Radio România Internațional

Tag: Uniunea Energetica

  • Solicitări ale Comisiei privind neutralitatea climatică

    Solicitări ale Comisiei privind neutralitatea climatică

    În conformitate cu noul Regulament
    privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, intrat în
    vigoare în decembrie 2018, fiecare stat membru al UE trebuie să stabilească un
    plan național privind energia și clima pentru o perioadă de 10 ani, mai exact
    pentru perioada 2021-2030. Recent, Comisia a
    evaluat proiectele pentru astfel de planuri ale statelor membre şi a făcut
    recomandări.

    În evaluarea sa, Comisia indică mai multe domenii în care
    se pot aduce îmbunătățiri, în special în ceea ce privește politicile orientate
    și individualizate menite să garanteze atingerea țintelor pentru 2030 și
    realizarea unei tranziții echitabile din punct de vedere social și eficientă
    din punctul de vedere al costurilor la o economie neutră din punct de vedere
    climatic până în 2050. Demersurile au loc în contextul în care Uniunea
    Europeană este prima mare economie care a instituit un cadru cu caracter
    juridic obligatoriu pentru a-și îndeplini promisiunile asumate în temeiul
    Acordului de la Paris. Iar acum este prima dată când statele membre au elaborat
    proiecte de planuri naționale integrate privind energia și clima.

    Comisarul
    pentru politici climatice și energie, Miguel Arias
    Cañete: Este prima
    abordare bazată pe colaborare pe care o avem, iar recomandările pe care Comisia
    le-a publicat reprezintă un sprijin pentru statele membre în finalizarea
    planurilor naţionale de înaltă calitate, capabile să atingă obiectivele privind
    schimbare climatică şi să permită trecerea la o energie mai curată. Prima
    concluzie pe care aş formula-o este aceea că vorbim de succes pe mai multe planuri
    – toate statele membre au pregătit planuri naţionale – acesta nu era un lucru
    sigur, dar toate statele membre au reuşit să pună în aplicare această prevedere
    a legislaţiei – apoi, planurile acestea naţionale acoperă nu doar politica de
    energie şi climă, ci şi părţi mari din politica economică şi alte domenii, prin
    urmare planurile acestea sunt deplin integrate.

    În condiţiile în care în forma lor
    actuală planurile sunt încă insuficient de ambițioase, atât din punctul de
    vedere al energiei din surse regenerabile, cât și din punctul de vedere al
    eficienței energetice, pentru îndeplinirea obiectivelor generale ale UE în
    domeniul climei și al energiei se apreciază că este necesară o ridicare
    colectivă a nivelului de ambiție. Aceasta pentru că UE este hotărâtă să își
    îndeplinească angajamentele de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și să
    le ofere cetățenilor ei energie sigură, durabilă și la prețuri accesibile.


  • 11 state membre, printre care și România, și-au atins deja țintele stabilite pentru 2020

    11 state membre, printre care și România, și-au atins deja țintele stabilite pentru 2020

    Energia din surse regenerabile
    câștigă tot mai mult teren în Uniunea Europeană. 11 state membre, printre care
    și România, și-au atins deja
    țintele stabilite pentru 2020.




    Potrivit datelor publicate recent
    de statistica europeană, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul
    final de energie din a ajuns la 17,5 la sută în 2017. Este o creștere de doar
    jumătate de procent față de 2016, dar
    raportat la 2004, nivelul este dublu faţă de pondere de 8,5 la sută
    înregistrată în urmă cu 15 ani.


    Statele membre unde sursele
    regenerabilele au cea mai mare pondere în consumul brut de energie sunt: Suedia
    (54,5 procente), Finlanda (41 la sută) şi Letonia (39%). La polul opus se
    situează Malta (cu doar 7,2 la sută), Olanda (6,6) şi Luxemburg (6,4 la sută).


    În România, ponderea energiei din
    surse regenerabile în consumul final de energie a ajuns la 24,5 la sută în
    2017, în scădere de la 25 de procente în 2016, dar peste ţinta de 24 la sută
    fixată în cadrul strategiei Europa 2020.


    Țara noastră face parte așadar
    din cele 11 state membre, care și-au atins deja obiectivele naţionale. Printre aceste țări fruntașe mai figurează Bulgaria, Danemarca, Croaţia, Italia, Ungaria,
    Finlanda şi Suedia.


    În strategia sa Europa 2020,
    Uniunea și-a stabilit ca țintă ca 20 la sută din energia consumată să provină
    din surse regenerabile, eoliană, solară sau biomasă. Fiecare țară a avut apoi
    libertatea de a-și stabili propriile obiective. Pentru 2030, ținta stabilită la
    nivel european e și mai ambițioasă. Este vorba de 32 la sută, iar planurile nu
    se opresc aici, după cum afirmă Maros Šefčovič, vice-președinte al Comisiei
    European, a cărui misiune este realizarea mult doritei Uniuni Energetice:


    Electricitatea va proveni în proporţie de aproape 80 la sută din surse
    regenerabile până în anul 2050. Importurile de combustibil fosil vor scădea
    astfel de la 55 la 20 la sută, iar acest lucru ne va permite să economisim 2 -
    3 mii de miliarde de euro după anul 2030. Banii pe care i-am plăti unor țări
    din afara Uniunii pentru energia pe care o consumăm i-am putea folosi astfel
    pentru investiții în industria locală, modernă și curată, care să asigure
    locuri de muncă înalt calificate. Am putea accelera renovarea clădirilor și am
    putea să le încălzim cu ajutorul energiei regenerabile, înlocuind astfel
    combustibilii fosili, care poluează.


