Radio România Internațional

Tag: Universitatea de Vară

  • Jurnal Românesc 14.08.2019

    Jurnal Românesc 14.08.2019

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a anunţat că va discuta cu omologul american, Donald Trump, cu
    ocazia vizitei în Statele Unite ale Americii, şi subiectul liberalizării
    vizelor pentru români.     Vizita la Washington a preşedintelui României are loc pe
    19 şi 20 august. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie
    discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de securitate, NATO şi
    alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creştere, relaţia pe
    energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că
    suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa
    Waiver    , a declarat Iohannis.

    Referitor la securitatea energetică,
    preşedintele român a afirmat că există o disponibilitate la nivelul
    Guvernului român de a repara anumite chestiuni care nu au fost bine
    gândite în Ordonanţa de urgenţă 114 şi Legea offshore şi care au provocat
    nemulţumire în rândul investitorilor. El a menţionat că îi va transmite lui
    Donald Trump că România îşi doreşte ca gigantul american Exxon să rămână
    implicat în proiectul energetic de la Marea Neagră. În ceea ce priveşte
    includerea ţării noastre în programul Visa Waiver, Iohannis a afirmat că îşi
    doreşte să pună problema pe masă pentru că lucrurile trebuie să se
    mişte şi în acest dosar. Klaus Iohannis a mai spus că va reînnoi
    invitaţia adresată preşedintelui SUA de a vizita România.




    Reprezentanţii
    comunităţilor româneşti din Serbia, Ucraina şi Bulgaria au cerut, la
    Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, sprijinul statului român pentru
    a-şi păstra identitatea naţională    . Ei au declarat că sunt supuşi unui proces
    continuu de asimilare şi deznaţionalizare în ţările în care trăiesc.
    Preşedintele Partidului Neamului Românesc din Timoc, Predrag Balaşevici, a prezentat
    situaţia extrem de dificilă a comunităţii româneşti din această zonă, care
    numără între 250 şi 300 de mii de oameni care nu dispun de şcoli şi mass media
    în limba română, întâmpină probleme mari în asigurarea accesului la serviciu
    religios în limba maternă şi se află în ultima fază de asimilare.

    Preşedintele
    Asociaţiei Basarabia a românilor din regiunea Odessa, Anatol Popescu, a vorbit
    despre agravarea situaţiei învăţământului în limbile minorităţilor din Ucraina
    şi s-a plâns de faptul că numărul şcolilor cu predare în limba română este în
    continuă scădere, ceea ce ar putea duce la dispariţia comunităţii româneşti. Şi
    românii din Bulgaria au vorbit despre procesul de asimilare la care sunt
    supuşi, despre faptul că nu sunt recunoscuţi ca minoritate naţională, că nu au
    şcoli cu predare în limba română, presă sau serviciu religios în limba maternă.

    Secretarul de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Victor
    Alexeev, a anunţat că se lucrează la o nouă strategie pentru românii din afara
    graniţelor, care va fi implementată din 2020, că va exista o carte
    verde pentru românii de pretutindeni, care să le faciliteze accesul pe
    piaţa muncii din România, şi a dat asigurări că statul este preocupat de
    finanţarea proiectelor în sprijinul comunităţilor istorice.


    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni a prelungit până la 20 septembrie termenul
    limită pentru transmiterea propunerilor în vederea selectării membrilor
    Colegiului pentru Consultarea Asociațiilor și Fundațiilor, organ consultativ
    care va funcționa pe lângă prim-ministrul României.     Colegiul este alcătuit din
    40 de membri, reprezentanți ai mediului asociativ românesc din afara granițelor
    ţării, numiți prin decizie a prim-ministrului, pe o perioadă de 4 ani.

    Scopul
    acestuia este asigurarea participării societății civile la elaborarea
    politicilor publice și la dezbaterea unor subiecte importante pentru societatea
    românească. ONG-urile românești de pretutindeni, care doresc să fie selectate
    în acest Colegiu, se pot înscrie la adresa comunicare@mprp.gov.ro. Lista
    documentelor necesare se găseşte pe site-ul mprp.gov.ro, iar pentru mai multe
    detalii MRP a pus la dispoziţie numărul de telefon +40 374 414 637.

