu România pritu ufilisearea TikTok, investigăm tora cu ngătanu desi TikTok călcă nomlu mutrinda serviţiili digitale pritu aţea că nu avu ngătanu ti ahtări riscuri.

     

    Lipseaşti s’hibă multu limbidu că, tru UE, tuti platformili online, neise şi TikTok, lipseaşti s’da giueapi” declară prezidenta a CE, Ursula von der Leyen.
    Ca apandisi ti aesti stepsuri, TikTok spusi că ari viglleată integritatea platformăllei tru cama di 150 di alidzeri pi livelu global. Nu aprukemu reclamele politiţi păltiti, eliminăm proactiv conțănutlu cari calcă regulile a noastre mutrinda dezinformarea, stuhinarea și discursul cari anţapă și ma largu va s’lucrămu cu Comisia Europeană, dimăndară reprezentanțăllii a platformăllei chinezească.

     

    Pi 5 di andreu, Executivlu pitricu unu ordinu/ ună apofasi cătră TikTok, pritu cari caftă aluştoru s’nglleaţă şi s’tănă datili ligati di riscurile sistemice reale ică previzibile pi cari serviţiul a lui poaţi s’lu aibă tu ligătură cu protesili electorale şi a discursului ţivic ditu UE, anamisa di 24 di brumaru 2024 şi 31 di marţu 2025.

     

    Riscurli a dezinformarillei ditu mediul online la adresa integritatillei alidzerloru eara şi şi tema a unlui debatu tru Parlamentul European, Strasbourg. Andicra di apartenenţa politică, părerli a europarlamentarlor eara pi dauă – născănţă lugursescu că platformele online agiumsiră s’hibă unu agru tră dezinformari i că algoritmilli suntu un piriclliu tră alidzeri, kiro tu cari alţă u spunu căndăsearea că libirtatea di exprimari nu easti ti păzărăpseari.
    Alidzeri prezidenţiale, Comisia Europeana, Tik Tok, UE

    Autoru: Mihai Pelin
    Armânipsearea: Taşcu Lala

     

  • Declaraţii ti intrarea tu NATO şi UE

    Declaraţii ti intrarea tu NATO şi UE

    Tu meslu cirișaru 2021, 42% ditu oamiñilli andribaț tu unu sondaj adratu di INSCOP tu Românie, la antribarea tu ți vâsilie vor ma mutlu s-lucreadzâ i s-anveațâ unu chiro lungu, nai ma mulțâlli dzâsirâ că voru tu Ocțidentu (Uniunea Ivropeanâ, Statili Uniti i Canada), sum 4 proțenti vrea tu Arusie i China, iara 47,9% dzâsirâ că nu lâ si fudzi ditu vâsilie.

    66,6% dzâsirâ că voru ândrepturi ş-libirtăț di turlie ocțidentalâ ti axiili tradiţionali ți Arusia putinistâ dzâți că li scoati tu migdani, iara maș 16,2% dzâsirâ că li voru axiili aruseșțâ. 56,2% ditu româñi dzâțea că apruchearea ali Românie di Uniunea Ivropeanâ adusi ma multu avantaji şi 35,1% videa ma multu dezavantaji.

    65,8% ditu ațelli ți apândâsirâ dzâsirâ că vor s-hibâ România membrâ NATO, că ași va s-poatâ s-hibâ apăratâ cama ghini ditu punctu di videari militaru. 28,6% u vor ma multu neutralitatea, minduindalui că, ași, România nu va s-hibâ atacatâ di canâ. 73,8% luyursescu că existenţa a niscântoru bazi militari americani tu Românie agiutâ la apârarea ali vâsilie maca va s-facâ vârâ preșcăville di nafoarâ.

    Şi, tu unu proțentu dipu mari, ațelli ți apândâsirâ ș-aspusirâ, nica di atumțea, nihâristisearea ti lucurlu a guvernanţâloru di Bucureşti, iți cumu s-hibâ buiaua a loru politicâ. Concluzia a soțiolodzloru eara că româñilli nu arnisescu loarea parti ali vâsilie la lumea libirâ, ama maș legitimitatea ali unâ clasâ politicâ ți nu-i da di mânaru ş-âlli câtâfroniseaști.

    România armâni pi calea ivroatlanticâ, iara apofasea ta s-nâ aduțemu ș-noi contribuţia la ânvârtușarea a securitatillei tu reghiuni armâni susto, dzâsi , marţâ, şi ministrul ali Apârari, Angel Tîlvăr. Deadunu cu ambasadoarea a Statiloru Uniti di Bucureşti, Kathleen Kavalec, ministrul vizită baza aerianâ di Mihail Kogâlniceanu (notu-apiritâ), iu s-adună cu unâ delegaţie adratâ ditu ataşaţ ali apârari ditu vâsilii membri NATO, acreditaţ Bucureşti, cata cumu ş-cu aschirladz americañi ți ședu aclo, cu aschirladz spanioli, frănțâ şi româñi.

    Uidisitu cu spusa ali ambasadoari Kavalec, partea româneascâ investeaşti multu tu criștearea ali bazâ, ți easti unâ di cama di simasie ditu NATO ş-cari agiutâ la apârarea a partillei ditu apiritâ ali Alianţâ Nordu-Atlanticâ.

    Tut marţâ, custodili ali Cârunâ ali Românie, Principesa Margareta, dzâsi că „putes, tu isturia a llei modernâ, România nu s-hârsi di unu ahtari livelu analtu di securitati ş-di condiţii buni ti prucuchie icunomicâ di cumu li ari tora, di cara easti membrâ cu ndrepturi pân’ di mardzini ali Uniuni Ivropeanâ şi ali NATO”.

    Di altâ parti, ea dzâsi că alidzerli prezidenţiali ş-parlamentari fapti di pțânu chiro suntu unu zghicu di agiutoru ditu partea a aligâtorilor, ți s-duchescu niacâțaț tu isapi, pi fondul ali unâ crișteari icunomicâ ayuñisitâ, ama ți nu easti isa. Ş-deadi ti paradigmâ contrastul anamisa di luxul ditu Bucureşti ş-urfâneața di la hoarâ i cu investiţiili tu tehnologhii moderni, anda hărgili ti sânâtati armânu cama ñițli ditu Uniunea Ivrupeanâ.

     

    Autor: Bogdan Matei

    Apriduțearea: Tașcu Lala

     

     

  • Fermierilli ş-Politica Agricolâ Comunâ

    Fermierilli ş-Politica Agricolâ Comunâ

    Ministrul ali Agriculturâ, Florin Barbu, şi comisarlu ivrupean ti agriculturâ, polonezlu Janusz Wojciechowski, ți eara tu unâ vizitâ ufițialâ tu Românie, loarâ parti la Conferinţa Naţionalâ a Clublui a Fermierilor Româñi, București. România va s-hârseascâ, tu aeșțâ patru añi ți va s-yinâ, di proțesari di 1,5 miliardi di evradz, lucru ți va u adarâ s-hibâ lider tu not-apirita ali Ivropâ la materii proțesati, dzâsi Florin Barbu.

