Radio România Internațional

Tag: Ukraina

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    VIZITĂ – Prezidentulu Klaus Iohannis va s’nkiseascã ñiercuri vizită tu Ungarie, cãlisitu di omologlu a lui maghiaru Katalin Novák, aestã hiindalui prota vizitã ufiţialã tru Budapesta ţi u faţi unu prezidentu românu tru 14-lli añi ditu soni. Uidisitu cu spusa ali Administrație Prezidențialã, vizita s’faţi tu contextul a unãllei dinamicã criscutã a ligãturloru tu livelu analtu, dupu vizita ufiţialã ţi u feaţi prezidentulu Katalin Novák, București tru yismãciuni 2022 și cu furñia cã avea loatã parti la 8-lu Summit a Inițiativãllei Trei Amări, nicukiru hiinda România tru yismãciuni 2023. Caplu a statlui nãpoi lu spuni sinferlu şi dişcllidearea ali Românie ti lucãrlu deadunu hãirlãticu, pragmaticu și transparentu cu Ungaria. Aţelli doi prezidinţã va u facã isapi catastisea di adzã tu livelu reghionalu, europeanu și globalu, tru contextulu a polimlui di fuvirseari ţi-lu-faţi Arusia contra ali Ucrainã.



    EXERCIȚIU – Cama di 400 di militari llia parti tu Steadfast Jupiter 2023, nai cama lãrguriu exercițiu NATO asistatu di computeru, disvãrtitu tu Tsentrulu Comunu di Antrenamentu Getica” di Tsincu, nolgica ali Românie. Llia parti askirladz di tu 17 stati aliati și cama di 20 sumunităț di tu pareia di cumandu și forți NATO. Exercițiulu ari tu amprotusa unã abordari di 360 ​​di gradi a securitatillei și apărarillei colectivã ali Alianțã Nordu-Atlanticã. Uidisitu cu spusa a Ministerlui ali Apărari, exercițiul ari tu scãpo s’anvãrtuşeadzã adunarea stogu și interopearabilitatea-a forțãlor armate ascumbusiti și easti hopa di bitisitã ti certificari a Comandamentului Truplui Multinațional di Notu-Datã ditu România, axizitu s’asiguripseasã cumandulu şi controlu a opearațiuñilor terestri ali NATO pi livelu reghionalu, tu iţi catandisi.



    UCRAINA – Prezidentulu ali Ucrainã, Volodymyr Zelenskyy, feaţi marțã unã vizită ufiţialã tru România. Dupu andamsi, prezidentulu Zelensky haristusi ali Românie ti ndruparea ali Ucrainã tru nai ma greulu sticu di oarã ditu istoria a llei. Mjuabeţli cu prezidentulu Klaus Iohannis avurã tu amprotusa securitatea la Amarea Lae, cuupiararea bilatearală, integrarea ali Ucrainã tru UE și euro-atlantică, cata cum și tiñisearea acutotalui/ pãnu di mardzinã/tu capu a ndrepturlor ti inşilli ţi ţãnu di minoritățli naționale. Tu arada-a lui, Iohannis lu-asiguripsi omologlu a lui ucrainean ti apofasea ali Românie tra s’ndrupascã ma largu vãsilia viţinã, ahãtu kiro cãtu va s’hibã ananghi, până la eliberarea-a teritoriului… Zelenskyy avu muabeţ şi cu premierlu român Marcel Ciolacu, prezidentulu a Senatlui, Nicolae Ciucă, și prezidentulu interimaru tu Camera a Deputaţloru, Alfred Simonis.



