Radio România Internațional

Tag: Uniunea Europeană a Sănătății

  • Uniunea Europeană a Sănătății

    Uniunea Europeană a Sănătății

    Crearea unui spațiu
    european comun de date este una dintre prioritățile Comisiei Europene pentru perioada
    2019-2025, inclusiv în sectorul sănătății. Un spațiu european comun al datelor
    medicale va contribui la îmbunătățirea schimbului și a accesului la diferite
    tipuri de date medicale, nu numai pentru a sprijini furnizarea de asistență
    medicală, ci și pentru cercetarea în domeniul sănătății și pentru elaborarea
    politicilor medicale.


    Margaritis Schinas,
    vicepreședintele Comisiei Europene, descrie inițiativa ca fiind revoluționară
    și foarte oportună: Propunerea noastră pentru un spațiu european comun al
    datelor medicale este prima de acest gen la nivel mondial. Este o adevărată
    revoluție în istoria medicală europeană. Prin propunerea noastră, abordăm
    inegalitățile importante în domeniul sănătății, permițând tuturor europenilor acces
    egal și drepturi egale. Și asta înseamnă, de asemenea, că cu cât avem mai multe
    date medicale, cu atât putem obține un diagnostic mai bun și mai multe
    tratamente pentru boli grele precum cancerul sau Alzheimerul. Motivul acestei
    propuneri este evident. Avem o bancă de date din UE care este foarte bogată, dar
    nu ne prea folosim de această bogăție. Avem situații în care persoanele fizice
    nu pot beneficia de tratamente inovatoare din cauza lipsei de date suficiente.



    Același lucru se
    întâmplă și în cazul cercetătorilor și al factorilor de decizie politică.
    Standardele sunt diferite, interoperabilitatea e limitată și există multe
    deficiențe pentru care spațiul european comun al datelor medicale vine cu
    soluții. Concret, există, în principal, două direcții de lucru în această propunere, spune Margaritis Schinas,
    vicepreședintele Comisiei Europene:

    Prima este ceea ce numim
    propunerea de utilizare primară a datelor medicale. Cetățenii vor putea accesa
    propriile date medicale în mod electronic, în limba lor, și le vor împărtăși cu
    medicul sau cu spitalul ales de ei. Practic, cineva aflat în vacanță va avea
    acces la datele medicale. Este de la sine înțeles că noi, toți cetățenii, vom
    păstra controlul asupra tuturor datelor pe care le partajăm. Vom putea să
    adăugăm, să solicităm modificări, să restricționăm accesul sau chiar să urmărim
    cine a vizitat datele noastre. În al doilea rând, datele medicale ar putea fi
    reutilizate pentru cercetare, elaborarea de politici sau medicină
    personalizată. Aceasta este așa-numita utilizare secundară și va oferi acces
    cercetătorilor, factorilor de decizie politică, celor care inovează. Acești
    reutilizatori vor putea accesa aceste date într-un mod care le va optimiza
    operațiunile, dar întotdeauna într-un mediu sigur, anonimizat și cu respectarea
    deplină a regulilor de protecție a datelor și a cerințelor de
    confidențialitate.


    Industria medicală va
    avea posibilitatea de a utiliza datele medicale, după un acord de acces la
    date. Numai datele necesare pentru o cercetare specifică vor fi puse la
    dispoziție, fără a dezvălui identitatea persoanei, și sunt accesibile numai în
    mediul de prelucrare securizat, pe durata proiectului. În contextul asistenței
    medicale, propunerea sprijină doar accesul cadrelor medicale la datele
    pacienților lor. Industria nu va avea acces la astfel de date.


  • Către o Uniune Europeană a sănătății. Provocări individuale, soluție colectivă

    Către o Uniune Europeană a sănătății. Provocări individuale, soluție colectivă

    În data de 22 noiembrie 2021,a avut loc dezbaterea Către
    o Uniune Europeană a sănătății. Provocări individuale, soluție colectivă
    organizată de Institutul European din România, în parteneriat cu Ministerul
    Afacerilor Externe. Această dezbatere se înscrie în seria de evenimente
    dedicate Conferinței privind Viitorul Europei și a urmărit să încurajeze discuțiile
    și schimbul de opinii despre viitorul Europei, competențele Uniunii Europene în
    domeniul sănătății, modalități de creștere a calității serviciilor de sănătate
    și a investițiilor în cercetare, inovare și dezvoltare în acest domeniu.