  • Jurnal românesc – 18.08.2017

    Jurnal românesc – 18.08.2017

    Ministerul de Externe a anunţat că trei
    cetăţeni români au fost răniţi în atacul cu camionetă de la Barcelona, de pe
    cea mai populară arteră pietonală – Rambla, soldat cu numeroşi morţi şi răniţi.
    Printre victime se numără persoane de cel puţin 24 de naţionalităţi.
    Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis un mesaj de condoleanţe regelui Felipe
    al VI-lea al Spaniei, în care exprimă solidaritatea deplină a României şi a
    poporului român cu Regatul Spaniei şi întregul său popor. În faţa acestor noi
    tragedii, reiterez determinarea României de a coopera strâns şi a continua
    lupta împotriva terorismului. Acest act incalificabil ne arată în mod dureros,
    o dată în plus, că demersul comun al României şi al Spaniei de a înfiinţa o
    Curte Internaţională împotriva Terorismului trebuie urmărit cu şi mai multă
    determinare    , se mai arată în mesaj.


    Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi
    Portugaliei şi-a exprimat compasiunea şi s-a declarat alături de toţi cei care
    au de suferit de pe urma acestui tragic eveniment. De asemenea, Episcopia i-a
    rugat pe români să meargă în spitalele din Barcelona şi să doneze sânge,
    răspunzând astfel unui apel al autorităţilor medicale locale. Şi FADERE
    (Federaţia asociatiilor de români din Europa) condamnă vehement atentatul din
    Barcelona. Federaţia este permanent în legătură cu asociaţiile de români din
    zonă şi cu Consulatul României din Barcelona pentru a monitoriza dacă printre
    cei răniţi mai sunt şi alţi români. În Barcelona şi în împrejurimi locuieşte o
    comunitate de peste 100.000 de români.


    La Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului s-a constituit, joi, Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud-estul Europei, care
    întruneşte asociaţii, fundaţii şi comunităţi ale românilor din afara graniţelor,
    cu scopul de a fi mai bine reprezentate în relaţia lor cu statul român, cu
    statele din care provin, dar şi cu organismele internaţionale. Acest organism
    va fi un partener de dialog cu autorităţile statului român şi ale altor state
    din centrul şi sud-estul Europei în care există comunităţi de români, în
    chestiuni legate de drepturile lingvistice, culturale şi religioase ale
    acestora. Reprezentanţii comunităţilor româneşti din Serbia şi Bulgaria au
    atras atenţia că situaţia cu care se confruntă este una deosebit de gravă,
    fiind supuşi unui proces continuu şi agresiv de asimilare, iar fără sprijinul
    statului român nu îşi vor mai putea păstra identitatea naţională.

    Reprezentantul românilor din Bulgaria, Ivo Gheorghiev, a punctat faptul că
    românii din ţara vecină îşi doresc să oprească procesul de asimilare la care
    sunt supuşi, în situaţia în care, într-o ţară membră a UE, nu dispun de şcoli
    în limba maternă, de mass-media sau de slujbe religioase. Preşedintele Comisiei
    pentru românii din afara graniţelor din Senatul României, Viorel Badea, a
    declarat că lucrurile se înrăutăţesc în ceea ce priveşte interesul statului
    român pentru românii din străinătate şi că trebuie să existe o viziune
    strategică în acest sens. La rândul său, preşedintele Comisiei pentru românii
    din afara graniţelor din Camera Deputaţilor, Constantin Codreanu, a punctat
    faptul că statul român trebuie să aplice principiul reciprocităţii atunci când
    interacţionează cu state unde există comunităţi de români, pentru oprirea
    proceselor asimilaţioniste la care aceştia sunt supuşi. Şi reprezentanţii
    comunităţilor româneşti din Ucraina au avertizat că sunt supuşi unei proces
    continuu de asimilare, în principal prin desfiinţarea şi ucrainizarea şcolilor
    şi descurajarea copiilor români de a-şi mai vorbi limba maternă şi că este
    nevoie de sprijinul statului român pentru păstrarea identităţii lor naţionale.