    Tutnâoarâ, ufițiallu român dzâsi că, tu arada a polimlui dit Ucraina ş-a zñiiloru ți li adră tu agricultura ivropeanâ, el câftă diznău, ațelui dit soni Consiliu ali Agriculturâ și Pescuiari, tindearea di bâgari tu practico a Cadrului Temporar di Crizâ şi Tranziţie tu sector, cata cum şi criştearea a plafonlui individual di agiutor di la 280.000 di ivradz la 560.000 di ivradz ti cathi întreprinderi. El adusi aminti că fu aprucheatâ unâ ordonanţâ di simasie ti ațelli dit sectorlu agricol dit Românie, ți pot s-llia crediti cu un toc di 1,95%, iara ROBOR-lu şi comisioanili va s-hibâ pâltiti di Chivernisi ş-di Ministerlu ali Agriculturâ.

    Florin Barbu deadi asiguripseri că va s-armânâ dipriunâ tu moabeti cu tuti formili asoțiativi și feați tâmbihi că ari ananghi di un mandat limbid tu ți mutreaști poziția andicra di Politica Agricolâ Comunâ (PAC). Pac ari ananghi di un buget ahoryea, iara fermierilli tlipseaști s-hibâ siyuri că va s-aproachi pâradz fârâ moabeț ti statlu di ândreptu ică alti condiţii ți nu suntu ligati di PAC, adâvgă, tu arada a lui, comisarlu ivropean ti agriculturâ, Janusz Wojciechowski. Aestâ easti achicâsearea anamisa di UE şi fermieri: ț-adari borgea, llei pâradz. Maca va s-agiungâ la unâ minduitâ ti bâgari a tâtâlor pâradzlor tu un singur buget ti tuti politițli, aestu lcuru va s-hibâ cu piriclliu ti fermieri, dzâsi ufițiallu ivropean. Tora di oarâ, hârgiuim maș 0,4% dit PIB-lu UE ti fermieri ș-easti unâ problemâ di thimelliu ta s-asiguripsim criştearea a bugetlui ti PAC, nica dzâsi el. Tutnâoarâ, comisarlu cundille că un buget ñic va ta s-dzâcâ ma pțâñi pâradz ti fermieri, di itia a inflațillei, iara unâ convergențâ externâ, ditu punctu di videari politic, nu va s-poatâ s-facâ.

    Declaraţiili furâ fapti tu arada a niscântor plirufurii ți inșirâ tu migdani ș-ți dzâc că prezidenta ali Comisie Ivropeanâ, Ursula von der Leyen, va ta s-alâxeascâ di dip politica bugetarâ ali UE, s-lâ da a statilor membri ma multâ autonomie tu gestionarea a pâradzlor. Controllu dit soni darea ș-filisearea a resursilor va s-armânâ, ama, la Comisia Ivropeanâ. Unâ ditu lucârli pripusi easti bâgarea a tâtâlor pâradzlor UE tu un singur buget național ti cathi unâ ditu ațeali 27 di stati membri. Năulu sistem va s-hibâ bâgat tu practico dit 2028. Tu aestâ aradâ, bugetlu ti agriculturâ poati s-hibâ bâgat tu un buget ma mari, s-șadâ arada cu politica structuralâ ș-di coeziuni.

    Analișțâlli fac tâmbihi că aestâ alâxeari poati sâ scadâ spețifițitatea și simasia a pâradzloru ți suntu minduiț ti agriculturâ, unlu ditu lucârli di prota thesi ti prioritățli bugetari ali UE, lucru ți fu ași nai pțânu pânâ tora.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Ripublica Moldova poati s’nkisească ma largu pi calea ivrupeană

    Ripublica Moldova poati s’nkisească ma largu pi calea ivrupeană

    Prezidenta ali Ripublica Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, fu aleaptă diznău ti un mandatu di patru añi.
    Tru turlu decisivu, di dumănică, a alidzerloru prezidențiali, ea amintă cama di 55% ditu voturi. Contracandidatlu a llei, aţelu di ma ninti procuroru gheneralu, stipsitu ti problemi di integritati, Alexandr Stoianoglo, etnic găgăuz, andrupătu di socialiștilli filo-ruși, adună sumu 45 di proţentio ditu sufragii – uidisitu cu ţi dimăndă Comisia Electorală Centrală di Chișinău. Dolli finaliști a prezidențialiloru ditu Ripublica Moldova au și cetățenia ali Românie viţină. După ţi votă, șefa-a statlui declară că ari nădie că alegătorlli va s’yină tu numiru mari la urni şi va-lli ambudyiusească pi aţelli pi cari ălli număsi „furlli (ţi) vor s-ancupără” ripublica.

     

    Tu arada-a lui, premierlu Dorin Recean, cari cumănduseaşti un guvernu adratu ditu partia prezidenţială Acțiuni și Solidaritati (PAS), spusi că ministerlu di Interni şi alti instituţii publiţi lucreadză tra s’nu s’agiungă la ună atacă contra ali democraţie ditu Ripublica Moldova. El stipseaşti tentativili di furlăchi electorală orchestrati di Rusia și spusi că „him tu oara a unăllei atacă faptă di pareili criminali, cari ancupărară cabaia multu ditu voturi, şi ti aesta easti multu di simasie s’nă ascumbusimu, s’votămu, aţea turlie că votlu a nostru s-u-azvingă furlăkea”. Recean nica spusi că oamiñilli lipseaşti s’aleagă „liderlu cari va s’nkisească calea cătă prucukie, cătă Uniunea Europeană”.
    Tut dumănică, Stoianoglo, stipsi că veadi zori să zburască limba română, nica spusi şi aţea că ananghea ta s’cănoşţă multu ghini limba ufiţială ali ripublică nu easti ună căftari, neise ună condiţie orlea zorlea anănghisită tră un prezidențiabilu.

     

    Născănţă comentatori spun că aestă declarație, ofensatoari tră majoritatea românofonă a cetățeañilor moldoveañi, u ñicură nica ma multu cota electorală a candidatlui di stânga. Găgăudzlli suntu ună populație turcică di confesiune criștin ortodoxă. Fură colonizaț tru sudlu a ripublicăllei di adză di regimlu țaristu, cari lli-adusi aoa şi dauă secoli ditu apirita ali Vărgărie.
    Lingviștilli spunu că, după doilu polimu mondial, găgăudzlli fură rusificaţ cu zorea di ocupanțălli sovietiţ, deadunu şi cu izolarea andicra di români, aşi că adză niscănţă nu maş că nu cănoscu limba română, ama nu zburăscu niţi a loru graiu turcicu.

