Radio România Internațional

Tag: Uniunea European

  • Generația Z: O Uniune Europeană pentru toți tinerii sau doar pentru elite?

    Generația Z: O Uniune Europeană pentru toți tinerii sau doar pentru elite?

    Pentru mulți cetățeni europeni, politicile Uniunii Europene sunt complexe, greu de înțeles, ba chiar, uneori, sunt percepute ca fiind împotriva unor grupuri demografice sau altora. UE apare ca o entitate îndepărtată, accesibilă unui grup restrâns, unei elite. Unele aspecte ale politicilor și programelor UE pot fi mai relevante sau mai accesibile anumitor grupuri, cum ar fi tinerii educați, care au șanse mai mari să participe la diversele inițiative UE precum studiile în străinătate sau colaborările în cercetare.

    foto: © Kzenon - Shutterstock
    foto: © Kzenon – Shutterstock

    Dar cât de accesibile sunt pentru toți tinerii oportunitățile pe care UE le oferă? În ce măsură au toți acces la informații pe înțelesul lor, în condițiile în care mulți adolescenți și tineri fac parte din grupuri vulnerabile? Potrivit Institutului Naţional de Statistică, citat în Strategia națională pentru susținerea părinților 2024 – 2030, publicată de Ministerul Educației, „în anul 2021, 41,5% dintre copiii şi tinerii români din grupa de vârstă 0-17 ani se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, România înregistrând cea mai ridicată rată dintre ţările UE. Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat, între anii 2018-2021, fiind afectaţi 3 din 10 copii în vârstă de până la 18 ani, iar dintre tinerii cu vârste cuprinse între de 18-24 ani, circa 1 din 4, pragul de sărăcie fiind mult peste nivelul de sărăcie corespunzător adulţilor”.

    Am întrebat mai mulți reprezentanți ai Generației Z dacă au auzit despre programele Uniunii Europene pentru tineri și dacă au participat în astfel de programe. Au răspuns tineri din Prahova, Mureș și Sibiu, din urban și rural. Iar despre programele UE pentru tineri și cum pot fi obținute informații a vorbit Andrei Dobre, formator în cadrul Anpcdefp – rețeaua de formatori a Agenției Naționale, care gestionează programele Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate în România.

    „Cred că o campanie de informare și de promovare ar fi extrem de benefică, astfel informația ar ajunge la mai mulți tineri. De asemenea, cred că putem să informăm și mergând fizic în licee și universități. De curând am mers în mai multe licee din județul Prahova pentru a le povesti tinerilor despre oportunitățile și beneficiile pe care le are Uniunea Europeană pentru tineri. Foarte mulți dintre tineri nu auziseră de programul Erasmus+ și mulți dintre ei nu participaseră niciodată la o activitate finanțată prin programul Erasmus+. Mulți ne-au spus că ei și-ar dori să știe cum pot accesa aceste programe și să ia parte măcar la o activitate finanțată prin intermediul acestor programe. Cred că este important ca tinerii să cunoască toate oportunitățile pe care UE le are pentru tineri și cred că e important ca mai ales tinerii din mediul rural să le cunoască, pentru că, de multe ori, informația ajunge mult mai greu la ei” (Bianca Borcea, 18 ani, comuna Dumbrava, județul Prahova)

  • European Week: Pachetul Mobilitate I în dezbatere

    European Week: Pachetul Mobilitate I în dezbatere

    Radio România Internaţional a organizat pe 27 octombrie 2020, sub genericul European Week, o dezbatere online, prin ZOOM, consacrată aşa-numitului Pachet Mobilitate I, referitor la reforma transporturilor rutiere în Uniunea Europeană. Dezbaterea a fost realizată în cadrul proiectului editorial EuranetPlus.



