Tag: Uneori ninge cu zăpadă

  • Ein geheimnisvoller Film über Trauer und das, was im Leben wirklich zählt

    Ein geheimnisvoller Film über Trauer und das, was im Leben wirklich zählt

    Gabriel Achims Film “Verschneite Dunkelheit” (Originaltitel: “Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric”) feierte seine Weltpremiere in der Auswahl des Wettbewerbs “Rebels With A Cause” bei der 25. Ausgabe des Tallinn Black Nights Film Festival. Das Festival, dessen erste Ausgabe 1997 in der estnischen Hauptstadt stattfand, ist eines der wichtigsten Filmereignisse in Europa mit einer der sichtbarsten Wettbewerbssektionen in der Region. “Verschneite Dunkelheit” wird von Mandragora produziert und soll in der ersten Jahreshälfte in die rumänischen Kinos kommen.



    Wir sprechen mit Gabriel Achim über den komplizierten Entstehungsprozess seines dritten Spielfilms “Verschneite Dunkelheit”: “Leider leben wir in schwierigen Zeiten, die uns dazu bringen sollten, uns auf das Wesentliche zu konzentrieren, die Zeit mehr zu schätzen und mehr nach Qualität zu suchen. Aber das ist nicht geschehen, im Gegenteil, ich stelle fest, dass unsere Werte langsam an Bedeutung verlieren. Die Kunst scheint immer nutzloser zu werden, weil die Menschen langsam Abstand davon nehmen. Ich könnte sagen, dass “Verschneite Dunkelheit” ein Film ist, der fast unabhängig gemacht wurde, denn die sehr geringe Finanzierung erlaubte es uns nicht, ein gro‎ßes Team oder sehr viele Schauspieler zu haben. Aber daran bin ich gewöhnt und schlie‎ßlich kam alles zusammen und es gelang mir, einen Film zu machen, den ich sehr mag. Bevor ich mit der Arbeit an diesem Film begann, hatte ich ein Projekt, das durch das EU-Media-Programm gefördert worden war, einen französischen Koproduzenten hatte und auf Fachfestivals mehrere internationale Preise gewonnen hatte. Es war ein Projekt, das mein dritter Spielfilm zu werden schien. Leider gelang es mir nicht, eine Finanzierung aus Rumänien zu erhalten und mir wurde klar, dass es keinen Sinn mehr machte, mich beim Nationalen Filmzentrum zu bewerben.



    Daraufhin hatte ich ein Gespräch mit dem Regisseur Cristi Puiu, der mich ziemlich verzweifelt sah, weil ich mit dem Projekt nicht weitermachen konnte und mir riet, ein Drehbuch zu schreiben, das auf der Situation basierte, in der ich mich zu diesem Zeitpunkt befand. Ich hatte noch zwei Wochen Zeit bis zu dem Zeitpunkt, an dem ich die Finanzierung beantragen sollte, ich schrieb trotzdem das Drehbuch zusammen mit Cosmin Manolache, mit dem ich normalerweise zusammenarbeite. Als ich den Film bearbeitete, musste ich einige Dinge aus dem ursprünglichen Drehbuch aufgeben, denn es wäre zu komplex gewesen, zu sehr auf die Idee ausgerichtet, die Zuschauer zu provozieren, sie aus ihrer Komfortzone herauszuholen. Ich denke, wenn ich es in dieser ursprünglichen Form gelassen hätte, hätte ich zu viele Zuschauer vergrault. Also ich habe mein Drehbuch neu überdacht. Ich habe einen Film mit einer komplexen Struktur gedreht, der aber freundlicher und näher an meinen Absichten ist, einen Film, der, auch wenn er die Zuschauer herausfordert, das vermittelt, was ich vermitteln wollte. Ich kann sagen, dass ich den Mangel an Geld durch den Enthusiasmus des Teams wettgemacht habe. Ich hatte auch eine au‎ßergewöhnliche Bühnenbildnerin, Ana Gabriela Lemnaru, ebenfalls ein sehr professionelles Team, mit dem ich auch bei der Serie Las Fierbinți zusammenarbeite.”



