Pe parcursul a
trei decenii, Republica Moldova, vecina României la est, a făcut saltul uriaş
de la statutul de vasal al Moscovei în era sovietică, la cel de candidat la
aderarea la Uniunea Europeană. Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, faţă de care
administraţia pro-europeană de la Chişinău, în frunte cu preşedinta Maia Sandu,
s-a poziţionat corect denunţând-o în termeni duri, a grăbit procesul de
orientare spre Vest, de unde provine şansa stabilităţii democratice şi a
prosperităţii.
Rezistenţa stângii pro-ruse nu este, însă, neglijabilă. O
dovedesc alegerile locale de duminică. Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS)
al Maiei Sandu a câştigat mai mult de 40% din voturile exprimate pentru
primari, consilieri şi consilii raionale şi sate. Formaţiunea prezidenţială a
câştigat locuri de primar în primul tur de scrutin în mai bine de un sfert din
circa 900 de sate şi oraşe. Victoriile au fost în mare parte în zonele rurale, iar
candidaţii Partidului Acţiune şi Solidaritate nu au reuşit să câştige posturi
de primari în marile oraşe. La Chişinău, primarul în funcţie, Ion Ceban, un fost membru marcant
al Partidului Socialiştilor, a fost reales din primul tur. Totuşi, partidul său
nu a obţinut acelaşi succes în Consiliul Municipal. Analistul Ion Tăbârţă observă că partidul
aflat la guvernare a acumulat mai puţine voturi decât se aştepta.
Ion Tăbârţă: Înţelegem
că, totuşi, poziţiile socialiştilor în ansamblu cu cele ale comuniştilor sunt
destul de solide. Veneam cumva cu anumite prognosticuri optimiste că deja la
două treimi din societate este pro-europeană, o treime priveşte spre Est. Vedem
că nici pe departe nu este aşa. Partidele de stânga au mai multe voturi decât
cele de dreapta.
Văzut ca un test pentru politica pro-europeană a
preşedintei Maia Sandu, scutinul local a avut loc pe fondul unor acuzaţii de
ingerinţă rusă, negate, însă, de Moscova. Organizaţia pentru Securitate şi
Cooperare în Europa a transmis într-un raport preliminar că întreaga campanie a
fost denaturată de un aflux de fonduri ilicite şi străine şi de
stimulente monetare folosite pentru a influenţa voinţa alegătorilor. Reuters
notează că, înainte de vot, autorităţile moldoveneşti au acuzat Rusia că ar
cumpăra voturi prin direcţionarea a 5 milioane de dolari către ceea ce a numit
grupuri criminale, conduse de omul de afaceri fugar Ilan Şor, care
a fost condamnat în lipsă pentru implicare în fraude bancare în Moldova. Cu
doar două zile înainte de vot, autorităţile au interzis partidul Şansă, legat
de Şor, din motive de securitate, o decizie despre care OSCE crede că a limitat
opţiunile alegătorilor.
Acesta a fost ultimul vot naţional din Republica
Moldova înainte de alegerile prezidenţiale care vor avea loc în noiembrie 2024.
Un an mai târziu, în 2025, sunt prevăzute alegeri parlamentare.