Radio România Internațional

Tag: Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila

  • Azzam AlMoataz Billan din Siria

    Azzam AlMoataz Billan din Siria

    Mă numesc Azzam AlMoataz Billan, sunt din Palestina, dar am locuit în Siria, am 23 de ani şi, după terminarea anului pregătitor, vreau să studiez stomatologia aici, la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila” din Bucureşti.”


    Limba română Azzam AlMoataz Billan o studiază doar de câteva luni, la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. A sosit în Capitală în toamna lui 2022 pentru a începe anul pregătitor. Însă pe la vârsta de 10-11 ani a mai venit în ţara noastră în vizită la rude.


    Am familia mea aici, în România, am rude aici, am mai venit aici înainte, e frumos şi interesant, e vechi şi e frumos, e multă tradiţie, mâncarea tradiţională îmi place, sunt multe parcuri, vremea e minunată, iar oamenii sunt simpli, e interesant.”



    Viitor student la stomatologie, la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila” din Bucureşti, oraş în care trăieşte în prezent, Azzam AlMoataz Billan ne povestea că a mers în Siria în urmă cu aproximativ un an, iar în urmă cu alţi aproape 3 ani a ajuns şi prin Palestina.


    Toată viaţa mea, 20 de ani am locuit acolo, aproape toată viaţa mea. Siria e o ţară interesantă şi e probabil cea mai aproape de inima mea, acolo e ceva război, e ceva politic, nu ştiu, dar sper să fie mai bine. Am multe rude în Palestina, care e ţara de origine pentru mine, şi şi acolo e o situaţie specială, cum ştiţi, şi sper să fie mai bine, să fie pace pentru toată lumea.”



    Pasionat în timpul liber de sport, joacă adesea fotbal cu prietenii, Azzam AlMoataz Billan îşi face timp să şi călătorească. Inclusiv prin România s-a mai plimbat. Un oraş preferat de la noi? Şi totodată un mesaj din partea sa la final:


    Cel mai frumos oraş pentru mine e Constanţa, pentru că am fost acolo de mai multe ori şi e foarte frumos şi interesant. Un mesaj? În opinia mea, România, cu Bucureştiul în special, e o ţară interesantă şi are ceva special şi îi sfătuiesc pe toţi să vină aici dacă vor să studieze sau să locuiască aici.”



  • Kameliya Tsaneva din Bulgaria

    Kameliya Tsaneva din Bulgaria

    Bună ziua, ascultaţi Radio România Internaţional, eu sunt Kameliya Tsaneva din Bulgaria, am 19 ani şi vreau să studiez medicină generală în Bucureşti, aici, la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila”. Sunt în anul pregătitor acum.”



    Limba română Kameliya Tsaneva o studiază doar de câteva luni la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti.


    Am învăţat română acum, în anul pregătitor, profesoarele sunt foarte amabile, ne ajută foarte mult şi îmi place să fiu aici, limba nu e foarte grea, e interesant, îmi place aici la universitate.”



    Tânăra din Bulgaria ne explica de ce a ales România pentru studii.


    Am ales România pentru că bunicii mei au locuit lângă România şi pentru că e o ţară foarte cunoscută pentru medicina sa, iar Carol Davila” e una dintre cele mai cunoscute universităţi de medicină din Europa.”



    Cum i se pare România tinerei Kameliya Tsaneva din Bulgaria, care s-a plimbat puţin prin ţara noastră până în prezent şi ce face de obicei în timpul liber?


    Oamenii sunt foarte amabili, România e foarte frumoasă, am fost în Bran, în Braşov şi în alte oraşe. Şi Bucureştiul e foarte frumos, cu străzi foarte moderne, cu locuri interesante, aveţi aici şi foarte multe parcuri care sunt minunate. Da, îmi place. În timpul liber îmi place să joc bowling, biliard cu pritenii, să bem cafea, să mergem în oraş.”



    În toamna lui 2023 Kameliya Tsaneva din Bulgaria va începe să studieze medicina la Bucureşti, la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila”. Cum se gândeşte la viitor?


    Mie îmi place medicina legală, tatăl meu e poliţist şi de când eram mică m-a interesat foarte mult această profesie, îmi place foarte mult şi să urmăresc seriale poliţiste. Dar din medicină, da, îmi place foarte mult medicina legală, vreau să devin doctor. Am multe planuri interesante pentru medicină în viitor, dar voi avea destul timp să-mi dau seama ce vreau să fac, poate voi vrea să mă întorc înapoi în Bulgaria, să lucrez acolo, să fiu aproape de părinţii mei, de iubitul meu, de prietenii mei.”