  • Jurnal românesc – 14.08.2017

    Jurnal românesc – 14.08.2017


    Premierul Mihai Tudose afirmă, într-o postare pe facebook, că experienţa şi cunoştinţele românilor acumulate în străinătate sunt bine primite în domeniile de activitate din România şi şi-a exprimat convingerea că aceştia au de ce să se întoarcă acasă. Declaraţia este un răspuns al premierului la întrebarea unei familii de români care ar vrea să se întoarcă în ţară dacă îşi pot găsi aici locuri de muncă bine plătite în domeniile în care lucrează. Premierul le explică acestora – medic şi jurist – că în sănătate este nevoie de oameni bine pregătiţi, iar creşterea remuneraţiei cadrelor medicale va continua în România, iar în domeniul juridic sunt oportunităţi numeroase atât în mediul public, cât şi în cel privat. El prezintă şi o serie de investiţii importante pregătite de mari firme internaţionale, pentru care este nevoie de oameni bine pregătiţi, cu plată pe măsură, peste media europeană. Mihai Tudose concluzionează că lucrurile în ţară merg într-o direcţie bună. “Vă aşteptăm cu drag înapoi acasă şi avem încredere că împreună putem contribui la o Românie mai bună!”, afirmă şeful Guvernului.



    În perioada 13 – 18 august 2017, la Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, se desfăşoară ediţia a XV-a a Universităţii de Vară, cu tema “De la prima Unire la Marea Unire. România şi românii de pretutindeni, încotro?”. Programul Universităţii din acest an cuprinde teme precum Reunirea Basarabiei cu România, Drepturile românilor din comunităţile istorice din jurul frontierelor şi Balcani, Cât de interesată este România de diaspora sa?, Situaţia românilor din spaţiul ex-sovietic. Programul cuprinde şi lansări de cărţi şi publicaţii, expoziţie de carte cu vânzare, dezbateri libere, spectacol folcloric. La cursurile Universităţii participă tineri din ţară şi de peste hotare (Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia), precum şi conferenţiari din principalele centre universitare ale ţării şi din străinătate.



    La Centrul de Agrement Pădureni, judeţul Covasna, a avut loc deschiderea celei de-a doua ediţii a Şcolii de vară “România mea. Proiect de ţară”. Şcoala de vară este dedicată tinerilor etnici români de pretutindeni, veniţi din Basarabia, Nordul Bucovinei, Serbia, Harghita şi Covasna. În cadrul acestui proiect participă cinci conferenţiari recunoscuţi în diferite domenii care vor identifica, împreună cu tinerii români din comunităţile istorice, o strategie de abordare a problematicii identităţii culturale şi naţionale româneşti. Printre temele abordate la şcoala de vară se numără “Clivajele şi oportunităţile parcursului european al Basarabiei”, “Prăbuşirea Imperiului Sovietic şi evoluţia geopolitică a României post-decembriste”, “Formele contemporane ale discursului public”. Va fi organizată, de asemenea, o serie de ateliere de retorică şi public speaking.



    Ambasadorul României în Italia, Gabriel Bologan, a anunţat, la o întâlnire informală cu preşedinţii de asociaţii şi reprezentanţi ai societăţii civile româneşti din Peninsulă, că la Bari, din luna septembrie, va funcţiona un nou consulat. Potrivit oficialului, este vorba despre un consulat modern, eficient, cu dotări şi structură funcţionale. Consulatul va rezolva solicitările românilor aflaţi în regiune şi care erau nevoiţi să facă sute de kilometri pentru rezolvarea problemelor birocratice.


  • Jurnal românesc – 22.08.2016

    Jurnal românesc – 22.08.2016

    Participanţii la Universitatea de Vară
    de la Izvoru Mureşului au adoptat, la sfârşitul săptămânii, o rezoluţie prin
    care solicită, intre altele, înfiinţarea unui minister al românilor de
    pretutindeni. Alte cerinţe sunt aplicarea principiului reciprocităţii în
    materie de respectare a drepturilor minorităţilor naţionale de către statele
    care au minorităţi pe teritoriul României şi încheierea unui acord privind
    reunificarea cu Republica Moldova. Potrivit documentului, comunităţile
    autohtone româneşti din jurul frontierelor României şi din Balcani sunt supuse
    unui proces agresiv de asimilare, unele dintre acestea fără a beneficia de
    drepturile impuse de standardele europene pentru minorităţi naţionale.
    Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului a reunit aproximativ 100 de
    cursanţi aparţinând comunităţilor româneşti din jurul României, precum şi din
    comunităţile multietnice şi pluriconfesionale din ţară şi membri ai societăţii
    civile.