    Au participat: Maria Grapini, eurodeputat, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor şi Democraților din Parlamentul European, Vicepreședintă a Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor; Marian-Jean Marinescu, eurodeputat, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), membru în Comisia pentru transport și turism; Dragoş Pîslaru, eurodeputat, Grupul Renew Europe, membru în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, şi Dumitru Fornea, membru din România al Consiliului Economic şi Social European, Secretar general al Confederației Sindicale Naționale MERIDIAN. Moderator, Eugen Cojocariu.



    România s-a opus adoptării celor trei acte legislative care alcătuiesc aşa-numitul Pachet Mobilitate I, intrate parţial în vigoare la 20 august 2020. România s-a opus alături de alte 8 state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia). România consideră că reformele vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniunea Europeană. Doamna Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi, s-a declarat dezamagită de votul prin care Parlamentul European a aprobat Pachetul Mobilitate I, iar transportatorii români consideră că reforma va condamna la moarte transporturile rutiere româneşti de marfă în UE.



    Guvernul României a sesizat pe 23 octombrie Curtea de Justiție a Uniunii Europene asupra unor prevederi din Pachet considerate restrictive, disproporționate şi defavorabile transportatorilor români. Potrivit Ministerului de Externe, Guvernul a introdus trei acțiuni în anulare a “prevederilor problematice” din Pachetul Mobilitate I. Din acest punct a pornit dezbaterea, atât cu argumente tehnice, cât şi cu declaraţii pur politice. Concluzia invitaţilor a fost, însă, că eurodeputaţii români trebuie să conlucreze pentru a încerca să repare ceea ce este defavorabil transportatorilor rutieri din România în Pachetul Mobilitate I, intrat parţial în vigoare.







    Să adăugăm că dispozițiile actelor UE vizate de acțiunile în anulare introduse de Guvernul României vizează aspecte care vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune, respectiv:



    – interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului;


    – obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință;


    – obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare;


    – stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj;


    – instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto.



    Pachetul Mobilitate I a fost atacat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene şi de către Guvernele din Lituania, Bulgaria, Ungaria, Malta şi Polonia.


  • Austria și România, pregătiri pentru președinția Consiliului UE

    Austria și România, pregătiri pentru președinția Consiliului UE

    Austria și România sunt următoarele state ce vor prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, deținută până în luna iunie de Bulgaria. În acest context, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, s-a întâlnit luni, în Austria, cu ministrul federal pentru Afaceri Europene în cadrul Cancelariei Federale, Gernot Blümel, cu președintele Comisiei de Politică Externă a Consiliului Național, Andreas Schieder, și cu Barbara Kaudel-Jensen, consilier al cancelarului austriac pe politică externă și europeană, Barbara Kaudel-Jensen.



    Negocierile pentru Brexit și viitorul Uniunii, priorități pentru cele două mandate



    Victor Negrescu a exprimat disponibilitatea autorităților române de a menține un dialog susținut cu oficialii austrieci, atât la nivel tehnic, cât și politic, pe o serie de dosare aflate în prezent pe agenda europeană, fiind discutate, cu precădere, aspecte legate de procesul de reflecție privind viitorul Uniunii, negocierile Brexit și cele pe tema viitorului cadru financiar multianual post-2020, se arată în comunicatul de presă al ministerului.



    Dialogul și cooperarea cu Austria și cu ceilalți parteneri ne permit să asigurăm în mod pragmatic și eficient gestiunea dosarelor europene de actualitate, precum și demersurile în pregătirea Președinției Consiliului Uniunii Europene. Susținem continuarea discuțiilor pentru consolidarea Uniunii Europene în baza unor abordări unitare şi incluzive, care să răspundă aşteptărilor cetăţenilor săi, inclusiv a cetățenilor români“, a subliniat ministrul român pentru Afaceri Europene.



    Dunărea, un interest comun româno-austriac



    O altă temă abordată a fost promovarea comună a Strategiei Uniunii Europene privind Regiunea Dunării, despre care de oficialul român a declarat că este“o inițiativă de succes a României și Austriei la nivel european, iar noi ne dorim ca această formă de colaborare regională să cunoască o dezvoltare continuă în perioada următoare”. Discuțiile au atins și alte teme comune pentru mandatele Austreie și României, respectiv viitorul Uniunii Europene, negocierile Brexit și viitorul cadru financiar multianual post-2020.