     

    Europa salută victoria a Maillei Sandu, ditu arada a aţiloru cari pitricură hiratimati suntu şefa-a Comisiillei Europeani, canţelarlu ali Ghirmănie, prezidenţălli ali Franţă, Ucraină şi Românie.
    Prezidenta aleaptă diznău taxi că, tru yinitorlu mandat, va s’aibă ngătanu ti ună „hăirlătică tru actulu di guvernari”, di itia că ştie că ari cetăţeañi „niifharistusiţ ti catandisea” ditu ripublică. Analistulu român Armand Goșu, specializat tru spațlu ex-sovietic, aduţi aminti, că, dupu ndoi meşi, Chișinău va s’hibă ndreapti alidzerli parlamentare, cu idyea simasie cumu aţeali prezidințiali, nica si cu ma mari simasie, di itia că Ripublica Moldova easti ună ripublică semiprezidențială, tru cari prezidentulu ari puteri multu ñiţ.

     

    Autoru: Bogdan Matei
    Armănipsearea: Tascu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024
    Campanii electorali tu Românie; România, solidarâ cu Spania; Borgi guvernamentalâ tu crișteari; Republica Moldova ș-Uniunea Evropeanâ; Radio România – 96 di añi

    Eveniment top
    Roxana Vasile, 02.11.2024, 11:00 [editeazâ]
    Campanii electorali tu Românie
    Campania electoralâ ti alidzerli parlamentari ditu Românie anchisi tu noaptea di gioi câtâ viniri ș-va s-bitiseascâ tu 30 di brumaru. Tu aestu chiro, partidili, suțatili ică independenţâlli intrarâ tu antrițeari ti unu locu tu năulu Leghislativu cu doi udadz a vâsilillei ș-lipseaști s-cândâseascâ electoratlu ți s-lâ da votlu pânâ tu 1 di andreu.
    Tu Camera a Deputaţlor suntu, tora, 330 di parlamentari, iara tu Senatu – 136. Cu unâ stâmânâ ninti, tu Românie anchisi ș-campania electoralâ ti prezidenţiali. Protlu turu a alidzeriloru ti nai ma analta ipothisi tu vâsilie va s-facâ tu 24 di brumaru, iara turlu doi – tu 8 di andreu.
    Ñiercuri, Autoritatea Electoralâ Permanentâ apruche lista a sediilor ațiloru 950 di secţii ti vot ditu xeani la prezidenţiali şi parlamentari. Ari cu 35 di secţii di vot ma multi di meslu cirișaru, cându româñilli ditu xeani și-alapsirâ reprezentanţâlli tu Parlamentul Evropeanu. 2024 easti, dupâ yinghiț añi, anlu a tâtâloru turliiloru di alidzeri. Di vearâ, adrati dipriunâ cu evroparlamentarili, tu Românie s-feațirâ și localili.

    România, solidarâ cu Spania
    Protlu ministru Marcel Ciolacu adună, gioi, minişțrâlli şi reprezentanţâlli a ma multor instituţii guvernamentali ta sâ zburascâ ti hala a româñilor ditu not-apirita ali Spanie ți avurâ zñie di nicărli funicadz ditu dzâlili aesti.
    Cum dzâți purtătorlu di zboru a Ministerlui di Nafoarâ, di București, mași Valencia bâneadzâ vârâ 160.000 di țetâțeañi româñi. I premierlu lâ câftă ațiloru ți dusirâ la andamusi ta s-adarâ unâ parei di acțiuni ta s-veadâ ți condiţii pot s-andreagâ tu Castellón di Plana unu chentru loghisticu pritu cari Statlu român s-da agiutoru a româñilor sinistraț și s-hibâ deadunu lucurlu cu Statlu spaniol. Marcel Ciolacu lâ câftă, tutunâoarâ, a ministerilor s-țânâ dipriunâ ligâtura cu chivernisea spaniolâ ş-cu româñlli ditu Spania şi s-da agiutoru maxus pritu urdinarea ti turnarea nâpoi, ma s-aibâ ahtări câftări.
    Tu aestu chiro, tu zonili zñipsiti di nicări, operațiunili ti ascâpari a oamiñiloru ți tricurâ pritu aestu funico s-duți ninti. Tu ți mutreaști zñiili, cara prota eara zborlu ti suti di miluni di evradz, tora sâ zburaști ti miliardi. Casi, aftuchini, tuneluri, apunțâ, viaducti i linii di pampori furâ asparti.

    Borgi guvernamentalâ tu crișteari
    Borgea guvernamentalâ criscu, tu Românie, la cama di 876 di miliardi lei (aproapea 175 miliardi di evradz), dimi 52% ditu Produslu di Nuntru Brutu, dupâ isapea faptâ publicâ, stâmâna aesta, di Ministerlu di Finanţi. Ea scoati tu padi hala ditu inșita a meslui alunaru. Ti inșita a anlui 2024, uidisitu cu unâ ordonanțâ di ananghi aprucheatâ ñiercuri, Chivernisea criscu plafonlu mutrindalui borgea publicâ tu scara di 53% ditu PIB.
    Di altâ parti, unâ misiuni a Fondului Monetar Internaţional va s-yinâ Bucureşti, stâmâna ți yini, ta s-mutreascâ evoluţia icunomicâ şi finanțiarâ ali vâsilie. Tu ațelu ditu soni raportu a Fondului monetaru mutrinda cumu va s-ducâ icunumia globalâ, luyurserli mutrinda avansul ali icunumie româneascâ estanu fu tu scâdere, di la 2,8%, cât eara tu prognozâ tu apriiru, la 1,9%.

    Republica Moldova și Uniunea Evropeanâ
    Curtea Constituţionalâ ali Republicâ Moldova aspusi, gioi, isapea a referendumului ditu 20 di brumaru mutrindalui integrarea evropeanâ. Va s-dzâcâ, nomlu fundamentalu va s-hibâ adâvgatu cu unu nău capitol pi thimlliu a curi va s-intrâ tu bloclu comunitar ñica vâsilie majoritar românofonâ și aestu easti unu scupo strateghicu. Ițicumu s-hibâ buiaua politicâ a chivernâsillei ți va s-yinâ, eali va u aibâ borgea s-ducâ calea ninti câtâ aestu scupo.
    Tutnâoarâ, Parlamentul va s-poatâ s-vuluseascâ achicâserli constituitivi ali Uniuni Evropeanâ mași cu agiutorlu ali unâ majoritati simplâ. Aduțemu aminti că la alidzerli di aoa ș-dauâ stâmâñi, dyieafureaua di voturi ti integrarea ali Republicâ Moldova tu Uniunea Evropeanâ fu di mași ndauâ ñilli di voturi.
    Di altâ parti, Comisia Evropeanâ alâvdă jgllioatili ninti ali Republicâ Moldova, ama ș-ali Ucrainâ pi calea a reformiloru di ananghi ti aderarea la spaţiul comunitaru. Tu raportul di cathi anu, mutrindalui tindearea ali Uniuni, tu cari s-fați unâ mutritâ a vâsiliiloru candidati i ți voru s-intrâ, Comisia ş-aspusi umutea că, anlu ți yini, va s-poatâ s-ahurheascâ moabețli pi capitoli di pâzârâpseari cu ațelli ți au borgi Chişinău şi Kiev. Bruxelles-ul fați tâmbihi, ama, că easti ananghi di gaireti tu multi dumenii.