  • Amina Benemessaoud din Casablanca

    Amina Benemessaoud din Casablanca

    Amina Benemessaoud din Casablanca, Maroc,
    studentă la medicină generală la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol
    Davila din București




    Casablanca, cel mai mare oraș și
    port al Marocului, totodată unul dintre cele mai mari centre comerciale ale
    Africii, e sinonim pentru mulţi cu celebrul film american de dragoste omonim
    din 1942, care-i are drept protagonişti pe Humphrey Bogart şi Ingrid Bergman.
    Protagonista rubricii noastre de astăzi s-a născut la Casablanca, în anul 2000.

    Eu sunt Amina
    Benemessaoud, vin din Casablanca, e un oraş frumos, avem şi mare acolo
    şi acum sunt studentă la Carol Davila, la medicină generală, sunt în anul I.



    În 2018, Amina Benemessaoud sosea în România, la Bucureşti, pentru a
    urma cursul de limba română pentru străini organizat de Universitatea
    Politehnică din Capitală.


    Am făcut anul pregătitor la Politehnică, iar de la anul pregătitor am fost
    prima din clasă, am luat 10.



    Din 2019, Amina Benemessaoud e studentă la Universitatea
    de Medicină și Farmacie Carol Davila din București. Bună cunoscătoare
    inclusiv a limbilor engleză şi franceză, tânăra şi lucrează în prezent.


    Am fost în anul pregătitor şi am avut mult timp liber, şi mi-am zis că e mai
    bine să lucrez câte patru ore pe zi. Lucrez la un call-center, răspundem
    oamenilor la telefon şi prin email şi vorbim în franceză şi engleză. În plus,
    am avut nişte studenţi şi am dat meditaţii la limbile franceză şi engleză.



    În timpul liceului urmat la Casablanca, Amina Benemessaoud s-a hotărât
    să urmeze medicina în România.


    Am avut un profesor de matematică, el mi-a spus că e mai bine să vin aici
    să studiez medicina. Fiica dumnealui a studiat aici medicina, apoi a făcut tot
    aici şi specialitatea. Şi (în Maroc n.r) ştim deja despre Carol Davila din
    Bucureștică e cea mai bună
    facultate de medicină.



    Tânăra din Maroc ne explica de ce a
    ales să aibă o carieră în medicină.


    Mama mea şi-a dorit să facă medicina, dar din păcate nu a putut şi acum eu
    fac medicina şi pentru ea în mod special. Şi chiar îmi place medicina şi vreau
    să urmez medicina legală pentru că îmi place să investighez şi să lucrez cu
    poliţia. Încă din liceu, în Maroc, am mers deja la un spital, am cunoscut acolo
    un medic legist şi aşa am descoperit că îmi place această specialitate.



    În timpul său liber invitata noastră petrece
    timp cu prietenii, citeşte, ne numea şi un autor preferat.


    Da, citesc. Sigmund Freud, Despre psihanaliză, din această carte pot să
    înţeleg cum gândesc oamenii. Şi îmi place să merg în parc, în Cişmigiu, care e
    mai aproape. E mai linişte acolo. Îmi place să mă plimb în parc sau să ies cu
    prieteni. Profesorii sunt înţelegători cu noi, studenţii străini. În grupa mea
    toată lumea e adorabilă, ne înţelegem foarte bine. Pot să le mulţumesc
    (colegilor şi profesorilor n.r.) că îi ajută pe străinii care nu pot înţelege
    limba română uşor.









    Următorii ani Amina Benemessaoud şi-i va petrece în
    România, pentru a-şi încheia aici studiile la medicină generală la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila. Îşi doreşte să devină
    medic legist în viitor, încă nu ştie în ce ţară va alege să profeseze. În
    România ne povestea că s-a adaptat foarte uşor. Dintre toate oraşele vizitate
    la noi, cel mai mult i-a plăcut:

    Braşovul, pentru că am vizitat acolo şi
    Biserica Neagră. Am mers şi la Sinaia, Predeal, Azuga, am mers în iarnă. Am fost
    şi la nunta unei prietene românce în Buşteni, la Castelul Cantacuzino. Mi se
    pare că e frumos aici, oamenii sunt frumoşi şi chiar îmi place să stau în
    România.