    3,5 milioane de români muncesc în prezent în
    străinătate si, conform acordurilor europene, vechimea în muncă este
    recunoscută dacă au avut contracte legale, scrie Mediafax. Mulţi spun, însă, că
    importul anilor de muncă este un proces greoi şi de durată, motiv
    pentru care unii renunţă la drepturi. Din ianuarie 2007, de când România a
    devenit membră al UE, se aplică prevederile legislaţiei europene în domeniul
    securităţii sociale. Astfel, românii care au muncit în spaţiul UE şi care au
    împlinit vârsta pensionării pot beneficia de o pensie comunitară, în funcţie de
    vârsta standard de pensionare în ţara în care au lucrat. Pentru a beneficia de
    aceste drepturi românii trebuie să depună o cerere şi actele doveditoare la
    Casa Naţională de Pensii. Până la sfârşitul anului trecut, conform datelor centralizate
    de Casa Naţională de Pensii Publice, peste 90.000 de români beneficiază de
    pensii comunitare. 40% dintre aceştia sunt stabiliţi în străinătate.
    Autorităţile române virează
    banii în conturile din străinătate. Cei mai mulţi beneficiari au lucrat legal
    în Germania, Ungaria, Italia şi Spania.






    Ministerul
    Educaţiei, alături de cel al Sănătăţii, trebuie să se implice în rezolvarea
    problematicii legate de abordarea prezenţei la şcoală a copiilor diagnosticaţi
    cu afecţiuni din spectrul autist. Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a
    precizat, la un seminar de specialitate desfăşurat la Parlament, că, pe termen
    scurt, este nevoie de urgentarea adoptării normelor metodologice de aplicare a
    Legii privind autismul. Dezbaterea a fost organizată cu ocazia lansării, în
    România, a unui proiect al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, prin care se va
    oferi instruire de specialitate tuturor celor care se ocupă de copiii cu
    autism, inclusiv părinţilor. Iniţiativa de a aduce acest proiect în ţara
    noastră îi aparţine deputatului PSD, Cristina Nichita, care a precizat că va fi
    format un grup de specialişti în care vor fi implicaţi specialişti în educaţie,
    sănătate, protecţie socială, din direcţiile generale de asistenţă şi protecţie
    socială, din mediul ong.






    Deţinătorii de carduri emise de
    băncile locale au efectuat, în primele şase luni ale anului, plăţi la
    comercianţi în valoare de 7,6 mld. lei, în creştere cu 22% faţă de ju­mă­ta­tea
    anu­lui trecut, potrivit d­atelor BNR. Pe de altă parte, în intervalul
    ianuarie-iu­nie, retragerile de nu­merar au crescut cu 17% şi s-au apropiat de
    38 mld. lei. Românii au făcut, în pri­mul
    semestru, 66 milioane de plăţi la POS, ceea ce în­seam­nă că valoarea medie a
    unei tran­zac­ţii cu car­dul la comercianţi a fost de 115 lei, cu 2 lei mai pu­ţin
    faţă de primul semestru din 2015. Pe de altă parte, valoarea medie a retrage­ri­lor
    de la bancomate a fost în intervalul ianuarie-iu­­nie de 598 de lei, ceea ce
    reprezintă aproxi­ma­tiv o treime din salariul mediu net lunar de circa 2.000
    de lei.

  • Jurnal românesc – 19.08.2016

    Jurnal românesc – 19.08.2016

    Românii din diaspora vor beneficia de mai multe secţii de votare, dupa
    ce Executivul a reglementat modalităţile de înfiinţare a acestora printr-un
    proiect de OUG, în condiţiile în care numărul celor care s-au înscris în
    Registrul Electoral cu opţiunea vot prin corespondenţă este extrem
    de mic. Guvernul a definitivat proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru
    modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerile parlamentare. La articolul 23
    este introdus un amendament care precizează că Ministerul Afacerilor Externe
    propune Autorităţii Electorale Permanente înfiinţarea de secţii suplimentare,
    în afara secţiilor de votare de pe lângă misiuni diplomatice, în termen de 15
    zile de la anunţarea datei alegerilor. Secţiile vor fi organizate cu acordul
    ţării respective. Potrivit
    Autorităţii Electorale Permanente, 6.081 de români s-au înscris în Registrul
    Electoral, din care 4.789 au menţionat opţiunea pentru votul prin
    corespondenţă, iar 1.292 au optat pentru votul în secţiile de votare.