    ISRAEL — Israelu hãbãrisi cã ascumbuseaşti alţã 60.000 di rezerviști ma mulţã andicra di aţelli 300.000 cari eara cllimaţ cama ninti. Forțe cabaia mãri şi echipamenti greali furã ardãpsiti tu sinurlu di tu Cumata Gaza. 100 di oamiñi acãţaţ di Hamas cându lu-ari atacatã Israelu suntu țãnuti ostatiţi, a deapoa organizația teroristă fuvirsi cã va s’ahurheascã sã-lli vatãmã ma s’hibã cã ma multi ţinti ţivili, va s’hibã bombardate. Isapea-apolimlui anamisa di Israel și pareia teroristă Hamas nãstricu ndauã ñilli di morțã și pliguiţ, tru dauli părțã. Aghențiile umanitari ali ONU feaţirã timbihi ti consecințili greali şi ti consecinţili greali di itia-a Israelui ţi va s’nkiseascã unu asediu total tu Cumata ca apanjdasi ti ataca nkisitã di Hamas. Aghenția ONU tră Cilimeañi easti gãilipsitu ti restricția di apă și alimenti tru Gaza. Tutunãoarã, aghențiile ONU cutugursirã vãtãmarea aisraelieañiloru di pareili armãtusiti paestinieani și lã cãftã s’ãlli siligheascã ustatiţlli.



    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    UE — Premierul Nicolae Ciuca lu astipta gioi Janez Lenarčič, comisarul european tra agiutor umanitar și management a crizilor. Vizita a lui tru România s’ţăni tru contextul dişcllidiarillei centrului logistic european di agiutoru umanitar a curi nicukiru easti România la Suceava, cu agiutorlu a Comisiei Europene. Șeful guvernului spusi ti impactul umanitar sertu a agresiunillei militare nintimilleati, paranomu și niprovocate a Rusiei contra ali Ucrainei. El sumlinie ananghea strategică ta s’u ţănă solidaritatea și unitatea UE și NATO tru contextul crizei. Escu cu nădie di solidaritatea pi cari UE și statele a llei membre, inclusiv România, u spusiră pănă tora andicra di Ucraina — spusi comisarul european la dişcllidirea centrului di la Suceava. Continentul european s’confruntă cu nai ma mare criză umanitară di la al Doilea Polim Mondial, spusi Janez Lenarčič. Aproximativ 320.000 di ucraineni intraă tru România tru primile două săptămâni di la izbucnirea crizei, iara aproximativ 235.000 fudziră ditu văsilie.




    Summit – Lidirlli UE s’aduna gioi și viniri la Versailles, Franța, tra un summit cari s’concentreadză pe indipendința energetică a Europei, pe anvărtuşearea apărării blocului și pe caftarea di adirare la UE simnată recentu di Ucraina. Va sa zburasca ti un nou plan, nai probabil s’hiba finanțat pritu un nou împrumut comun, tra s’abordiadza consecințele invaziei ruse a Ucrainei. Tru aţea ţi mutreaşti criza energetică, Comisia Europeană prezentă recentu inițiativa RePowerEU, cu scupo s’nicureadza dipendința Europei di gazul rusesc, cari reprezintă pisti 40% din consumul di gaze naturale al Uniuni. Tru ţi mutreaşti Ucraina, s’ari tu vidiala un parteneriat anvartusitu, pritu ligături ma streasi a Kievului cu piața unică europeană și conectarea Ucrainei la rețeaua energetică europeană.




    Versailles – România easti reprezentată la summitul di la Versailles di prezidintulu Klaus Iohannis. Ninti s’ahurhească andamusea, el spusi, gioi, că principalele probleme abordate va s’hibă polimlu din Ucraina și situația energetică. Tru pregătirea andamasillei informale, șeful statului român lo parti, marț, la una andamusi pritu vidioconferință cu prezidintulu Consiliului European Charles Michel și cu primii miniștri ai Țărilor di Jos, Mark Rutte, Grecia, Kyriakos Mitsotakis, Croația, Andrej Plenkovic, și Estonia, Kaja. Kallas. El prezentă misurle a României tru agiutorlu ali Ucrainei, inclusiv dicizia Bucureștiului ta s’hibă nicukirlu cu un centru logistic tra coordonarea și colectarea asistențăllei umanitare internaționale tra Ucraina și, respectiv, Republica Moldova. Prezidintulu Iohannis sublinie și agiutorlu a României tra caftarli di adirare la UE dipuse di Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Klaus Iohannis adusi aminti diznau și di dicizia Bucureștiului ta s’crească hargili tra apărare di la 2% la 2,5% din PIB tru 2023.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19 Pțănu piste 4.000 di noi cazuri di infecție cu SARS-CoV-2 fură raportate ñiercuri tru România, diadunu cu 62 di dicese asociate, ditu cari unu di la ună dată anterioară, uidisitu cu autoritățli. Di la ahurhita a pandimiillei aoa şi 2 ani, aproapea 2,8 milioane di oameni loară lăngoarea tru văsilie și aproximativ 65.000 muriră. Aprindu ñiercuri, România curma tuti restricțiile legate di COVID. Acnvălearea a faţăllei numata easti obligatorie, iar accesul tru zonele publiţi numata easti condiționata di certificatul digital.