  • Începuturile medicinei moderne româneşti

    Începuturile medicinei moderne româneşti


    În a doua jumătate a secolului al
    19-lea, medicii români cu studii în Occident au fondat instituții medicale și
    învățământ medical pentru a lupta împotriva bolilor și a instrui medici. De
    numele unora ca Nicolae Kretzulescu și Carol Davila precum și al unor boieri și
    filantropi se leagă o generație care a modernizat medicina românească și au
    dus-o aproape de standardele cele mai exigente ale epocii.


    Medicina ca știință apare în Renaștere,
    iar primele informații cu caracter științific în spațiul românesc apar la
    sfârșitul secolului al 17-lea, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu
    (1688-1714). La curtea sa au sosit medici de origine greacă, dar și un alsacian
    și venețian care introduc medote care semănau cu vaccinarea de mai târziu. Din
    punct de vedere instituțional, academiile domnești erau așezăminte în care se practica
    așa-numita iatrosofie, o combinație între filosofie și medicina empirică. Dar
    academiile domnești au fost nucleele pe baza cărora s-a construit învățământul
    medical din secolul al 19-lea.


    Medicul Octavian Buda, profesor de
    istoria medicinei la Universitatea de Medicjnă și Farmacie Carol Davila din
    București, a făcut un excurs în începuturile medicinei moderne românești, care
    din secolul al 19-lea se raporta direct la Occident. Argumentul științei învățate în Occident reprezintă nu o
    sursă de coerciție, dar de schimbare chiar și a unor politici de stat. Interesantă
    este comparația pe care românii celei de-a doua jumătăți a secolului al 19-lea
    o fac cu Belgia, se flatează și autoflatează să fie numiți reprezentanți ai
    Belgiei Orientului pentru un motiv nu legat de latinitatea parțială a Belgiei,
    ci de faptul că Belgia era o țară asamblată în jurul anului 1830, Principatele
    Unite unindu-se și ele relativ mai târziu. Românii făceau comparații
    instituționale insistente având în vedere viteza cu care își puneau la punct
    instituții noi. De exemplu, crearea primului institut de fiziologie, în 1892,
    de către Alexandru Vițu, părintele cercetărilor biologico-fiziologico-medicale,
    el fiind inițiatorul cercetării științifice de tip biomedical. El a fost în
    Belgia să facă o prospectare de tip biomedical.


    Efervescența modernizatoare a cuprins
    întreaga sociateta românească, de la cel mai simplu țăran la cel mai mare
    boier. În medicină, învățământul a avut un loc privilegiat și primul mare nume
    al învățământului medical românesc a fost francezul Carol Davila. Octavian
    Buda. Modernitatea efectivă
    se pune instituțional în mișcare odată cu Regulamentele Organice, odată cu
    influența occidentalizantă la acea vreme a autorităților țariste. Se creează un
    Colegiu al medicilor și cele trei structuri mari spitalicești, Colțea,
    Pantelimon și Filantropia. Activitatea financiară privată a boierilor este
    strânsă într-o eforie, care este premergătoare unei direcții sanitare sau a
    unui sistem cât de cât coordonat de practici medicale. Ideea organizării unui
    învățământ universitar de medicină era încă foarte departe și printr-un concurs
    de împrejurări apare la București Carol Davila. Există o apocrifă făcută de
    unul dintre marii chirurgi ai epocii, Constantin Dumitrescu-Severeanu, care
    explică cum în 1852 la avizierul Facultății de Medicină din Paris apare un
    anunț în care două personalități își exprimau dorința de a aduce în țările lor
    un fel de medic de autoritate. Un anunț era legat de oștirea română dat de
    principele Barbu Știrbey, celălalt era dat de șahul Iranului. Severeanu
    plusează și spune că decanul Facultății de Medicină, al cărui fiu era șeful
    legației franceze de la București, îl convinge pe tânărul și înflăcăratul
    Davila să aleagă drumul către sora latină mai tânără, Principatele Unite.
    Gestul lui Severeanu este de a-l imortaliza pe Davila ca un fel de vector al
    modernizării românești. Severeanu va face parte dintr-un prim grup de medici
    români care va primi burse guvernamentale, începând cu 1860, el făcând parte
    din primele generații de absolvenți ai unei școli de medicină și farmacie care
    va deveni națională în 1858.