    Radio România – 96 di añi
    Radio România ancllisi, viniri, 96 di añi! Tu 1 di brumaru 1928, eara difuzatâ prota emisiuni ali Suțietati di Difuziuni Radiotelefonicâ ditu Românie, cu hâbarea „Alo, alo, aoa Radio Bucureşti”, spusâ di prezidentul ali Suțietati, Dragomir Hurmuzescu, ațelu ți thimilliusi radiofonia româneascâ. Tu ahurhitâ, Radio Bucureşti (cum era cunoscutâ Suțietatea) avea emisiuni mași ândauâ sâhăț tu dzuuâ, iara tu program avea hâbări, muzicâ ti giucari şi clasicâ, cata cumu ș-buletini meteorologhiți. Preayalea-ayalea, emisia s-teasi ș-alâncirâ emisiuni complexi, ți intrâ, di 96 di añi, tu casili a ascultâtoriloru ditu vâsilii și xeani. Semnu di tiñii, 1 di brumaru fu spus, pritu nomu, şi „Dzuua Naționalâ a Radioului”, ti pricunuștearea a rollui di simasie ali Suțietati Românâ di Radiodifuziuni tu isturia a vâsilillei.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțeari: Tașcu Lala

  • Scrutinurli di mari simasie ditu Ripublica Moldova

    Scrutinurli di mari simasie ditu Ripublica Moldova

    Tru Republica Moldova majoritaru românofonă, viţină cu România, dumănică suntu tu aradă ta s’ţănă alidzeri prezidenţiale şi un referendum pritu cari aderarea la UE poati s’hibă ngrăpsită tru Constituţie.
    Radio Chişinău hăbăriseaşti că prezidenta di tora, pro-europeana Maia Sandu, easti tu amprotusa a sondajiloru, ama Ripublica Moldova s’ampuliseaşti cu ună campanie babageană ali Rusie ti influenţari şi dezinformare, tră armănearea multu alargu a văsiliillei di Europa.

     

    Secretarlu di statu americanu, Antony Blinken, făţea timbihi, di pţănu kiro, că Moscova ari tu minti s’alăxească rezultatlu a alidzerlor prezidenţiale şi a referendumlui, nica şi pritu televiziunea di propagandă „Russia Today”, cari ş’faţi lucărlu cu serviţiili di informaţii aruseşti.

     

    Statili Uniti au băgată sancţiuni ti ma multi entităţ şi persoani ditu Rusia tră mintearea tru alidzerli ditu Republica Moldova. Aestea suntu stipsiti că nkisiră ună campanie di ancupărari voturli şi ti andrupari candidaţlli pro-Kremlin, iarapoi aoa şi ndauă dzăli şi Parlamentul European apufusi ună rezoluţie pritu cari andrupaşti Ripublica Moldova tru alumta cu mintearea ali Rusie tră alăxeari proţesili democratiţi naţionali, tru catandisea anda easti cănăscutu că ahurhiră păzărăpserli di aderari la UE.

     

    Uidisitu cu dimăndarea media, Guvernul di Chişinău yini cu isapea că nai pţănu 100 di miliuñi di euro fură arcaţ tu fosta republică sovietică di Moscova, tra s’alăxească imnaticlu a alidzerloru şi referendumlu pro-UE ditu 20 di sumedru. Maia Sandu, fostu ufiţialu tu Bănca Mondială, fu aleaptă prezidentu tu brumaru 2020, pi ună dalgă di popularitati ca reformatoarea antiaruşfeti cu un program pro-european. Ea cilăstăsi tră ună urneki di banaticu tiñisită şi apridunată – multu alliumtrea andicra di politicieañilli cari eara tu amprotusa multu kiro tu aestă văsilie.

     

    Tru un interviu faptu tora ma ninti, prezidenta spusi că amparti un apartamentu cu doi udadz cu dada a llei, a deapoa tru declaraţia a llei di aveari eara spus că ari ditu 2023 soldul a llei bancar cu 600 di dolari. Tru 2021, partidlu pro-occidental ali Maia Sandu, PAS, amintă majoritatea tru alidzerli parlamentari ditu văsilie, di agiumsi tu puteari ta s’bagă tu practico reformi şi s’pingă văsilia cu imnaticlu cătă Ascăpitată. A deapoa, trei añi ma amănatu, Ripublica Moldova armâni arcată tru instabilitate economică şi politică.

     

    Fosta ripublică sovietică fu arcată tu ună criză energhetică atumţea cându Gazprom, controlatu di Kremlin, ñicură cu un cirecu darea a gazlui ti văsilie şi căftă ma multu andicra di dublulu a tarifiloru di ma ninti tra s’ţănă fluxulu, tru aţea ţi fu lugursitu di mulţă că easti ună arăzbunare politică di partea a Moscovăllei tră minduita pro-occidentală a prezidentăllei Maia Sandu.

     

    Deapoa, polimlu ali Rusie ankisitu contra ali Ucraina u pimsi Republica Moldova tru ună criză financiară multu mari. Aflată maş la ndauă săhăţ di imnaticu cu aftukina di Odesa, Ripublica Moldova apruke nai ma marli numiru di arifugaţ ucraineañi pi capu di bănătoru, di agiumsi tu catandisi greauă cu sistemlu a llei di sănătati, cu serviţiili publiţi şi infrastructura. Inflaţia criscu pânu di 40 %, tru kirolu anda alăxerli comerciali cu Moscova şi Kiev scădzură multu di multu.

    Autoru: Mihai Pelin
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • România ş-trițearea la energhia veardi