    SONDAJ Pisti 3 cirecuri ditu români (75,2%) lugursescu că Rusia easti prinţipalu responsabil tră polimlu ditu Ucraina, iara maş 4,6% indică Ucraina, uidisitu cu unu sondaj di opinie INSCOP MONITOR. Aproapea 8% ditu respondinț minduescu că Occidintul u-ari căbatea ti conflict. Tutunăoară, 79,2% ditu apăndisitori sunt simfuni cu sancțiunile impuse di UE și SUA contra ali Rusie, cu maş 14,1% contra aluştoru. Numirlu a românilor cari minduescu că văsilia a lor s’ndreaptă tru direcția bună criscu di la 19,9% tru şcurtu la 35,9%. Uidisitu cu INSCOP, aestu lucru s’faţi di itia că agresiunea Rusiei lă adusi aminti a oamenilor importanța apartenențăllei ali Românie la NATO și UE și ţi nsimneadză tră văsilie aestă umbrelă di securitate și dizvoltare”. Ma multu, tuț vidzumu ună dovadă infinită di bunătate și di ascumbuseari excepțională tru arada ca oamenilor ta s’ndrupască arifugiațllii, cari putea s’aibă ună influență pozitivă ti turlia tru cari românii văsilia işiş”, exighiseaşti organizația.



    VISITA. Prezidintulu ali României, Klaus Iohannis, va lu-aşteaptă viniri București viţeprezidintulu SUA, Kamala Harris. Uidisitu cu Prezidinţillea, va să zburască ti misurli aliate di anvărtuşeari a pozițillei di discurajare și apărare a NATO pi flancul estic, inclusiv perspectiva creștirillei ma largu a prezențăllei militare a SUA și a aliațlor tru România. Elli va să zburască, tutunăoară, coordonarea comunitatillei transatlantice tru atea ti mutreaşti năile sancțiuni contra ali Rusie ca apandisi la invazia aliştei tru Ucraina. Prezența viteprezidintulu Kamala Harris tru România reconfirmă soliditatea Parteneriatului strategic bilatearal, mai spune Președituția României.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională


    AGIUTORU – România va s’ndrupască Ucraina cu combustibil, vesti antigăgoşu, căști, muniție, echipamentu militar cum și alimente, apă și medicamente, tru valoare totală di 3 milioane di euro. Guvernul di București să spusi etima s’yitripsească tru spitalele ditu România ucrainenii pliguiți tru kirolu a alumtiloru cu invadatorii ruși. Msuri suplimentare ari loată Bucureștiulu tra s’agiută arifugațllii ucraineni cari fudziră di polimu, a curi lă si diadi agiutoru, duñeari și asistență medicală. Suntu oferite și ti ucrainelañili cari intră tru văsilie pri padi. Ună platformă cari poate s’hibă accesată pe site-ul Guvernului României easti tora hăzări ti iţi persoană, voluntar ică entitate privată cari va s’agiută arifugațllii ucraineni. ONU estimeadză că invazia rusă a Ucrainăllei poate s’diclanșeadza ună criză a arifugaților, cu până la 5 milioane di persoane ţi potu s’hibă strămutate. Di altă parte, ma multi state europene dimandara ca va s’pitreaca trupe și tehnică militară tru România. Ase, cama di 9.500 di militari francezi va s’hibă ascumbusiţ ică tru stand-by, ditu aeşţa 500 va s’hibă arădăpsiţ tru România, dimanda Armata Franceză. Belgia va s’pitreacă 300 di militari tru România, ca parte a eforturlor NATO ta ş’anvărtuşeadză flancul estic. Tutunăoară, Italia va s’pitreacă avioane di alumtă și trupe tru România.