    Citelte și: Site de prezentare a pregătirii Preşedinţiei României la Consiliul UE

  • Şomajul, sărăcia şi venitul minim în Europa

    Şomajul, sărăcia şi venitul minim în Europa


    Jumătate dintre șomerii in Uniunea Europeană se aflau în pargul sărăciei, conform datelor publicate de Eurostat. Riscul sărăciei a crescut pentru populația fără un loc de muncă în ultimii zece ani, de 41,5% în 2006 la 48,7% în 2016. Raportat la europenii angajați, riscul sărăciei pentru șomerii cu vârste cuprinse între 16 și 64 de ani este de cinci ori mai mare. Germania înregistrează cel mai mare procent (70,8%), urmată de Lituania (60,5%). România se află și ea peste media statelor din blocul comunitar, cu 51,4% șomeri amenințați de sărăcie. Bulgaria (54,9%), Estonia (54,8%) și Cehia (52.3%) se aflau în fața țării noastre.



    România a înregistrat, în schimb, cel mai mic număr de angajați pe perioade scurte, de câteva luni, specifice mai ales petru locurile de muncă sezoniere. Doar 0,2% din angajați au avut contracte de muncă pe o perioadă mai mică de trei luni, în 2016, cea mai puțin din țările Uniunii Europeane. O rată foarte mică au înregistrat și Marea Britanie și Cehia, ambele cu 0,4% din totalul angajaților, urmate de Germania, 0,5%. La celălalt pol se detașează Croația cu 8,4% dintre angajați, urmată de departe de Franța (4,8%) și Spania (4,7%).


    De precizat că rata șomajului În România a scăzut vertiginos în ultimii ani, la numai 4,7% din poulația activă în noiembrie 2017. Și în Uniune șomajul este în scădere, la o medie de 7,3% în aceeași lună.



    Numărul șomerilor în pragul sărăciei în statele UE:


    risc-saracie-someri.jpg



    Românii, printre cei mai prost plătiți europeni


    Totodată, Eurostat a actualizat datele privind salariul minim brut din statele blocului comunitar, de menţionat că 6 din cele 28 de state nu au un salariu minim naţional, respectiv Italia, Cipru, Danemarca, Austria, Finlanda şi Suedia. Există o dicrepanţă evidentă la nivelul salariilor minime garnatate între statele din Estul şi sud-estul Europei şi cele din nordul şi nord-vestul Europei, unde cel mai mic venit este de peste 1400 de euro.



    Chiar dacă contribuțiile sociale au fost mutate de la angajator la angajat, salariul minim garantat din România rămâne printre cele mai mici din blocul comunitar. Țara noastră are al treilea cel mai mic venit din Uniunea Europeană, respectiv 401 euro (1.900 lei). La numai un euro în spatele României se situează Lituania (400 de euro), în timp ce Bulgaria rămâne pe ultima poziţie cu 261 de euro salariu minim brut. Letonia (430 euro), Ungaria (445 euro), Croaţia (462 euro),Cehia (478 euro), Slovacia (480 euro), Estonia (500 euro) şi Polonia (€503) întregesc grupul statelor din fostul bloc comunist unde salariul cel mai mic este nu depăşeşte suma de 500 de euro. La polul opus, salariul minim brut atinge valoare de 2000 de euro în Luxemburg, Irlanda (1614 euro), Olanda și Belgia cu peste 1560 de euro, Germania și Franța cu 1498 de euro fiecare.



    Citește și Şomajul scade în UE, dar se adâncește criza forței de muncă



    Salariul minim în statele Uniunii Europene la 1 ianuarie 2018:


    salariul-minim-ue-ian2018.jpg