    România ş-trițearea la energhia veardi

    “Maș cu securitati energheticâ, energhie acțesibilâ ti economie şi duñeauâ şi astrițeari icunomicâ putem s-adrăm jgllioata ți s-angreacâ nai ma multu ti scupolu a nostu di simasie – s-avem energhie kiskinâ, veardi”. Declarația fu faptâ di premierlu Marcel Ciolacu cu furnia a andamusillei a Suțatâllei ti Lucru deadun Transatlantic tu energhie şi Hâvai di București, iu loarâ parti reprezentanţâlli a sectorlui public şi privat ditu tutâ Evropa şi ditu Statili Uniti.
    ‘Sistemili a noasti energhetiți lipseaști s-hibâ axi s-da energhie tu ițido oarâ ș-tu condiţii di stres internu i externu a tâtâlor consumatorlor, iuțido” – dzâsi premierlu. Uidsit cu spusa a lui, lipseaști s-avem len-turlii di izvuri di energhie şi tehniț ta s-li adrăm, iara tu contextul a polimlui ditu Ucraina, vâsilie viținâ şi, că s-aproachi iarna, easti ananghi di acţiuni unâșunâ ta s-u adrupâm Republica Moldova, Ucraina, tuti vâsiliili ditu reghiuni cu vulnerabilităţ. Ti furnia aesta, dzâți premielu, România fați ma buni capațităţli di interconectari cu tuti vâsiliili di anvârliga, cu Vâryâria ș-Gârția, ama ș-cu Turchia, Azerbaidjan ș-Georgia.
    Dupâ spusa a lui, Bucureștiul investeaști tu năi capațităț di adrari ali energhie ditu izvuri reghenerabili şi va ta sâ-și dipluseascâ capațitatea nuclearâ. Scupolu, dzâți Marcel Ciolacu, easti modernizarea a sectorlui energhetic, ți s-agiungâ cama sârcos la şocuri reghionali ică globali.
    Protlu ministru zburâ ș-ti proiectul Neptun Deep di explorari a gazilor tu Amarea Lai, ți va s-adarâ diplo capațitatea di producţie di gazi ali Românie şi va u alâxeascâ vâsilia tu nai ma marli producâtor ditu UE ahurhindalui cu 2027. El scoasi tu migdani andruparea datâ ali României di SUA tu proiecti energhetiți strateghiți ditu dumenea nuclearâ, zburândalui aoa di adrarea a reactoarilor 3 şi 4 di la chentrala Cernavodâ, ditu not-apiritâ. Tutnâoarâ, tu arada a forumlui di București fu simnatâ unâ suțatâ anamisa di Nuclearelectrica și dauâ companii americani, proiectu prit cari unâ termochentralâ pi cârbuni easti alâxitâ tu unâ chentralâ nuclear-electricâ modernâ cari va s-adarâ energhie cu zero siligheri di dioxid di carbon.
    “România lucreadzâ multu ta s-adarâ efcula trițearea la energhie veardi tu unâ turlie pragmaticâ, s-hibâ unâ paradigmâ tu reghiuni ş-tu lumi şi aesta va s-dzâcâ filisearea a gazilor ti un kiro șcurtu ş-di mesi, ama ş-ti energhie nuclearâ”, dzâsi, tu arada a lui, ministrul ali Energhie, Sebastian Burduja. Minili şi termochentralili pi cârbuni ditu Românie va s-lucreadzâ ma largu, dzâți ministrul, nai pțân nica un an ş-giumitati, ti ispetea că vâsilia ari ananghi di termochentralili convenţionali/di arada, ți ș-aspusirâ pânâ tora hâirea, ma multu anda s-fați dalga aesta di câñinâ ditu kirolu dit soni. Moabețli di București s-fac, dzâlili aesti, pi tema a yinitorlui ali energhie tu tutâ lumea, ama ș-pi tema a dezvoltarillei a energhillei a yinitorlui, energhie siyurâ, acțesibilâ ş-ma multu, energhie ți s-nu ânfarmâcâ hâvaia, zburârâ ti bâgarea tu practico a niscântor izvuri di adrari ali energhie, a că easti ea termicâ i electricâ, ama ș-ti lucrul deadun anamisa di craturli evropeani şi SUA.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Andamasi tră Ucraina

    Andamasi tră Ucraina

    Luminița Odobescu și Volodimir Zelenski (Foto: mae.ro)

    România andrupă, ditu ahurhită, formula di irine a prezidentului ucrainean Volodimir Zelenski, a deapoa „aşi-dzăsa formulă di irineˮ ali Rusie easti ti nipistipseari, spusi caplu a diplomațiillei di București, Luminiţa Odobescu, cari lo parti la Summitul Global tră Irine ndreptu ti catandisea ditu Ucraina, disvărtitu, tu bitisita-a stămânăllei ţi tricu, tru Elveţia. Luminița Odobescu cundille că poziția ali Românie easti aţea că irinea tru statlu viţinu lipseaşti s’aibă la thimelliu Carta ONU şi printipiili a ndreptului internaţionalu.

     

    Ministurlu român di Externe spusi că summitlu a curi nicukiru eara Elveţia avu hăirlătică, pritu numirlu mari di participanţă, ama şi pritu acordul a statiloru că irinea tru Ucraina lipseaşti s’aibă la thimelliu Carta ONU şi ndreptul internaţional. Evenimentul fu ndreptu cu căftarea a prezidentului ali Ucraină, Volodimir Zelenski, cu scupolu ti nkisearea a proţeslui mutrindalui ună irine justă, comprehensivă şi pi lungu kiro tru Ucraina. La lucrărli a summitului s-nreghistră ună largă partiţipare internaţională – cama di 100 di state şi organizaţii internaţionale di pi tuti continentele.

     

    Ministrul român di Externe cundille, tu arada ali declarație națională, responsabilitatea exclusivă ali Federaţie Rusă tră agresiunea contra ali Ucraină, cari easti ună călcari greauă a normilor di thimelliu a ndreptului internaţional. Isa-isa, nu apruke spusili a propagandăllei arusă mutrindalui aşi spusili naeţ ali Moscova ta s’păzărăpsească.

     

    „Feaţiră muabeti tră trei temi di amprotusa di tu arada a catastisillei ali Ucraină, tru cadrul ali formulă di irine părăstisită di prezidentulu Zelenski şi easti zborlu ti securitatea nucleară, securitatea alimentară şi lucărli uminintari. Practic, fură zburăti, cama pi largu, prinţipiili cari s’hibă la thimellilu a unăllei yinitoari iriniˮ, cundille Luminița Odobescu. Aesta adăvgă că easti un proces ţi caftă kiro, ama di itia că eara dipu mulţă participanţă di pi tuti continentili aestă spuni sinferlu a văsiliiloru ta s’află cearei nica şi aţea că arada internaţională thimilliusită pi reguli armâne un fundamentu importantu a ligăturloru internaţionali.

     

    La muabetea ahărdzită ti securitatea alimentară, șefa a diplomațiillei di București părăstisi rolu dinamic ali Românie tră licşurari exporturli ucrainene, cum şi gaereţli dizvărtiti tru plan naţional ică tru coordonari cu partenerlli externi tră creastirea niacumtinată a axiillei di purtari/ tranzitari tră produsili agricole ucrainene. Ufiţialu di București părăstisi, tutunăoară, gaereţli pi cari România li faţi, deadunu cu Vărgăria şi Turchia tră asiguripseari urdinarea tu Amarea Lae, pritu acordul di deminare vulusitu di aţeali trei stati.

     

    Tu bitisita-a a summitului, fu adoptatu un Comunicat comun cari cundilleadză ananghea că iţi yinitoari muabeti ică gaereţ ti irine tru Ucraina s’hibă thimilliusiti pi Carta ONU, respectiv pi tiñisearea a printipiiloru ndreptului internaţional.

    Autoru: Leyla Cheamil
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Anglliţarea a polimiloru di mari hearbiri

    Anglliţarea a polimiloru di mari hearbiri

    Acă agiumsiră pi arada, dzuuă di dzuuă, aţeali dauă polimi ţi suntu tu amprotusa cu hăbărli di cathi dzuuă, aţelu ditu Ucraina și alantu ditu Gaza nu s’bitisiră. Acă nu iesu tu migdani tru protili locări la hăbări, eali negu ninti, cu moarti și fănico. Cându ş-căndu anviţămu ţi s’faţi aclo. Easti zborlu, maxusu, di bombardamenti sândziroasi, nu ari spuneari, cu mulță morță, nai ma mulţă ditu arădărikea a oamiñiloru di arada. Aţea ţi nu s’minduea să s’facă tu eta XXI, agiumsi ună arană dişcllisă ama cari nu mata nă cărteaşti. Easti zborlu tră tută comunitatea internațională, cari thimilliusi un sistemu cât cama simfunizatu di nomuri democratiţi și iriñeatiţi ama tora li acaţă tu isapi cu ună relativă indiferență ti turlia cum moru oamiñilli pi aţeali dauă fronturi.