    Reprezentanţii românilor din
    Harghita, Covasna şi Mureş au cerut, la lucrările Universităţii de Vară de la
    Izvoru Mureşului, respectarea simbolurilor naţionale, a legislaţiei în
    domeniu şi finanţarea asociaţiilor româneşti din cele trei judeţe care derulează
    acţiuni pentru păstrarea şi promovarea identităţii naţionale. Fostul ministru
    al Apărării, Mircea Duşa, a atras atenţia că în zonă trebuie respectate legile
    ţării şi a reiterat ideea că regionalizarea României se va face exclusiv pe
    criterii economice şi de dezvoltare şi nu pe criterii etnice. Membri din
    conducerea Forumului Civic al Românilor din cele trei judeţe au solicitat
    rezolvarea problemei finanţării proiectelor asociaţiilor culturale româneşti, a
    instituţiilor şi a presei în limba română, aşa cum sunt finanţate de la bugetul
    central comunităţile maghiare din zonă.




    Datele ultimului Eurobarometru al Comisiei Europene arată că 35% dintre
    români au în prezent încredere în justiţie şi sistemul judiciar, cu 13% mai
    puţin faţă de anul 2015. Datele arată că 60% dintre cei chestionaţi au declarat
    că au tendinţa să nu creadă în justiţia din România, în creştere cu 12% faţă de
    anul 2015. În cadrul Eurobarometrului, 72% dintre respondenţii români au
    declarat că au încredere în Armată, în scădere cu 4% faţă de 2015. La nivel
    naţional, aproximativ 50% dintre cetăţeni au încredere în Poliţie, în creştere
    cu 1% faţă de valorile înregistrate în toamna anului trecut. A crescut
    procentul şi în cazul partidelor politice, la 13%, cu un plus de 1% faţă de
    toamna anului trecut. Sondajul a fost realizat în perioada 21-31 mai 2016.




    12.000 de
    medici români lucrează în prezent în străinătate, iar 80% dintre tinerii
    absolvenţi de Medicină vor să plece peste hotare, arată un studiu al Fundaţiei
    Colegiului Medicilor. În aceste condiţii, spun specialiştii, singura soluţie
    este schimbarea întregului sistem pentru ca medicii să revină. Potrivit
    Colegiului Medicilor, 30% din tinerii
    doctori şi studenţi la medicină şi-au făcut deja bagajele.şi doar 10% aleg din
    start să profeseze în România. Fenomenul
    exodului tinerilor medici s-a agravat în ultimii ani, lucru pe care îl constată
    şi responsabilii sistemului de Sănătate.
    Efectele plecării medicilor se văd în spitalele din România. Circa
    13.000 de posturi sunt vacante, iar multe dintre acestea sunt specializări
    precum Terapie Intensivă, ORL, Oncologie sau Cardiologie.

  • Jurnal românesc – 16.08.2016

    Jurnal românesc – 16.08.2016

    Pentru România, protecţia drepturilor
    persoanelor aparţinând comunităţilor româneşti este vitală, a apreciat
    preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis participanţilor la Universitatea
    de Vară de la Izvoru Mureşului. Păstrarea identităţii româneşti, nevoia de a
    învăţa şi de a te ruga în limba ta, trebuie să ne preocupe zi de zi, iar
    contribuţia dumneavoastră este crucială deoarece reprezentaţi vocea
    comunităţilor de români. O democraţie consolidată se bazează pe respect
    reciproc, pe toleranţă şi dialog inter-cultural şi inter-etnic, iar
    diversitatea culturală este sursă de creativitate. România reprezintă astăzi,
    din acest punct de vedere, un model, recunoscut ca atare în Europa şi nu numai,
    drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale fiind pe deplin
    protejate, se mai precizează în mesajul transmis de preşedintele României. La
    lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului participă 100 de
    cursanţi aparţinând comunităţilor româneşti din jurul României, precum şi din
    comunităţile multietnice şi pluriconfesionale din ţară, precum şi membri ai
    societăţii civile, care dezbat problemele românilor din afara graniţelor, dar
    şi pe cele ale românilor din Harghita şi Covasna. Tema evenimentului este
    Statul român şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO.