    “Verschneite Dunkelheit” erzählt die Geschichte von Teo, einem Regisseur, der mit Schauspielern für ein neues Projekt probt. Das autobiografische Thema ist von Anfang an verwirrend: die Aufgewühltheit eines Regisseurs, der ein Stück über das Drama inszeniert, das er nach dem Tod seiner kleinen Tochter infolge einer unheilbaren Krankheit erlebt. Im Laufe der Geschichte, von der es fünf Arbeitsversionen gibt, kommen ungewisse Episoden ans Licht, die an Leben und Fiktion grenzen. Gabriel Achim kommt erneut zu Wort mit Einzelheiten: “Es ist eine sehr komplexe Geschichte. Eigentlich ist es ein Film, der aus fünf Geschichten besteht, es gibt fünf Schauspieler, die verschiedene Rollen spielen und die einzigen, die uns ständig durch die Geschichte begleiten, sind die Hauptfigur und sein kleines Mädchen.



    Die anderen Schauspieler spielen mehrere Rollen, da es sich um eine komplexe Geschichte handelt, die sich nur schwer in ein paar Worten zusammenfassen lässt. Es ist immer dunkel in uns und in der Dunkelheit gibt es immer Überraschungen. Und so ist auch dieser Film, mit vielen Überraschungen, manchmal kann er einen erschrecken, manchmal zum Lachen bringen.” Neben Bogdan Dumitrache, der die Hauptrolle spielt, sind im Film auch die Darsteller Anca Androne, Luiza Gherghinescu, Gheorghe Ifrim, Rolando Matsangos und Silvana Mihai zu sehen. Das Drehbuch stammt von Gabriel Achim und Cosmin Manolache, das Bild von Adrian Iurchevici und die Produzenten des Films sind Anca Puiu und Smaranda Zărnoianu.



  • Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric/Snowing Darkness

    Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric/Snowing Darkness

    Le film Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric/Snowing Darkness, du réalisateur roumain Gabriel Achim, a été présenté en première mondiale à la fin du mois de novembre dernier, dans la section « Rebels With A Cause » de la vingt-cinquième édition du Festival du film Black Nights, de Tallinn. Cette fête du cinéma, accueillie par la capitale de lEstonie et dont la première édition remonte à 1997, est un des plus importants événements de ce genre dEurope. Snowing Darkness, produit par la maison de production Mandragora, sera diffusé dans les salles de cinéma de Roumanie au cours de la première partie de cette année. Interviewé par RRI, le réalisateur du film, Gabriel Achim, a souligné le parcours compliqué, suivi par son troisième long-métrage.



    « Malheureusement, nous vivons dans des circonstances qui devraient nous faire retrouver les essentiels de la vie, nous aider à mieux apprécier le temps, à chercher davantage la qualité. Mais ce nest pas le cas. Ce que nous avons cest une atrophie des valeurs et une impression croissante dinutilité des arts, dont les gens semblent séloigner en douceur. Je dirais que « Snowing Darkness » est une production quasi indépendante, car le financement très faible ne nous a permis davoir ni une équipe nombreuses ni trop dacteurs. Mais jen ai lhabitude et finalement jai réussi à faire un film que jaime beaucoup. Avant de commencer ce travail, javais un autre projet, financé par le Programme Media de lUE et un coproducteur français, qui avait gagné plusieurs prix internationaux. Cétait un projet qui avait lair de devenir mon troisième long-métrage. Malheureusement, je nai pas réussi à obtenir aussi de largent en Roumanie et jai compris quil était inutile de chercher le soutien du Centre national de la cinématographie. Jen ai donc parlé au réalisateur Cristi Puiu, qui a compris mon désespoir et ma conseillé décrire un scénario en partant de la situation dans laquelle je me trouvais. Il ne restait plus que deux semaines pour déposer le dossier, mais jai pu me mobiliser pour écrire le nouveau scénario avec Cosmin Manolache, qui est mon collaborateur habituel. Au montage, jai coupé des choses, car ça aurait donné un produit trop complexe, trop axé sur lidée de provoquer le spectateur à sortir de sa zone de confort. Je pense quen fait, ça aurait chassé les spectateurs. Et donc, jai tout repensé, la structure du film reste complexe, mais elle est plus bienveillante et plus proche de mes intentions. Je peux dire aussi que lenthousiasme de léquipe a comblé le manque dargent. Nous avons eu une décoratrice-scénographe exceptionnelle en la personne dAna Gabriela Lemnaru, ainsi quune équipe très professionnelle, avec laquelle je travaille pour la télévision. »