    În urma dezbaterii au rezultat o serie de idei de
    interes legate de modul în care pandemia cauzată de infectarea cu noul
    coronavirus Covid-19 a dus la accelerarea capacității Uniunii Europene de a
    răspunde la crize. De asemenea a reieșit faptul că există o serie de așteptări
    din partea cetățenilor ca Uniunea Europeană să aibă un rol mai vizibil în
    gestionarea domeniului sanitar, deși tratatele în forma lor actuală nu oferă acesteia
    competențe în acest sector.


    O viitoare Uniune Europeană a sănătății va putea
    contribui la creșterea rezilienței prin anticiparea unor crize potențiale și a
    eficientizării răspunsurilor date acestora.


    Pentru mai multe informații puteți accesa: http://ier.gov.ro/event/dezbatere-catre-o-uniune-europeana-a-sanatatii-provocari-individuale-solutie-colectiva/.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expert, Serviciul Studii Europene)

  • Uniunea europeană a Sănătății

    Uniunea europeană a Sănătății

    Comisia Europeană lucrează pentru crearea unei uniuni
    europene a sănătății puternice, în care toate țările membre să se pregătească
    și să reacționeze împreună la crize sanitare, să colaboreze pentru a îmbunătăți
    prevenirea, tratamentele și monitorizarea unor boli precum cancerul și în care
    să aibă la dispoziție echipamente medicale inovatoare, la prețuri
    accesibile.


    Nu putem aștepta sfârșitul pandemiei pentru a începe să reparăm
    lucrurile și să ne pregătim pentru viitor. Vom pune bazele unei Uniuni Europene
    a sănătății în care toate cele 27 de țări membre să poată colabora pentru a
    depista, pentru a se pregăti și pentru a reacționa împreună, declara Ursula von
    der Leyen, președinta Comisiei Europene, în cadrul Reuniunii mondiale la nivel
    înalt privind sănătatea, din octombrie 2020. În prima sa propunere privind
    o Uniune Europeană a sănătății, Comisia s-a concentrat asupra măsurilor de
    pregătire și reacție în situații de criză. Strategia farmaceutică vizează
    modernizarea cadrului de reglementare și sprijinirea cercetării și a
    tehnologiilor care ajung la pacienți, iar Planul european de combatere a
    cancerului își propune să prevină cancerul și să se asigure că pacienții,
    supraviețuitorii, familiile și îngrijitorii acestora se pot bucura de o
    calitate ridicată a vieții.


    Despre toare acestea am discutat cu eurodeputatul
    Tudor Ciuhodaru: Eu vorbesc de atâta timp de o uniune europeană a
    sănătății. Europa ar trebui să asigure fiecărui cetățean cel mai bun tratament
    atunci când are nevoie, unde are nevoie, iar dacă vorbim despre ceea ce îmi
    doresc eu și sper să se realizeze și prin acest proiect – vreau să fiu tratat
    la Iași, la București, la Oradea, la Timișoara, la fel ca la Bruxelles,
    inclusiv când vorbim despre situații de urgență.

    Dacă vorbim de sistemele de
    sănătate la nivel european vă reamintesc că nu se aplică acea regulă a
    subsidiarității. Practic, fiecare stat membru are și drepturi și obligația de
    a-și organiza sistemul de sănătate așa cum dorește, dar, din păcate, și asta
    este problema pe care am sesizat-o și de asta fac parte și din Comisia de luptă
    împotriva cancerului – sunt unul dintre puținii români medic în această comisie
    – vrem o altă abordare și o altă strategie pentru că vedem în fiecare zi că sunt
    inegalități majore între statele membre și chiar în interiorul fiecărui stat
    membru. Pentru că nu este la fel când te duci să te tratezi într-un oraș mare
    unde sunt alte posibilități de investigare, terapie, alte tipuri de
    specialități, și una este când ești la distanță de o astfel de zonă.