     

    Cama di doi ani și trei meşi tricură di când Rusia u-călcă Ucraina, fără s-aibă faptă vără căftari ţi s’hibă parti ditu practiţli internaționale. Cama multu, timbihili fapti di lumea occidentală, cari hăbărisea adunarea di askeri și tehni di alumtă tamamu la sinurlu cu Rusia agresoari cu Ucraina, lă si apăndăsi cu spuneara că nu easti dealihea şi s-pistipsi maş di complezență. Reacția ali Moscovă la aesti urminii fu una scoasă ditu cărţăli a dialecticăllei stalinistă. Averlu nsimnă ună atacă pi scară largă, ditu hăryie, ună iruşi ţi ş-pripunea ca askirladzlli aruși s’agiungă cât cama alargu pi teritoriul aputrusitu, aţelu ali Ucraina. Viniț ditu Belarusul cari tora s’lugurseasti neutru și fără damcă, arușlli agiumsiră tru şcurtu kiro tru capitala Kiev ică s-acăţară ti săpari tranșee tamam tru zona ascăldată tru cinușă nucleară di Cernobîl. Sudlu eara di ma ninti aputrusitu di aruşi, maxus ditu 2014, cându s’feaţi, dimi, prota aputruseari, una la cari lumea mutrea fără s’llia meatri. Rușlli loară, atumţea, Crimeea, filisinda oamiñi verdză, tăcuț și nicănăscuț, și un simulacru di referendum la cari s-arâsi acă eara ună dramă ţi dimănda catandisi multu ma uruti.

    Ascăpitata nu akicăsi cata ici ţiva ti aţea ţi s’feaţi atumţea di itia că prucukia şi irinea ălli lă ambudyiuseaşti s’avdă alarmele. Tehnica a referendumlui s-mută deapoa acasă la vestiţ, tru Europa. Propaganda și manipularea, acă cănăscuti cu hiru albu și sumu nivelu di expertiză a societățlor occidentale, hărniră bănători mulţă, atelli ţi au ndriptate și vizibilitate la urne, s’hibă elli europeañi și ufiţialli, ică locale și paranomu. Nu easti ici ndilicatu s’manipuledz pritu pervertirea a tehniţlor democrațiillei ama easti cu hăiri cabaia. Gaileadzlli și problemele s’mută ditu spațlu stăpuitu ică căftatu di Rusia tru spațlu a democrațiilor occidentale.

    Ataca babageană contra ali Ucraină di aoa şi 27 di meşi easti misurată ca hiinda a daua, neise numata nă da di măna să zburămu ti ună surpriză, că di un proces. Aţea ţi easti tu dizvărteari, tu aestu kiro. Ataca nkisită di militanții palestinieni contra a Israelului, aoa şi apropea optu meşi alăxi menga ti polimlu ditu Ucraina. Unăoară agiumtă pi arădărikea a unei dizvărteari zorlea ti aprukeari, di itia a numirlui lăhtărosu di victime civile, atenția ali opiniei publiţi internaționale easti ampărţătă. Yini deapoa faza ti nglliţarea a aluştoru ceamauni, dimi ti conservari a catastisillei di faptu, di momentu, tru detrimentul a catastisillei inițială. Nai ma multi di ahtări catandisi armănu, neise, conflicte pi ună linie favorabilă ti aputrusitoru, cari mindueaşti s’bagă cu zorea ună catandisi ţi ălli easti favorabilă și pi cari u amintă pritu acțiuni condamnate di dreptul internaționalu.

    Tru idyiulu kiro, tută lumea va iriñe, va dănăseari alumtili, nica şi s’nu moară oamiñi. Oamiñilli căpăiră s’alumtă, maxusu aţelli ţi s’apără, și au umuti că va s’dănăsească alumtili. Ama ahtări ceamauni dotu nu nglleaţă, eali pot s’llia silă ti şcurtu kiro. Tru idyiulu kiro, oamiñilli moru, tu ună atacă ică tu atentatu, tru inţidente și bombardamente, iarapoi catandisea, nica şi veaclle di dzăţ di añi, nu easti una di irine și stabilitate. Pripunirli di irini tru Ucraina ică tru Gaza, di până tora, fură tentative di testare a anduranțăllei opozantulu, aţelli atacaţ pi dinăpoi, kivernisiti ma ghini ică ni’inspiratu. Tranșeele nu suntu hălăţ ali irine. Cari ţi s’hibă strateghia va hibă tu amprotusa ică va s’hibă cu hăiri, catandisea di tora easti greauă, di piriclliu și multu duriroasă.

    Conflicti zorlea ti pistipseari ambudyiusescu agenda internațională, aspargu ică curmă bana a miliuñiloru di bănători, nica s’arucă topi pi bana a oamiñiloru, cilimeañilli moru cu ñillili. Nglliţarea a conflictelor tru un loc vrutu, aleptu di Moscova nu easti ună cearei. Cându va nă ascuturămu di sinferurli minutişi a statilori și a oamiñnilor di stat va nă aduţemu aminti că bărnuri di ghenii ali suţiitati lucrară, cilăstăsiră că polimlu s’hibă scosu nafoara anomlui și ceamaunili s’nu ma hibă lugursiti cearei di ași-dzăsili problimi anamisa di stati.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024

    Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024

    România easti tu Schengen, ama…

    România intră, dit dzuua di 31 di marțu, tu spaţiul Schengen, ama maș cu sinurli aerieni ş-maritimi. Pi ațeali 17 aeroporturi internaționali, catacumu ș-tu ațeali 4 porturi si la Amarea Lai, di dumânica ți tricu, ațiloru ți yinu ditu vâsilii i s-ducu tu vâsilii ditu spaţiul di libirâ urdinari nu mata lâ suntu mutriti /controlati documentili di câlâtorie. Cu tuti aesti, poliţişțâlli pot s-mutreascâ cându ș-cându actili a niscântpor oamiñi ta s-bagâ oarâ maca vârâ ari acti falsi, ică nu ari izini s-fugâ ditu vâsilie, i ma s-hibâ oamiñi câftaț di poliție, s-veadâ maca suntu tiñisiti nomurli ti fciorilli sum 18 di añi, ta s-alumtâ contra a migraţillei ş-a traficlui di oamiñi. Călliurli terestri armân, tora di oarâ, nafoara a spațiului Schengen, di itia a veto-ului ali Afstrie, ți s-feați ma multu di ispetea a niscântor isâchi electorali interni.