    Sunt așadar
    obiective ambițioase, pentru care va fi nevoie de investiții în modernizarea
    infrastructurii, dar și susținerea
    anumitor zone, a căror economie se bazează pe combustibilii fosili – cărbune,
    petrol sau gaze naturale.


  • Lansarea Platformei pentru regiunile carbonifere

    Lansarea Platformei pentru regiunile carbonifere

    Trecerea de la
    combustibilii fosili la surse mai curate de energie este o prioritate
    pentru Uniunea Europeană. În ultimii ani, energia care provine din
    surse regenarabile câştigă din ce în ce mai mult teren în faţa combustibilior
    fosili, iar cărbunele a intrat deja în declin. În acest sens, Uniunea
    Europeană a lansat o nouă platformă pentru regiunile carbonifere pentru a
    impulsiona tranziţia către un viitor mai durabil. Se vor dezvolta proiecte şi
    strategii pe termen lung în regiunile carbonifere şi se vor promova investiţii
    în tehnologii noi, astfel încât fiecare regiune să beneficieze de avantajele pe
    care le oferă tranziţia către o economie curată. Totodată, acest lucru va duce atât la
    combaterea schimbărilor climatice, cât şi la creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă
    în sectorul energetic prin investiţii în tehnologiile moderne.

    Între 2008 şi
    2014, numărul de locuri de muncă în domeniul tehnologiilor bazate pe energia
    regenerabilă a crescut cu 70% şi, în prezent, există aproximativ 2 milioane de
    locuri de muncă în sectorul energiei curate în întreaga Uniune Europeană.
    Există potenţial pentru crearea unui număr suplimentar de 900 de mii de locuri
    de muncă până în 2030, dacă se fac suficiente investiţii publice şi private.

    Maros
    Sefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene responsabil pentru uniunea
    energetică: Trecerea către o economie curată din punct de
    vedere energetic necesită uneori decizii dificile. Dar vom face tot ce ne
    stă în putinţă ca în acest proces de tranziţie să nu rămână nici o regiune
    uitată, când se decide abandonarea economiei bazate pe combustibii fosili. Platforma
    pentru regiunile carbonifere în tranziţie, pe care tocmai am lansat-o,
    este o dovadă tangibilă a acestei promisiuni…Minereurile de cărbune
    sunt extrase în prezent din 41 de regiuni existente în 12 state membre.
    Cu toate acestea, este evident faptul că rolul proemient pe care cărbunele îl
    are în sistemul energetic al UE este în continuă descreştere datorită
    dezvoltării tehnologice. Producţia şi cererea de cărbune prezintă o scădere
    constantă în UE. Productia a scăzut cu 31% între anii 2000 şi 2015, iar
    consumul cu 13%.



    În prezent, în România nici
    o mină de cărbune nu mai este profitabilă. De la 100 de mii de persoane
    care lucrau în acest sector inainte de 1989, acum mai lucrează aproximativ 3000
    de români. La sfârşitul anului trecut, două mine din Valea Jiului au fost
    închise, urmând să intre în programul de ecologizare stabilit în conformitate
    cu notificările transmise Comisiei Europene.


  • UE se pregăteşte de tranziţia către uniunea energetică

    UE se pregăteşte de tranziţia către uniunea energetică

    Tranziţia Europei către o societate cu emisii scăzute de dioxid de carbon
    devine noua realitate pe teritoriul UE, arată al treilea raport privind starea
    uniunii energetice, recent dat publicităţii. Raportul trece în revistă
    progresele înregistrate pe parcursul ultimului an şi prezintă perspectivele
    pentru anul următor.


    Potrivit acestuia, în prezent sunt adoptate măsuri care să sprijine o
    tranziţie corectă din punct de vedere social către o energie curată. Însă
    această tranziţie nu este posibilă fără adaptarea infrastructurii la nevoile
    viitorului sistem energetic.


    S-a ajuns la niveluri record de energie
    obţinută din surse regenerabile, concomitent cu scăderea rapidă a costurilor    ,
    comentează Miguel Arias Cañete, comisarul pentru politici climatice şi energie,
    atrăgând atenţia asupra importanţei infrastructurii: Infrastructura
    reţelei europene trebuie să se dezvolte în aceeaşi direcţie şi cu aceeaşi
    viteză pentru a sprijini pe deplin această tranziţie energetică. Paşii de
    astăzi pentru stimularea infrastructurii energetice curate reprezintă o altă
    măsură importantă pentru a face sistemul nostru energetic mai durabil, mai
    competitiv şi mai sigur. În 2002, Consiliul European a solicitat tuturor
    statelor membre să atingă până în 2020 un obiectiv de interconectare de cel
    puţin 10% din capacitatea lor de producţie a energiei electrice instalate.
    Astăzi, 17 state membre au atins deja obiectivul de 10% şi se bucură de
    avantajele îmbunătăţirii comerţului şi reducerii preţurilor cu ridicata.



    Potrivit raportului privind starea uniunii energetice,
    reţelele locale vor deveni tot mai importante în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor
    europeni, care vor face treptat tranziţia către electromobilitate, către
    producţia descentralizată de energie şi către gestionarea cererii. S-au făcut
    progrese considerabile în această direcţie, dar există încă blocaje, în special
    în sectorul electricităţii. De aceea, Comisia Europeană a adoptat la sfârşitul
    lunii noiembrie o comunicare privind obiectivul de a atinge, până în 2030, o
    interconectare de 15 % a reţelelor de energie electrică.


  • Europa noastră – 21.03.2015

    Europa noastră – 21.03.2015

    Rețeaua de transport, Uniunea Energetică și relațiile cu Rusia, pe agenda europeană săptămâna aceasta.