    Din
    punctul meu de vedere, fiecare cetățean european – și chiar am propus o
    cetățenie europeană, să avem și obligații, dar și drepturi similare – aceea
    unitate în diversitate, deviza UE, trebuie asigurată și trebuie să însemne în
    primul rând sănătate. Iar aici lucrurile ar trebui abordate complex, pentru că
    întotdeauna când se vine cu mai multe soluții, lucruri constructive, lucrurile
    pot fi îmbunătățite major. Iar un astfel de mecanism, o uniune europeană a
    sănătății, este clar că este cea mai importantă provocare pentru anii următori.

    Pentru că vedem într-un context în care poluarea, schimbările climatice,
    cancerul își modifică incidența, o astfel de abordare unitară, pe standarde, pe
    lucruri concrete, pe posibilități și algoritmi în care să i se asigure fiecărui
    cetățean european accesul la tratament este extrem de importantă.

    Și vă spun că cele 10 strategii pe
    care le-am aplicat inclusiv pe această luptă împotriva cancerului vizează, din
    punctul meu de vedere, două obiective majore, cel puțin pentru România – ar
    asigura, practic, rezolvarea, monitorizarea acelor trei tipuri mai frecvente de
    cancer al femeii, și vorbesc de cancerul de col uterin, cancerul ovarian și
    cancerul de sân, iar, în plus, tot ceea ce înseamnă cancere ale copilului și
    boli rare să aibă o susținere la nivel european.

    Pentru că este un efort
    financiar important și tehnologic și, vă dați seama, că de multe ori, cu cât
    ești mai departe de o zonă importantă a cercetării, a dezvoltării, lucrurile nu
    sunt la fel ca atunci când te afli într-o zonă în care se pot asigura aceste
    lucruri integrat, la nivel de secol XXI, într-o medicină pe care mi-o doresc să
    arate altfel odată cu această uniune europeană a sănătății.



  • Uniunea Europeană a Sănătății

    Uniunea Europeană a Sănătății

    Comisia Europeană
    lucrează în prezent la crearea unei Uniuni Europene puternice a sănătății, în
    care toate țările UE să se pregătească și să reacționeze împreună la crize
    sanitare, să colaboreze pentru a îmbunătăți prevenirea, tratamentele și
    monitorizarea unor boli precum cancerul și în care să aibă la dispoziție
    echipamente medicale inovatoare, la prețuri accesibile.


    Stefan
    de Keersmaecker, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, spune că analiza
    crizei generate de virusul pandemic Covid-19 a arătat că toată lumea a fost
    luată prin surprindere.

    Politicile de sănătate, fiind în competența
    statelor membre, la început, fiecare a reacționat în conformitate cu
    perspectiva națională. Rapid, a devenit clar, și cred că acesta e un rol pe
    care Comisia Europeană și l-a asumat foarte de timpuriu, că răspunsul în fața
    acestuia virus nu poate funcționa decât coordonat. În caz contrar, putem risca
    să vedem situații în care un stat membru ia măsuri care contravin celor luate
    în alt stat membru și, astfel, se neutralizează. Să ne imaginăm că un stat
    membru e foarte strict și că satele vecine sunt mai puțin stricte. În acest
    caz, riscul de infectare prin mobilitatea oamenilor dintr-un stat în altul e mare.
    Astfel, Comisia a realizat rapid că e necesară asigurarea unei coordonări
    foarte bune.


    Pentru a reuși, Comisia
    Europeană se folosește de mecanismele pe care le are deja: comitetul pentru securitate sanitară,
    sistemul de avertizare timpurie, recomandările create.

    Stefan de Keersmaecker: Astfel, ajungem la Uniunea Europeană a sănătății. A devenit clar și
    faptul că, dacă vrem ca Europa să fie mai bine pregătită, să răspundă mai bine
    în fața unei pandemii cum e cea de Covid-19, trebuie să consolidăm
    instrumentele pe care le avem și chiar să introducem mai multe mecanisme de
    coordonare și mai puternice. Exact asta intenționează președinta Comisiei
    Europene, Ursula von der Leyen, prin Uniunea Europeană a sănătății. A propus un
    set de instrumente noi și consolidate pentru a avea un răspuns mai eficient la
    nivelul Uniunii Europene în fața pandemiei. Concret, vrem să ne asigurăm că
    toți cetățenii Uniunii Europene vor avea medicamentele și vaccinurile de care
    au nevoie, că nu va exista un deficit. Este un rol important pe care îl vor
    avea Agenția Europeană pentru Medicamente și Centrul European pentru Prevenirea
    și Controlul Bolilor. Vrem să ne asigurăm că se vor dezvolta tratamente și
    vaccinuri noi. De asemenea, vrem să evităm situațiile în care cetățenii
    europeni nu pot beneficia de tratament din cauza sufocării sistemelor de
    sănătate.