    Di Bruxelles, Comisia Evropeanâ deadi asiguripseri că va s-facâ gaireț ti unâ apfasi bunâ tu ți mutreaști apruchearea ș-cu sinurli terestri di estanu. Tu Românie, di la politițieñi, la cetâțeñi aplo, intrata, a că parțialâ, tu zona di libirâ urdinari adusi harauâ. Premierlu suțial-dimucrat Marcel Ciolacu dzâsi că Chivernisea ari unu planu limbidu și susto ti apruchearea acutotalui pânâ tu bitisita a anlui 2024. Aestu lucru țâni,ama, sh-di evoluţii ş-catastisi politiți externi ți nu sunt tu sfera di intervenţie diplomaticâ a Românillei – dzâsi nica ministrul di Interni, Cătălin Predoiu.

    Di 20 añi membrâ ali NATO

    Ancllidearea a 20 añi di la apruchearea a Românillei la NATO, catacum ş-yustusearea a 75 di añi di anda fuadratâ Alianţa Nord-Atlanticâ furâ yurtusiti, marţâ, Bucureşti, prit unâ şedinţâ comunâ, cu sâltânati, a aților dauâ cameri a Parlamentului. Deputaţlli ş-senatorlli apruceharâ unâ declaraţie tu cari cundilleadzâ că apartenenţa a Românillei la Alianţâ easti unâ garanţie a protecţillei a cetâţeñilor, a dimucraţillei ş-a libirtâţlor a cathiunlui omu. Prezidentul a Senatlui ș-caplu a PNL, Nicolae Ciucâ, gheneral di ashceri tu rezervâ, luyursi că, tu 20 añi di la aprucheari, România putu s-agiungâ unu membru-clleai ali NATO. Ti România, intrata tu Alianțâ fu adrarea a unlui yisu istoric ş-un imperativ a securitatillei – dzâsi ș-ministrul di Externi, Luminița Odobescu, ți reprezentă România, Bruxelles, la evenimentili ti yurtusearea aților 75 di añi di cându s-adră NATO. Unu sondaj faptu di Institutul Român ti Evaluari şi Strateghie scoasi tu migdani că, cama di 80% ditu româñi minduescu că aprucheara a vâsilillei tu NATO fu unu lucru bunu ş-că aliaţlli va u apărâ România ma s-ibâ atacatâ.

    Di Uniunea Evropeanâ, București

    București s-feați, stâmâna aesta, unâ andamusi di lucru ti prioritățli ali Uniuni Evropeanâ tu aeșțâ ținți añi ți va s-yinâ. Andamusea, iu loarâ parti ş-premierlli ditu Belgie, Ungarie ş-Croaţie, lu avu nicuchiru prezidentul a Românillei, Klaus Iohannis, deadun cu prezidentul a Consiliului Evropean, Charles Michel. Tuț mutrirâ acţiuñli ti umplearea a scupadzlor comuni di ânvârtușami a profilului ali Uniuni, proțes iu – uidisitu cu spusa a prezidentului Iohannis – România poati s-agiutâ multu. Uniunea Evropeanâ ahurhi, anu, unu proțesu di definiri a priorităţlor a llei strateghiți, scoțândalui tu migdani temili: securitatea ş-apărarea, tindearea, rezilienţa ş-competitivitatea, energhia ică migraţia. Aghenda Strateghicâ ti ciclul instituţional 2024-2029 lipseaști s-hibâ apruchearea di Consiliul Evropean la andamusea ți va s-facâ tu bitisita a meslui cirișaru

    Ghidi anti-deepfake

    Ta s-bagâ oarâ la riscurli di securitati ciberneticâ, Directoratlu Naţionalu di Securitati Ciberneticâ di București scoasi tu padi, luni, unu ghidu ți sâ-lli agiutâ româñlli s-ducheascâ materialili di turlie deepfake. Ghidlu ari informații minuti ti ți va s-dzâcâ deepfake, proțeslu ti cum s-adarâ ş-cum cum putem s-lâ bâgămu oarâ a aluștor materiali. Tora ghidlu eaasti pi site-ul dnsc.ro și-âlli anveațâ cetățeñlli ți lipseaști s-adarâ ma s-hibâ victimi a unlui deepfake. Directoratlu Naţionalu di Securitati Ciberneticâ fați tâmbihi că, estanu, tu Românie, s-facu tuti ațeali patru turlii di scrutini electorali, iara dumenea dighitalâ poati s-agiungâ unu locu complexu di alumtâ ideologhicâ, iara tehnologhiili deepfake, suntu axi s-da aproapea farsi /fârâ câsuri imaghini ș-boț, pot s-lâ alâxeascâ minduita a ș-votlu/psiflu a oamiñloru.

    BNR ș-toclu-clleai

    Banca Naţionalâ a Românillei apufâsi, gioi, s-lu ţânâ toclu-clleai di 7% tru anu, nialâxitu di unu anu ş-patru meși. Furâ țânuti ș-livelurli di tocu la cari potu s-amprumutâ bănțâli comerțiali di la BNR ş-ațeali ți li aproachi aesti, atumțea cându țânu pâradzlli tu depoziti adrati la banca țentralâ. Uidisitu cu luyurserli ali BNR, rata di cathi anu a inflaţillei s-adră cama mari, tu yinaru, la 7,41%, ama scâdzu tu meslu șcurtu la 7,23%. Uidisitu cu evaluărli di tora, inflația va sâ scadâ ma largu, ama, di cara nu sâ știi cum va s-ducâ lucârli ş-niți riscurli ți va s-facâ ditu misurli fiscali bâgati tu practico di pțânu chiro ta s-andrupascu proțeslu di ânvârtușami bughetarâ, cata cumu ş-ditu plafonarea a adaoslui comerțial la produsi alimentari di thimellu. Lucri nisiguri ş-riscuri ti evoluţia ti unu vade di mesi a inflaţillei va s-facâ ș-di ispetea a polimlui ditu Ucraina, conflictul ditu Orientul di Mesi ş-evoluţiili icunomiți ditu Evropa, ma multu ditu Ghirmânie.