    Transformările moderne în medicină au
    fost atât de profunde încât au schimbat și limba. Octavian Buda. În umbră veghea o personalitate
    foarte puternică a României acelor vremuri, este vorba despre Nicolae
    Kretzulescu, școlit la Paris, apropiat de cercurile lui Cuza, un om foarte
    complex care a fost prim-ministru, ministru de externe, ministru de interne,
    ambasador al României în Rusia. El este prezentat în istoria medicinei ca un om
    care a creat un limbaj medical. Suntem într-o perioadă în care se trece de la
    un alfabet de tranziție la alfabetul latin, iar găsirea unor expresii medicale
    era acut cerută. În 1840-1850 se ajunge la primele încercări venite pe filiera
    unor traduceri din limba franceză. Nicolae Kretzulescu face mari eforturi în
    acest sens și în 1842 se ocupă de traducerea unui manual de anatomie
    descriptivă din Franța. Practic, limba română își schimbă dintr-odată un întreg
    limbaj de specialitate. Termenii medicali veniți pe filieră mai veche, greacă,
    precum nervurile optice, costași, rondul mare, găunoșitură pentru cavitate,
    lighean pentru bazin, trâmbiță pentru trompă sunt înlocuiți de termenii
    de origine latină, preluați din franceză: vertebră, cervicală, lombar, frontal,
    sfenoid. Era un lucru absolut remarcabil pentru un om din plin implicat în
    viața politică a acelor vremuri. Pentru mentalul colectiv al elitei sociale de
    atunci, a te ocupa de medicină era considerat un fel de muncă nu chiar
    inferioară dar nu pe măsura statului de boier.


    Medicina
    modernă românească a însemnat un curs al dezvoltării care a format o tradiție
    și care a dat roade. Unul dintre premiile Nobel pe care România le deține este
    în medicină, prin George Emil Palade.

  • Abdallah Reda studiază la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti

    Abdallah Reda studiază la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti

    Abdallah Reda vine din Egipt şi studiază la
    Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti. A terminat
    anul trei de facultate şi urmează să intre în cel de-al patrulea. De ce a ales
    tocmai România pentru studiile sale în medicină?


  • Împreună pentru sănătate rurală

    Împreună pentru sănătate rurală

    Societatea Studenţiilor în Medicină din Bucureşti (SSMB), în parteneriat cu Colegiul Medicilor din Romania şi Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” organizează lunar caravane de sănătate în zone rurale defavorizate. Doisprezece studenţi la medicină, împreună cu medici şi rezidenţi fac examene clinice, ecografii şi analize populaţiei de la sate. Elena Sburlan, membră a SSMB şi coordonatoarea proiecului numit “Împreună pentru sănătatea rurală” povesteşte cum a început această aventură: Împreună pentru sănătatea rurală este un proiect de sănătate publică, iniţiat în aprilie 2011. De atunci avem 18 ediţii numărate, am consultat aproximativ 2500 de pacienţi adulţi şi o mie de copii. În aceste ediţii am crescut încetul cu încetul. Acum consultăm aproximativ 200-250 de pacienţi la fiecare ediţie. Iniţial organizam caravana mai rar, dar acum am ajuns să organizăm una sau două ediţii pe lună, ediţii ce durează între 2 şi 5 zile. Mergem de obicei în week-end, pentru că atunci sunt medicii liberi, de cele mai multe ori mergem dimineaţa şi până seara, efectiv consultăm aproximativ 100 de pacienţi într-o zi şi în dimineaţa următoare o luăm de la capăt.”



    La început, Asociaţia comunelor din România le indica studenţilor voluntari locurile defavorizate. Acum destinaţiile sunt stabilite în funcţie de informaţiile pe care le primesc de la primari şi de la medicii de familie din satele în care nu ajung prea des medicii specialişti: Sunt medici de familie care au 3-4 sate în grijă, sunt la 10 kilometri de satul respectiv, ajung o dată pe lună sau de cel mult două ori pe lună. E greu. Luăm legătura cu primarul, el se ocupă în general de programări. Când ajungem acolo, avem deja o listă pe care s-au înscris oamenii de 2-3 săptămâni şi începând cu ora 8 îi strigăm şi ei intră la consultaţie.”



