Tag: Unirea

Bucuresti — Dzua Nationala ali Romanie easte yiurtusita, pe 1 di Andreu, di romanii dit vasilie si xinatati, cata cum si tru teatrele di opearatiuni tru cari militari romani cilastasescu tru misiuni internationale. Paradi militare spectaculoase fura organizate tru ma multa casabadz dit Romania, iar autorităţile ndreapsira concerte, mese populare şi focuri di artificii. Nai ma nsimnata parada s-tanu Bucuresti si la ea loara parti cama di 3.000 di militari şi specialişti dit MApN, MAI şi SRI, ama şi sute di halat tehniti si dzat di aeronave, ntra cari si avioanele multirol F-16 Fighting Falcon — atea dit soni dari-loari ancuparari a Forţelor Aeriene Române. Anlu aestu, parada militară di Bucuresti al’I tin’isi şi eroil’i cădzuţ tru Primul Război Mondial, tru contextul tru cari, tru 2016, s-umplura 100 di ani di la intrarea ali Românie tru Războiul di Rentregiri. Detaşamente militare dit Germania, Marea Britanie, Italia şi Slovacia loara parti, tru premieră, la parada ti Dzua Naţională. Pi sum Arcul di Triumf nica tricura militari dit Rep. Moldova, Polonia, Slovacia, Spania şi SUA. Dzua Naţională easte sărbătorită si tru xinatati, prit len turlii di manifestări culturale organizate di reprezentanţili a Institutlui Cultural Român, tru colaborare cu Misiunile diplomatiti ali Românie. La 1 di Andreu 1918, Alba Iulia, reprezentanţal’i a românilor dit Transilvania, Crişana, Maramureş şi Banat apufusira unirea cu România a aistor provincii stăpuiti, până atumtea, di imperiul austro-ungar. Actul reprezenta finalizarea, tru insita a primlui Polim Mondial, a protesului di constituire a statlui naţional unitar român, prit intrarea sum autoritatea a Bucureştiului a tutulor provinciilor cu populaţie majoritar românească ti eara tru componenţa a imperiilor multinaţionali vitine. După Revolta anticomunistă dit 1989, 1 di Andreu agiumsi oficial Dzua Naţională ali Românie.

XXX — Prezidentul Klaus Iohannis pitricu un mesaj ti Dzuua Naţională tru cari il’i hiritiseasti tut român’il’. Şeflu a statlui roman mindueasti că semnificaţia a aistei dzuua lipseasti s-na da minti sd-him adunaţ stog tra s-putenm sbaga tru lucru idealurli. Tru arada a lui, premierul Dacian Cioloş tipusi un mesaj tru cari fadusi aminti bagarea tru practico, timil’iusearea a Maril’ei Uniri di la 1918, tra cari spune că fu un miracol ali istorie. Ti Ziua Nationala, românii aprucheara hiritiseri si di partea a Statelor Unite şi a prezidentului american Barack Obama. Mesajul di felicitare fu pitricut di secretarlu american di stat, John Kerry. Tru document s-cundil’eadza că Parteneriatul strategic pi cari Statele Unite lu-ari cu România este multu important, iara Bucurestiul armane un aliat di pistipseari tru NATO, cari agiuta semnificativ la pacea şi securitatea internaţională. Tutunaoara, şeflu a Departamentului american di Stat salută angajamentul ali României tra yisterli ali democraţie şi ari nadie că alidzerli parlamentare dit 11 di andreu va s-dizvarteasca tru una turlie libira şi tin’isitu.

Bucureşti — Dit 1 di andreu pan tru 30 di andreu, banatorl’i a Bucureştiului, ama şi atel’i cari trec pri aoa pot sa s-harseascadi ateali cama di 3 miliun’i di beculeţe cari lun’ineadza geadeili ali Capitalal’ei ali Românie cu furn’ia a Sărbătorlor di Iarnă. Pi ninga videl’iurli di pi geadei festivi ti s-tindu pi aproapea 23 di kilomeatri s-ndreapsi si un bradu di 25 di meatri, armatusitu cu n’il’i di luminiţe, bagat nolgica a unlui Panayiru ti di Carciun agiumtu, di multu kiro ca una adeti. Aestu easti organizat aproapea di Palatea a Parlamentului — nai cama marea a doua casa administrativă dit lumi, după Pentagon. Vizitatorl’ii suntu aştiptaţ aoa cu spectacoli artistiti, cama di 100 di căsiki, Casa al pap Cărciun, un patinoar, un carusel, macari di adeti şi doara ti di sărbători. Tru arada ali campanie “Durusea, s-esta ma bun! Ş-tini poţ s-esta Pap Cărciun!”, atel’i ti au vreari pot s-duruseasca agiucareali şi cărţ tra cilimean’il’i ti suntu tru ananghi. Manifestări va s-hiba ndreapti, tru meslu andreu, şi tru alti zoni a casabalui.

Viena – Organizatia a Vasiliilor Exportatoari di Petrol (OPEC) dimanda, n’ercuri, Viena, prota n’icsurari ali productie di la criza financiară dit 2008, a deapoa pahalu ti barilulu di nafta alina una s-una cu 8%, la 50 di dolari, pitreati habari Financial Times. Ateali 13 di stati membre a cartelui va s-n’icsureadza productia cu aproapea 4,5%, ica 1,2 miliun’I di barili ndzuua, până la 32,5 miliun’i barili ndzuua, a deapoa va s-hiba apufusiti tra cafi tinta di productie. Analistil’i s-asteaptă ca Arabia Saudită s-adra nai cama semnificativa n’icsurari ali productiei, deadun cu aliatl’ii a lui dit Golf. Al’iumtrea, Iranlu lipseasti tra s-ngl’eata productia la aproapea 3,8 miliun’i barili ndzuua. Dit mesea a anlui 2014, cotatia a barilui di petrol agiumsi pi giumitati di furn’ia ali supraproductie.

Armanipsearea: Tascu Lala