     

    Autor: Roxana Vasile

    Apriduțearea: Lala Tașcu

     

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25.02 – 02.03.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25.02 – 02.03.2024

    Calindarea pân di mardzinâ a alidzerlor tu Româníi
    Protlu tur a alidzerloru prezidenţiali ditu Româníi va s-facâ tu dzuua di 15 di yizmâciuñi, iara doilu, ma s-hibâ ananghi, tu 29 di yizmâciuñi. Apofasea fu loatâ di suțata di guvernari, ți trapsi mânâ, tutnâoarâ, la andridzearea a scrutinlui evroparlamentaru tu chiro di dauâ dzâli ti româñlli di nafoara a vâsilielli, câțe, dzâcu nâși, fu câlcatu ndreptul constituţional a româñlor ditu vâsilíi, ți voteadzâ mași tu unâ dzuuâ. Ama fu faptu ma lungu programlu di lucru a secţiilor di votari. Aduțemu aminti, că ninti chiro, suțata apufusi că alidzerli evroparlamentari va s-facâ deadun cu ațeali locali, tu dzuua di 9 di cirișaru, avândalui tu planu unâ partițipari ma mari la votlu ti Parlamentul Evropean, scâdearea a hărgiuloru ş-a perioadâllei electoralâ.
    Componenţa a Parlamentului a Românillei va s-hibâ apufusitâ tu 8 di andreu, atumțea cându va s-facâ alidzerli ghenerali. Prezidentul a Autoritatillei Electoralâ Permanentâ, Toni Greblă, deadi tu șteari că, cama di 30.000 di experţâ electorali suntu etiñi ti alidzerli sucțesivi di estanu. El mindueaști că, ditu punctu di videari instituţional, România easti etimâ ta s-țânâ cheptu aluștui anu, pi cari lu numâsi ca hiindalui atipicu.
    Toni Greblă: “Câțe dzâțeamu că easti atipic? Di itia că tuti turliili di alidzeri – evroparlamentari, locali, parlamentari ş-prezidenţiali – s-dizvârtescu tu chirolu aluștoru şasi meși și ditu aestâ furñíi organizatoricâ ş-ditu alti puncti di videari, nu va s-hibâ multu lișoru.” Ma multu, deadi asiguripseri că alegerile va s-hibâ andreapti transparentu, cu tiñisearea a prințipiului a echidistanţâllei andicra di tuț competitorlli politiț, ațea turlíi că rezultatlu va s-hibâ ațelu ți lu vor nai ma mulțâlli di votanţâ.

    Isapea a Direcțillei Naționalâ Anticorupțíi (DNA)
    Procurorlli aflarâ ‘curailu’ ta s-investigheadzâ cazuri di mari corupţíi/arușfeti – dzâsi procurorl-şef a Direcțillei Naționalâ Anticorupțíi, Marius Voineag, anda pârâstâsi raportul di lucru a instituțillei tu anlu 2023. Aestu lâ câftă a anchetatorlor s-lucreadzâ ma largu cu maxim profesionalismu, zburândalui di hărgili a arușfetillei ți armânu ti niaprucheari di mări ti suțietatea româneascâ. Marius Voineag aspusi ândauâ lucri ti activitatea ditu anlu ți tricu.
    Marius Voineag: “Avumu tu minti ânvârtușearea instituţionalâ ptiru criştearea a resursâllei umineascâ ş-apruftusimu ta s-himu tu cadrul a 29 di procurori, fârâ s-acâțămu tu isapi ațea ditu soni proțedurâ pritu cari furâ validaţ alțâ nica 23 di procurori tu ahurhita aluștui anu. Tu chirolu a anlui 2023 furâ pitricuț tu giudico 651 di oamiñi câbâtli. Criscu cabaia numirlu a ațiloru ți suntu câbâtli și suntu pitricuț tu giudico ti cari furâ loati meatri preventivi di libirtati. Pi livelul a anlui 2023 avemu 2.259 di dosari andicra 2.087 tu anlu 2022”.
    Ti 2024, avândalui tu videalâ contextul electoral, DNA tâxeaști că va s-ducâ ma largu idyea apufuseari ti dânâsearea a arușfetillei. Uidisitu cu cumândusearea a instituțillei, easti acâțatâ tu isapi criștearea a capațitatillei instituţionalâ cu acțentu pi politițli di resursi umineșțâ, a dapoaia va s-aibâ angâtanu di mărli cazuri di arușfeti ș-di dumeniili pioritari cu impactu ti bana a cetăţeañilor.

    România andrupaști, deadun cu alanti craturi evropeani, Ucraina
    La Conferinţa di Paris ditu ahurhita aliștei stâmânâ, andreaptâ la minduearea a prezidentului Emmanuel Macron ti andruparea a Ucrainillei, fu ș-prezidentul a Românillei, Klaus Iohannis. Caplu a statlui cundille că unitatea şi solidaritatea a comunitatillei internaţionalâ ti andruparea ali Ucrainâ suntu di simasíi ş-lipseaști țânutâ, poziţia constantâ a Românillei hiindalui ațea di andrupari multidimensionalâ a Ucrainillei, ahât chio câtu chiro cât easti ananghi. Uidisitu cu unu comunicatu a Administrațillei Prezidențialâ, Klaus Iohannis luyursi că țânearea a unitatillei ș-a acțiunillei sinfunizatâ pi livelul ali UE ș-ali NATO suntu, ma largu, aspecti di thimellu.
    Tutnâoarâ, dzâți comunicatlu, caplu a statlui cundille ananghea ti țânearea a unâllei mengâ maxus ti Republica Moldova și scoasi tu migdani simasia a reacțillei coordonatâ di contracararea a acțiunilor hibridi ditu partea a Federațillei Aruseascâ. Idyealui, feați tâmbihi ti implicațiili ți li ari polimlu ahurhitu di Arusíi ti securitatea evropeanâ ș-evroatlanticâ și, maxus, ti securitatea ali Amarea Lai, reghiuni iu efectili a conflictului/caceaunâllei s-duchescu multu. Concluzia a tâtâloru participanțâlor la andamusea di Paris fu că easti ananghi s-hibâ ânvârtușati tuti copusurli ti duțearea ma largu a andruparillei multidimensionalâ a Ucrainillei.

    Achicâseari Veardi tu Româníi
    La unâ andamusi tu Capitalâ cu reprezentanțâlli a ma multor organizaţii non-guvernamentali, prezidentul Klaus Iohannis dzâsi că easti ananghi di unu pactu naţional ta s-poatâ s-agiungâ vigllearea a fisillei unu lucru di prota thesi. “Di aestu lucru țâni calitatea a banâllei, a sânâtatillei ş-ali siguranțâ a cetăţeñilor”, dzâsi şefanlu a cratlui. El cundille că apofasili ş-acţiuñli di tora tu dumenea a fisillei va s-veadâ la bârnili di tora ș-la ațeali ți yinu ș-âlli hâristusi a soțietatillei țivilâ ti lucurlu ți lu adarâ. Uidisit cu spusa a lui, “vigllearea a fisillei nu lipseaști s-hibâ alâsatâ nanâparti”, iara, pritu proiectili a organizaţiilor neguvernamentali, țetăţeañilli achicâsirâ ma ghini hâirea a lucurlui ti fisi ș-agiumsirâ dealihea parteneri tu tranziţia veardi.
    La evenimentu fu ș-ministrul a Fisillei, Mircea Fechet, ți luyursi că ONG-urli au unu rol di primansus tu mutrearea ş-urnipsearea a politițlor guvernamentali, tu prâxearea a publiclui ş-tu scutearea tu migdani a niscântoru mâsturii salami, tu unâ lumi iu cripărli ligati di fisi s-vedu tut ma multu. “Hiu siyuru că deadunu va s-adrămu alâxeri mări tu cari s-vigllemu şi s-gestionăm resursili naturale a planetâllei a noastrâ” – dzâsi Mircea Fechet.

    Autoru: Daniela Budu
    Apriduțearea: Tașcu Lala