    Snowing Darkness raconte lhistoire de Teo, un metteur en scène qui travaille avec une équipe de comédiens sur un nouveau projet théâtral. Le sujet, dinspiration autobiographique, est déroutant, car il parle des états dâme dun metteur en scène en train de monter une pièce de théâtre sur un drame personnel, qui est la mort de sa fillette suite à une maladie incurable. Lhistoire, composée de cinq versions de travail, fait ressortir des épisodes incertains, à la frontière entre la vie et la fiction, et accroit les dilemmes, explique le réalisateur Gabriel Achim.



    « Cest une histoire très complexe. Cest un film fait de 5 récits, avec 5 acteurs qui jouent des rôles différents, les seuls personnages à être constamment présents à travers lhistoire sont le personnage principal et sa petite fille. Comme je le disais, cest une histoire complexe, difficile à résumer en quelques mots. Il fait toujours noir à lintérieur de soi-même et on a toujours des surprises quand on est dans le noir. Cest pareil dans ce film, plein de surprises, qui peut, des fois, provoquer la peur et, dautres fois, le rire. »



    Réalisé avec le soutien du Centre national de la cinématographie, de la Société des auteurs roumains de laudiovisuel « Dacin Sara » et de la Société roumaine de télévision, le film Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric/Snowing Darkness est distribué en Roumanie par la maison de distribution iadasarecasa. Son réalisateur, Gabriel Achim, est connu du grand public par ses longs-métrages Ultima zi/Le dernier jour (prix du meilleur long-métrage roumain au TIFF, en 2016) et Visul lui Adalbert/Le rêve dAdalbert (Prix Gopo du meilleur premier long-métrage en 2013), ainsi que par une très populaire série télévisée, diffusée sur une chaîne de télévision privée de Roumanie.


    (Trad. Ileana Ţăroi)

  • “Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric”, la Festivalul de Film de la Tallinn

    “Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric”, la Festivalul de Film de la Tallinn


    Filmul Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric/Snowing Darkness semnat de Gabriel de Achim a avut premiera mondială în selecția competițională Rebels With A Cause din cadrul celei de-a 25-a ediții a PÖFF – Tallinn Black Nights Film Festival, care s-a desășurat la sfârșitul lunii noiembrie. Festivalul a cărui primă ediție a avut loc în 1997 în capitala estoniană este unul dintre cele mai importante evenimente dedicate cinema-ului din Europa, cu una dintre cele mai vizibile secțiuni competiționale din regiune. Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric este produs de Mandragora, iar lansarea sa în cinematografele din țară este programată pentru prima parte a anului.



    Am vorbit cu Gabriel Achim despre traseul complicat al celui de-al treilea lungmetraj al său, Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric: “Din păcate, trăim vremuri care ar trebui să ne întoarcă spre lucrurile esențiale, să ne ajute să prețuim mai mult timpul, să căutăm mai mult calitatea. Însă nu s-a întâmplat asta, s-a produs o diluare a valorilor, iar artele par să devină tot mai inutile, pentru că oamenii se îndepărtează ușor ușor de ele.