    UCRAINA – Prezidintulu ucrainean Volodimir Zelenski nu apruke adza oferta ali Rusiei ta s’ţănă negocieri tru Belarus, diclarânda că autoritățle di Minsk suntu compliţi la invazia rusă. Zelensky arădăpsi, ama, locații alternative ditu Europa, cum suntu Varșovia, Bratislava, Budapesta ică Baku, tră s’ţănă muabeţ di irini, relatează Reuters și France Presse. Kremlinul dimăndă ma ninti că ună dilegație rusă așteaptă ca omologilli ucraineni s’poartă negocieri tru căsăbălu belarus Gomel. Iţi altu căsăbă ditu ună vasilie tu a curi teritoriu nu azboairă rachete nă si uidiseasti”, spusi Zelenskyy. Izvuri oficiale di la Kiev spusiră că ntră căftărli a Moscovăllei tră negocieri s’arădăpsescu capitularea armatăllei ucrainene. Uidisit cu șefulu armatăllei ucrainene, Valery Zalujnyi, ună rachetă lansată dumănică tu Kiev ditu Belarus fu asparta di armata ucraineană. Tru aestu kiro, Rusia s’duc ninti atacurle tra Ucraina tră a patra dzuuă arada. Armata ucraineană dimăndă că ș-păstrează ma largu pozițiile și că amintă diznău controlu acutotalui tu doilu căsăbă ca mărime a văsiliillei, Harkov, ditu nordul a vasiliillei. Comunitatea internațională băgă ali Rusie sancțiuni economice suplimentare și ălu criscu agiutorlu militar tră Ucraina, kiro tu cari ma multe văsilii apufusiră ta ş-ncllidă apațiul aerian tră aeronavele rusești. Lidirllii Comisiillei Europene, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Canada și Statele Unite apufusiră s’blocheadză accesul a născăntoru bănţă rusești la sistemul internațional di plăț SWIFT și tăxiră că va s’yină misuri suplimentare. Misura includi și restricții tra rezervili internaționale a băncăllei centrale ruse. Prezidintulu Zelensky salută nhiințarea a unei coaliții internaționale di văsilii cari ndrupascu Ucraina tru conflictul cu Rusia și căftă a comunitatillei internaționale s’curmă ndreptul di veto ali Rusie tru Consiliul di Securitate al ONU, spunânda că acțiunile a Moscovăllei suntu aproapea di genocid.



    CORONAVIRUS – Numirlu di năi infecții ndzuuă cu Covid 19 tru România continuă să scadă. Puțăn pisti 4.200 di cazuri noi fură raportate dumănică și 59 di dicese asociate. 7.000 di oamini suntu yitripsiţ tru spital. Născănti di restricții potu s’hibă scoasi tru văsilie cara numirlu di paciență ditu TI scadi sumu 900, spusi ministrul Sănătatillei, Alexandru Rafila. Numirlu a persoanilor cari s’vaccineadză easti, tutunăoară, tru scădiare, cu ma puțăn di 650 di persoane imunizate cu prima doză tru 24 di săhăţ.



    CIRCULATIE – Năi pruvidiri a Codlui Rutier ditu România intrară adză tru vigoare. Năile nomuri pruved amendză ma mări și difinescu limbidu conducerea agresivă. A conducătorilor cari trecu di limita di viteză di 70 km/oră va lă si curmă permisul di conduţire tră un kiro di 120 di dzăle, idyea și ti aţelli cari calcă regulile la triţerli di calea di heru. Năile nomuri difinesc, tutunăoară, tru ună turlie limbida idiea di cumănduseari agresiv, inclusiv ufilisearea excesivă a claxonilor ică a farurilor, virajile a frânăllei di mână și alte turlii di furie pi cali și di conduţeari agresivă.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala