Tag: Uniunea Teatrala din Romania

  • Teatrul Național Radiofonic – Radio România nominalizat pentru Premiile Galei UNITER 2023

    Teatrul Național Radiofonic – Radio România nominalizat pentru Premiile Galei UNITER 2023

    Uniunea Teatrală din România a anunțat marți, 14 martie 2023, premiile Senatului și nominalizările pentru Premiile Galei UNITER 2023.

    Pentru această ediție a Galei, juriul de nominalizări a fost format din Doru Mareș (critic de teatru), Maria Miu (scenograf), Victor Scoradeț (critic de teatru), Iris Spiridon (regizor) și Carmen Stanciu (teatrolog).

    Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2022, iar Teatrul Naţional Radiofonic – Radio România se bucură cu o dublă nominalizare pentru Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic, la cea a XXXI-a ediție a Galei Premiilor UNITER:

    Carnavalul, scenariul radiofonic de Alexa Visarion, după opera lui I.L. Caragiale, un spectacol de Alexa Visarion

    În distribuţie: Mircea Rusu, Mihai Constantin, Petru Hadârcă, Richard Bovnoczki, Lari Giorgescu, Antoaneta Zaharia, Irina Movilă, Răzvan Vasilescu, Alexandru Bindea, Ovidiu Cuncea, Tania Popa, Alexandru Georgescu, Valeriu Andriuță, Virgil Rădulescu şi Marius Stănescu. Regia de montaj: Robert Vasiliţă. Regia de studio: Janina Dicu şi Renata Rusu. Ilustraţia muzicală: Alexa Visarion. Mixaj audio: Tom Brânduş. Redactor şi producător: Domnica Ţundrea.

    Serialul radiofonic Carnavalul, inspirat de opera lui Ion Luca Caragiale, este o sinteză a gândirii caragialiene în prezent, ce pătrunde în traseele tragic-burlești ale universului caragialesc, pentru a revela ineditul acestei viziuni exponențiale astăzi mai mult ca oricând… Serialul își înnobilează valoarea și expresivitatea semnificațiilor și prin faptul că este dedicat Amintirii Marelui Artist George Constantin și a artei sale interpretative de neuitat. O răspântie de întrebări, alertate într-o dinamică explozivă, într-un Carnaval fără oprire, fără sfârșit… desăvârșit… Măști și idealuri, delir existențial stăpânit destinal de Râsu-Plânsu, profetic și neliniștitoarea întrebare: De ce? – Alexa Visarion.

    Spărgătorul de nuci şi regele şoarecilor de Ernst Theodor Amadeus Hoffmann, dramatizarea radiofonică şi regia artistică Diana Mihailopol.

    În distribuţie: Marian Râlea, Alina Rotaru, Marius Manole, Lucian Ionescu, Rodica Mandache, Jeanine Stavarache, Angela Ioan, Manuela Ciucur, Ionuţ Grama, Marcela Motoc, Eric Deliu, Catinca Radu, Mircea Alexandru Băluță, Cezar Antal, Marian Lepădatu, Oana Jindiceanu, Vera Linguraru, Daniel Tudorică, Mugur Dumitriu, Alin Aronovici, Cristiana Mihai, Voicu Hetel şi Mihai Gruia Sandu. Versuri: Diana Mihailopol.

    Redactor şi coordonator de proiect: Irina Soare. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia tehnică: Codrin Lazăr. Regia muzicală: Andrei Miricescu.

    Să ți se propună, în 2022, un proiect după Spărgatorul de nuci și Regele șoarecilor de E.T.A. Hoffmann înseamnă o reală provocare. Un univers plin de fantezie și candoare s-a așternut în fața mea, răzbătând undele minții și contopindu-se cu munca străbătută în urmă cu peste 50 de ani a traducătorului Gustav Gusti. Povestea lui Hoffmann a fost înfățișată publicului larg, mai mult prin prezența pe scenele mondiale ale spectacolelor de balet, pe muzica inegalabilului Piotr Ilici Ceaikovski. (…) Am acceptat soluțiile și mijloacele artistice propuse de regizorul muzical, Andrei Miricescu, acelea de a adăuga, pe lângă cunoscutele fragmente muzicale ale lui Ceaikovski, variațiuni pe tema Spărgătorului de nuci din zona jazzului. Astfel, povestea iese din tiparul basmului tradițional și din forma de expresie tipică a spectacolelor pentru copii, tinde, în această încercare scriptică, spre o formă deschisă către adolescenți și adulți, dorind să definească starea trăită în timpul în care Marie Stahlbaum traversa din ungherul izolat al copilăriei către epoca personală a tinereții, ca nouă perioadă ce se cere trăită. – Diana Mihailopol.

    De asemenea, o felicităm pe colega noastră, Irina Zlotea pentru nominalizarea la categoria Critică teatrală.

    Irina Zlotea a intrat, în 2018, în echipa Teatrului Național Radiofonic unde se implică în producția de teatru radiofonic și în organizarea Festivalului Internațional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova.

    A absolvit în 2013 Facultatea de Teatru a Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, cu specializarea în Teatrologie – Jurnalism cultural, apoi a finalizat studiile masterale în Teoria şi practica editării, ale Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti. În prezent, este secretar de redacție la revista Teatrul azi, cea mai longevivă publicație cu profil teatral din țară, unde a publicat articole și cronici încă din timpul facultății. Scrie regulat cronică de teatru și participă constant la numeroase festivaluri şi evenimente culturale din ţară, în calitate de critic de teatru.

    În domeniul teoriei şi cercetării teatrale, prin colaborarea cu Fundaţia Culturală Camil Petrescu, a contribuit la realizarea mai multor volume dedicate unor importante figuri ale peisajului teatral românesc: Cătălina Buzoianu – magie, abur, vis (o antologie teatrologică în trei volume de Florica Ichim şi Irina Zlotea), Ileana Ploscaru. Teatru, teatru şi iar teatru… (antologie teatrologică de Constantin Paraschivescu şi Irina Zlotea), Toca se povestește, vol. II (ediție îngrijită de Florica Ichim, redactare de Irina Zlotea), Ștefan Braborescu – Portret din crâmpeie (ediție îngrijită de Roxana Croitoru și Irina Zlotea).

    Lista cu premiile Senatului UNITER și nominalizările pentru Premiile Galei UNITER 2023 poate fi citită aici:

    https://www.uniter.ro/premiile-senatului-si-nominalizarile-pentru-premiile-galei-uniter-2023/?fbclid=IwAR2oBkyZ5C-Mj8QdJb2A6FWGEvxK_mHxMjMcZs9baNVfJdUkTl9fe3dyGfo

  • Despărţirea de două stele

    Despărţirea de două stele

    De
    duminică, România este mai săracă, doi oameni de valoare aleasă trecând în
    neființă – multiplul campion olimpic la canoe Ivan Patzaichin și actorul Ion
    Caramitru, director al Teatrului Naţional Bucureşti şi preşedinte al Uniunii
    Teatrale din România (UNITER). ”E legendă … un CampiOM s-a transformat în
    stea. Ivan Patzaichin a plecat dintre noi. Povestea sa e povestea succesului,
    bunului simţ şi caracterului. E povestea unui fiu al Deltei care a dat înapoi
    înzecit şi a inspirat oamenii să trăiască frumos.
    – anunța încă din prima parte a
    zilei Comitetul Olimpic şi Sportiv
    Român. Legendarul sportiv s-a stins la vârsta de 71 de
    ani. Medaliat de şapte ori la Jocurile Olimpice, de patru ori cu aur şi de trei
    ori cu argint, Ivan Patzaichin are şi 22 de titluri mondiale. Ca antrenor, a
    continuat seria succeselor cu sportivii pe care i-a pregătit şi care au
    câştigat sub îndrumarea sa nu mai puţin de 150 de competiţii olimpice, mondiale
    şi europene.

    Dacă
    ar fi fost o zi normală de început de toamnă, Ivan Patzaichin ne-ar fi povestit
    acum cu vocea sa blândă detaliile unei noi ediţii a festivalului internaţional
    al bărcilor cu vâsle Rowmania Fest, patronat de mai bine de zece ani de
    Asociaţia Ivan Patzaichin
    – Mila 23 și programat să se desfăşoare chiar în aceste zile. Evenimentul a
    inclus, de-a lungul timpului, primul concurs de triatlon de nivel european
    dedicat copiilor, întreceri pe Dunăre între comunităţile din deltă, dezbateri
    pe tema biodiversităţii, dar şi concerte, târguri şi expoziţii în aer liber.

    Modest,
    altruist şi generos, Ivan Patzaichin a refuzat de-a lungul timpului orice
    implicare în viaţa politică sau administrativă şi a purtat suferinţa ultimei
    perioade cu acelaşi zâmbet pe care l-a oferit lumii întregi în orice ipostaze,
    chiar şi atunci când vâslise cu pagaia ruptă pentru o cursă ce uluise
    mapamondul. A fost vicepreşedinte al Federaţiei Române de kaiac-canoe şi
    vicepreşedinte al Comitetului Olimpic Român (ales în 1990) și este singurul sportiv
    român deţinător al Ordinului Olimpic Colanul de Platină.


    Tot duminică, la vârsta
    de 79 de ani, s-a stins și marele actor Ion Caramitru. A fost director al
    Teatrului Naţional din Bucureşti, a jucat sute de roluri pe scenă, la
    microfonul teatrului radiofonic sau în filme. A fost regizor, profesor, ministru
    al Culturii, preşedinte al UNITER și a fost participant la Revoluţia anticomunistă
    din decembrie 1989. În lunga sa carieră teatrală şi cinematografică, Ion
    Caramitru a fost recompensat cu numeroase premii şi distincţii, fiind decorat inclusiv
    de Regina Elisabeta a II-a Marii Britanii, în 1995, cu titlul de Cavaler
    de onoare al ordinului Imperiului Britanic.

    De asemenea, a primit titlul
    de Cavaler al Ordinului Literelor şi Artelor în Franţa. Ion Caramitru a fost
    declarat printre cei mai buni 10 interpreţi ai lui Hamlet care au existat
    vreodată, într-un clasament care îi aparţine directorului artistic de la Royal
    Shakespeare Company, Michael Boyd. După propriile mărturisiri, existenţa sa
    artistică a stat foarte mult sub semnul poeziei, pentru că, spunea, aceasta
    este un miracol al folosirii limbii.