    Aș putea spune că “Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric” este un film realizat aproape independent, finanțarea foarte mică nu ne-a permis nici echipă mare, nici foarte mulți actori. Dar sunt obișnuit cu acest lucru și până la urmă lucrurile s-au legat pentru că am reușit să fac un film care îmi place foarte mult.


    Înainte de a începe lucrul la filmul ăsta aveam un proiect care primise finanțare prin programul Media al UE, avea coproducător francez, luase câteva premii internaționale de dezvoltare prin circuitul festivalier. Era un proiect care părea să fie cel de-al treilea lungmetraj făcut de mine.


    Din păcate, n-am reușit să obțin finanțare din România și mi-am dat seama că n-are sens să mai aplic la Centrul Național al Cinematografiei. Am avut atunci o discuție cu regizorul Cristi Puiu, care, văzându-mă destul de disperat din cauză că nu reușesc să merg mai departe cu proiectul respectiv, m-a sfătuit să scriu un scenariu pornind de la situația asta în care mă aflam. Mai erau două săptămâni până la momentul în care trebuia să aplic, dar m-am mobilizat și am scris scenariul respectiv împreună cu Cosmin Manolache, cu care colaborez de obicei. Când am montat filmul am mai renunțat la niște lucruri pe care le aveam în scenariul inițial, pentru că ar fi ieșit prea complex, prea setat pe ideea asta de a-l provoca pe spectator, de a-l face să iasă din starea lui de confort. Cred că dacă îl lăsam în forma respectivă aș fi îndepărtat prea mulți spectatori. Și atunci m-am repoziționat.


    A ieșit un film tot o structură complexă, dar una mai prietenoasă și mai aproape de intențiile mele, care chiar dacă îi va solicita pe spectatori, va împărtăși ce mi-am propus să transmit. Pot spune că am suplinit lipsa banilor prin entuziasmul echipei. Am avut și o scenografă excepțională, Ana Gabriela Lemnaru, de asemenea, o echipă foarte profesionistă cu care lucrez și la serialul Las Fierbinți.”



    “Snowing Darkness” / “Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric” relatează întâmplările prin care trece Teo, un regizor care repetă cu actorii pentru un nou proiect. Subiectul, autobiografic, este derutant încă de la început: frământările unui regizor care pune în scenă o piesă de teatru despre drama pe care o trăiește după moartea fetiței lui, în urma unei boli incurabile. Pe măsură ce înaintează, povestea compusă din cinci variante de lucru, scoate la suprafață episoade incerte, la limita dintre viață și ficțiune, accentuând dilemele.


    Gabriel Achim: “Este o poveste foare complexă. De fapt, este un film făcut din 5 povești, sunt 5 actori care joacă roluri diferite, iar singurii care ne însoțesc permanent pe toată durata poveștii sunt personajul principal și fetița lui. Ceilalți actori joacă mai multe roluri, cum spuneam este o poveste complexă, pe care este dificil să o rezumi în câteva cuvinte. Înăuntrul nostru este mereu întuneric, iar în întuneric ai mereu surprize. Și așa este și filmul ăsta, cu multe surprize, uneori te poate face să-ți fie teamă, alteori te poate face să râzi.”



    Alături de Bogdan Dumitrache, interpretul rolului principal, din distribuția filmului mai fac parte actorii Anca Androne, Luiza Gherghinescu, Gheorghe Ifrim, Rolando Matsangos și Silvana Mihai. Scenariul este semnat de Gabriel de Achim și Cosmin Manolache, imaginea de Adrian Iurchevici iar producătorii filmului sunt Anca Puiu și Smaranda Zărnoianu. Realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, Dacin Sara și al Societății Române de Televiziune, filmul este distribuit în România de Iadasarecasa. Gabriel Achim este cunoscut pentru lungmetrajele Ultima zi (Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru secțiunea Lungmetraj, TIFF), Visul lui Adalbert (Premiul Gopo) și pentru popularul serial de televiziune Las Fierbinți..