    Mai întâi se recoltează sânge pentru analize, apoi se intră la examenul clinic, efectuat de către studenţi, mi-a explicat Elena Sburlan: Avem o foaie de observaţie pe care o respectăm şi, în funcţie de patologia găsită, sunt trimişi către medicii de diferite specialităţi care îi aşteaptă: ginecologie, dermatologie, ecografie, consult cardiologic. Avem nevoie de medici reumatologi. Am reuşit să mergem într-o singură ediţie şi cu medici reumatologi. Cardiologia ne însoţeşte de fiecare dată. Avem eco-cardiograf, facem EKG-uri tuturor pacienţilor în 2 exemplare. Unul rămâne la pacient. Ecografia se face de către medicii cu competenţă ecografică, chiar dacă sunt medici de diferite specialităţi. La dermatologie şi la ginecologie suntem însoţiţi de medici rezidenţi. Se face testul Babeş Papanicolau gratuit, cu sprijinul spitalului militar. Rezultatele se întorc la primărie. Ceea ce pe mine m-a impresionat foarte mult este că deja am găsit femei care au leziuni displazice şi pentru care s-a instituit un tratament cu ajutorul primăriilor locale.”



    Cincizeci de medici şi 100 de voluntari asigură, prin rotaţie, funcţionalitatea caravanelor. O companie farmaceutică sponsorizează proiectul cu banii pentru consumabile — aproximativ 80 de milioane pentru fiecare ieşire din Bucureşti. Am întrebat-o pe Elena cum s-a simţit la prima caravană la care a participat: “M-am îndrăgostit. Mi-a plăcut foarte mult. Am văzut ce înseamnă să ajuţi, poţi să ajuţi dacă vrei. Atât de puţin cât putem noi face, important e că putem. Am văzut bunătatea oamenilor şi ce înseamnă pentru ei un consult. Sunt oameni care n-au mai fost consultaţi de 10 ani, de 20 de ani, oameni care ştiu că au probleme de sănătate dar nu ajung în oraş să facă un consult. Am văzut multe lucruri care m-au impresionat. La ultima ediţie, la o ecografie banală am văzut două mânuţe mişcând. Viitoarea mămică nu ştia că este însărcinată şi a fost o surpriză atât pentru ea cât şi pentru noi. Este greu, dar nu este imposibil. Este frumos, la sfârşitul zilei nici nu ne dăm seama când a trecut timpul. Se face ora trei şi după aia, se face opt şi noi rămânem cu datele pacienţilor, avem o bază de date în care introducem toate datele, rezultatele analizelor şi constatările consultului. Ei rămân cu o scrisoare medicală şi trimiteri către specialităţi. Noi atât putem face, să le oferim un punct de plecare. Vorbim la telefon cu ei, dar nu ne întoarcem ca echipă.”



    Adelina Toma, vicepreşedintele SSMB, spune că locul cel mai impresionant dintre toate cele vizitate de caravana mediciniştilor a fost Delta Dunării. Acolo oamenii trebuie să meargă 7 ore până la cel mai apropiat spital: “Inclusiv noi, cu caravana am ajuns acolo trecând o parte din Dunăre cu barca, vă puteţi imagina că acolo realmente nu există conceptul de urgenţă, de ambulanţă… Dacă Dunărea e îngheţată, oamenii sunt blocaţi acolo, accesul la serviciile medicale este inimaginabil de greu.”



    Studenţii care organizează caravana îşi doresc să achiziţioneze un ecograf performant, cu care să poată face ecografii de sân şi de tiroidă. Şi sunt dispuşi să muncească pentru acest ecograf, mi-a spus Elena Sburlan: Momentan facem ecografii abdominale dar consultaţia medicală ar fi extraordinară din punctul nostru de vedere dacă am putea face rost de un ecograf. Şi vom munci pentru el. Vrem să facem strângeri de fonduri, trimitem mail-uri, căutăm sponsori, oameni care să ne audă. Un ecograf costă undeva la 15.000 de euro. Am mai fost ajutaţi de-a lungul vremii de companii farmaceutice, de persoane fizice, dar niciodată cu îndeajuns de mult încât să putem îndeplini această dorinţă.”



    Nu este nevoie de donaţii foarte mari din partea unei singure persoane, spun cele două studente. Dacă un număr mai mare de oameni ar dona câte puţin s-ar strânge suficient cât să poată organiza caravane mai dese şi să poată achiziţiona ecograful de care au atâta nevoie cei ce locuiesc în zonele defavorizate. Suntem convinşi că vor reuşi tot ce şi-au propus. Poate şi cu ajutorul dvs.