Radio România Internațional

Tag: UE-Rusia

  • Scădere masivă a ponderii Rusiei în comerțul cu UE

    Scădere masivă a ponderii Rusiei în comerțul cu UE


    Restricțiile impuse de Uniunea Europeană după invazia Rusiei în Ucraina au avut un impact puternic asupra schimburilor comerciale dintre cele două entități. Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) arată că o scădere semnificată a importurilor și exporturilor, comparativ cu nivelul de înregistrat înainte februarie 2022.



    Datele Eurostat arată că ponderea Rusiei în importurile Uniunii Europene a înregistrat o scădere notabilă, de la 9,6% în februarie 2022 la numai 1,7% în iunie 2023. În paralel, procentul exporturilor din Uniunea Europeană către Rusia a scăzut de la 3,8% la 1,4% în aceeași perioadă.



    Scădere spectaculoasă a importurilor de energie



    Cel mai mare deficitul comercial în relația comercială cu Rusia s-a înregistrat în martie 2023, din cauza prețurilor foarte mari la produsele energetice. Deficitul a ajuns la 18,5 miliarde de euro. În următoarea perioadă, UE a reușit să reducă substanțial deficitul care a ajuns la valoarea de 0,4 miliarde în luna iunie a acestui an.



    Reducerea deficitului a fost determinată de scăderea masivă a importurilor UE din Federația Rusă. Astfel, în martie 2022, blocul comunitar avea importuri în valoare de 21,9 miliarde de euro. Acestea au ajuns la numai 3,3 miliarde de euro în iunie 2023. Și exporturile s-au diminuat, dar diferența este mult mai mică, de la 3,4 miliarde de euro în martie 2022 la 2,9 miliarde de euro în iunie 2023.



    Scăderea importurilor de energie a fost principalul motor al reducerii deficitului. În trimestrul doi al anului trecut, deficitul în relația comercială cu Rusia ajunsese la 45 de miliarde euro. Însă, același trimestru din 2023, acesta a coborât la numai 1,6 miliarde de euro. Valorile sunt datoare reducerii importurilor de energie care au însumat un deficit de 40,4 miliarde de euro în aprilie-iunie 2022, față de numai 5,7 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului curent.

    Comerțul Uniunii Europene cu Rusia (Ianuarie 2021 – Iunie 2023) / Sursa: Eurostat

    exp-imp-ue-rusia-2021-2023-eurostat.jpg



    Cărbunii din Rusia nu mai ajung în UE



    Eurostat mai subliniază că ponderea combustibililor fosili (cărbune, gazele naturale și uleiurile din petrol) importați din Rusia a înregistrat o diminuare masivă. Tot în trimestrul doi din 2023, dar comparat cu același trimestru din 2021, ponderea uleiurilor din petrol importate din Rusia a scăzut cu aproape de la 29,2% (2021) la 2,3% (2023). De asemenea, ponderea importurilor de gaze naturale a coborât cu 25,6 puncte procentuale (de la 38,5% la 12,9%). Cea mai mare scădere s-a înregistrat la cărbune cu 45 puncte procentuale (de la 45% la 0%).



    De la debutul conflictului, Uniunea Europeană a adoptat periodic sancțiuni împotriva Rusiei, iar o bună parte dintre acestea vizează schimburile comerciale. Astfel, cele 27 de state membre nu pot importa o serie de produse și bunuri. Din decembrie 2022, au fost oprite achizițiile de țiței, iar din februarie 2023 și cele de produse petroliere rafinate. Pe lista se mai află următoarele: cărbune și alți combustibili fosili solizi; oțel; produse siderurgice și fier; aur, inclusiv bijuterii; ciment, asfalt, lemn, hârtie, cauciuc sintetic și materiale plastice; fructe de mare și băuturi alcoolice (de exemplu caviar, vodcă); țigări și produse cosmetice.



    Și exporturile UE către Rusia sunt restricționate. Printre bunurile și produsele sunt interzise la export se numără: tehnologie de vârf (software, semiconductori, componente electronice ș.a.), echipamente și tehnologii pentru mai multe ramuri industriale, alte tehnologii și produse ce pot fi folosite în industria aviatică sau în navigația maritimă, arme de foc pentru uz civil, dar și produse de lux (bijuterii, autoturisme ș.a.).

    Materii, bunuri și servicii incluse în sancțiunile economice / Sursa: Consiliul European

    sanctiuni-ue-import-export-rusia.jpg


  • Criza în relațiile UE – Rusia

    Criza în relațiile UE – Rusia

    Moscova a afirmat că diplomații – din Germania, Polonia și Suedia – au participat la manifestații ilegale, la Moscova și Sankt Petersburg, organizate pentru susținerea opozantului Alexei Navalnîi pe 23 ianuarie. Navalnîi a fost reținut pe 17 ianuarie, când a revenit în Rusia după ce a stat mai multe luni în Germania, unde a fost spitalizat în urma unei tentative de asasinat; potrivit unei investigații pe care opozantul a publicat-o, în spatele otrăvirii sale s-ar fi aflat serviciile secrete rusești. Practic, Navalnîi a ajuns la închisoare pentru faptul că a fost transportat în afara țării pentru a i se salva viața. În tot acest context legat de Navalnîi, Josep Borrell s-a deplasat la Moscova în ciuda faptului că au existat suficiente voci care au considerat vizita sa ca fiind inoportună.

    Șeful diplomației europene a explicat însă în timpul unei conferințe de presă comune cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, că UE este cel mai important partener comercial și, totodată, investitor străin al Rusiei, care este cel mai mare dintre vecinii săi. Aceste fapte – și altele – determină Bruxellesul să acorde o importanță specială relației cu Moscova, a mai spus Borrell, care a admis că relația este una dificilă și departe de ce s-a sperat că va deveni în anii ’90, după prăbușirea Uniunii Sovietice. A fost menționat direct cazul lui Alexei Navalnîi și, în treacăt, s-a vorbit despre chestiuni pe care UE le consideră esențiale pentru o relație viitoare – statul de drept, drepturile omului, societatea civilă și libertățile politice. Borrell a insistat însă pe zonele în care se poate coopera, de la lupta împotriva pandemiei de COVID-19 la eforturile pentru combaterea schimbărilor climatice.

    A fost, practic, o mână întinsă Moscovei, în ciuda tensiunilor existente între cele două părți. Moscova a răspuns însă prin expulzarea celor trei diplomați europeni, un gest care poate fi privit ca o provocare directă adresată UE. Șeful diplomației europene a fost imediat ținta criticilor, unele dintre cele mai virulente venind din partea grupului Renew din Parlamentul European, al cărui lider, Dacian Cioloș, a scris că Josep Borrell trebuie să vină cu explicați în fața Parlamentului European pentru «palma pe obrazul Europei ».

    Un comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă arată că Josep Borrell a condamnat ferm expulzarea celor trei diplomați și adaugă că, în opinia acestuia, canalele diplomatice trebuie să rămână deschise, mai ales atunci când relațiile sunt departe de-a fi satisfăcătoare.


  • Relaţia UE-Rusia

    Relaţia UE-Rusia


    UE şi Rusia sunt actorii internaţionali de importanţă majoră la acest moment în Europa. Oficilaii germani au declarat în nenumărate rânduri că îşi doresc o apropiere între UE şi Rusia. După anexarea Crimeei de către Rusia, UE a decis să impună o serie de restricţii şi o serie de sancţiuni de natură economică Rusiei. Am stat de vorbă mai mulți locuitori ai zonei rurale, pentru a afla opinia acestora, de la ”firul ierbii”, despre relația Bruxelles-Moscova.