    Circa circa
    100.000 de basarabeni sunt sprijiniţi să viziteze România, în cadrul
    proiectului Cunoaşte-ţi ţara, a anunţat Alexandru Rotaru,
    preşedintele Platformei Unioniste Acţiunea 2012, care militează
    pentru unirea Basarabiei cu România. Un alt proiect este lansarea la sfârşitul
    acestei luni a primei televiziuni 100% românească din Republica Moldova, care
    se va numi Unirea TV. Potrivit lui Alexandru Rotaru, scopul final este să
    încercăm prin toate mijloacele posibile să aducem Basarabia acasă. În acest
    proiect, Cunoaşte-ţi ţara, încercăm să arătăm românilor basarabeni
    România aşa cum este cu adevărat, să spargem preconcepţiile impuse de Federaţia
    Rusă. Oamenii încă se lasă puternic influenţaţi de televiziunile pro-ruse din
    Republica Moldova, oamenii încă au nevoie să cunoască realităţile, a mai spus
    Alexandru Rotaru.




    În România,
    rata celor care nu îşi permit o vacanţă a scăzut între 2008 şi 2014, dar ţara
    se situează pe penultimul loc înaintea Croaţiei, cu doar puţin sub 70%.
    Imposibilitatea petrecerii vacanţelor în afara localităţii de domiciliu este
    unul din factorii luaţi în considerare pentru calculul indicatorilor de risc de
    sărăcie şi excluziune socială la nivelul Uniunii Europene. Potrivit
    statisticilor, aceşti oameni se confruntă cu sărăcie financiară, intensitate
    mică a muncii şi privaţiuni materiale puternice. Statisticile europene arată că
    39% din cetăţenii UE nu îşi pot permite să petreacă nici măcar o săptămână de
    vacanţă în afara localităţii de domiciliu. Suedia, Luxemburg, Finlanda,
    Danemarca, Olanda şi Austria stau cel mai bine la capitolul vacanţe, doar mai
    puţin de 20% din cetăţenii acestor ţări nu şi-au permis un concediu în 2014. Între
    20 şi 30% din cetăţenii Germaniei, Franţei, Belgiei, Sloveniei şi Marii
    Britanii nu şi-au putut permite concedii. Pentru estonieni şi cehi, rata a
    variat între 30 şi 40%. Aproape jumătate dintre cetăţenii Lituaniei, Letoniei,
    Spaniei, Irlandei, Slovaciei, Italiei, Bulgariei, Greciei şi Maltei nu şi-au
    putut permite petrecerea vacanţelor, în timp ce în Polonia, Cipru şi Ungaria
    procentul s-a apropiat de 60%.

  • Izvoru Mureşului: Mesajul ministrului pentru românii de peste hotare

    La 10 august a avut loc deschiderea oficială a celei de a XIII-a ediţii a Universităţii de Vară Izvoru Mureşului, eveniment organizat cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, din MAE.



    Ne preocupă, situaţia comunităţilor de români din Ucraina, ne uităm cu multă atenţie la ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, şi monitorizăm situaţia comunităţilor româneşti din Balcani. DPRRP sprijină consolidarea mediului asociativ, păstrarea şi afirmarea culturii româneşti, dezvoltarea societăţii civile şi a presei identitare româneşti. Prin măsuri concrete de sprijin, prin intermediul proiectelor cu finanţare nerambursabilă şi al acţiunilor proprii, putem contribui la conservarea tradiţiilor şi obiceiurilor din comunităţile româneşti şi la o mai bună ancorare identitară a comunităţilor în peisajul cultural-identitar din ţara-gazdă. a transmis în mesajul său, ministrul delegat, Angel Tîlvăr.



    La eveniment a participat Sebastian Ioan Hotca, secretar de stat la DPRRP, care a salutat continuitatea acestui proiect care uneşte deopotrivă lideri şi susţinători ai comunităţilor româneşti de peste hotare. Secretarul de stat a precizat că, în relaţia cu comunităţile româneşti de peste hotare, este importantă păstrarea unei abordări bazate pe eforturile integrate ale instituţiilor din România care pot genera programe de sprijin şi soluţii concrete la situaţiile din comunităţi.



    Universitatea de Vară Izvoru Mureşului se desfăşoară în perioada 10-15 august şi are ca temă România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO. Sunt dezbătute subiecte precum apropierea dintre Basarabia şi România, drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani, situaţia şcolilor şi a bisericilor româneşti din jurul graniţelor, ca factor de păstrare a identităţii etnice, politica partidelor parlamentare şi a instituţiilor de stat faţă de românii de pretutindeni şi faţă de românii din zonele multietnice şi pluriconfesionale din România.