    Pentru acest
    lucru, e nevoie din nou de o monitorizare eficientă. Stefan de Keersmaecker,
    purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

    Vrem să putem disemina ușor recomandări
    precum obligativitatea purtării măștii și distanțarea fizică. Instituirea
    acestor idei și măsuri noi la nivelul Uniunii Europene va aduce beneficii
    cetățenilor acesteia. Însă, nu în ultimul rând, nu modificăm prevederile
    tratatelor. Asta înseamnă că organizarea și furnizarea serviciilor medicale
    intră în responsabilitatea țărilor membre. Nu se va schimba nimic în acest
    sens. Vrem doar să încercăm o coordonare și o colaborare între statele membre,
    pentru a fi mai bine pregătiți.


  • Comisia vrea crearea unei Uniuni a Sănătății

    Comisia vrea crearea unei Uniuni a Sănătății

    Ultimul an ne-a învăţat că sănătatea este crucială pentru fiecare dintre noi. Ne-a arătat cât de fragile sunt societăţile noastre şi cât de repede se poate da totul peste cap. Este afirmația făcută de comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, la prezentarea propunerilor prin care executivul comunitar vrea crearea unei Uniuni Europene a Sănătății.

    Potrivit Stellei Kiriakides, în faţa urgenţelor sanitare este important ca toate statele membre să reacționeze rapid și coordonat. De aceea, spune ea, este nevoie de înființarea unei noi agenții, Autoritatea pentru răspuns în situații de urgență sanitară, pe scurt HERA de la denumirea din limba engleză.

    Oficial, bazele noii instituții europene vor fi puse anul viitor, astfel încât agenția să devină funcțională în 2023. Totodată, actualele agenții ale Uniunii Europene, cea a Medicamentului și Centrul de Prevenire și Control al Bolilor, ar urma să joace un rol sporit.

    Prima dintre ele ar urma să monitorize rezervele de produse sanitare din statele membre și să acționeze rapid, in caz de urgenta, astfel încât să nu se ajungă la o lipsă de medicamente și de dispozitive medicale. În același timp ar urma să acorde consiliere științifică privind tratamentele eficiente în cazul unor afectiuni cu potențial de a declanșa crize sanitare.

    Iar Centrul de prevenire a Bolilor ar urma să aibă capacitatea de a mobiliza și de a desfășura în teren grupuri operative de asistență medicală pentru a sprijini acțiunile statelor membre.

    Nu în ultimul rând, Comisia vrea elaborarea a unor planuri și recomandări pentru situații de criză pentru întreaga Uniune, de care să țină cont statele membre in stabilirea propriilor strategii nationale.

    Ar urma de asemenea să fie creat un sistem de supraveghere la nivel comunitar și să fie îmbunătățită raportarea datelor, legate, de exemplu, de numărul de paturi disponibile în spitale sau de capacitatea de tratament specializat și de terapie intensivă.

    Planurile prevăd de asemenea posibilitatea declarării unei situații de urgență sanitară în întreaga Uniune în coordonare cu Organizația Mondială a Sănătății.

    În momentul de față, domeniul sănătății ține de competențele fiecărui stat membru în parte, de aceea, crede Bruxelles-ul, a apărut și lipsa de coordonare din primul val al pandemiei de COVID 19.

    Sunt investiții în viitorul nostru, a ținut să precizeze Stella Kiriakides, care a pus accentul pe bugetul de cel puțin 100 de milioane de euro pe an, de care ar urma să beneficieze măsurile propuse. Pentru a fi puse în practică este nevoie de aprobare din partea Parlamentului european și a statelor membre.