Tag: Universitatea de Vară a românilor de pretutindeni

  • Jurnal românesc – 18.08.2023

    Jurnal românesc – 18.08.2023

    Cea de-a XX-a ediție a Universității de Vară a
    românilor de pretutindeni continuă, la
    Izvoru Mureşului, până pe 20 august, cu dezbateri ale problemelor cu care se
    confruntă românii din diaspora şi din țară. Riscul deznaţionalizării comunităţilor de români din
    vecinătatea graniţei şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din
    diaspora se regăsesc între temele abordate.Participă parlamentari români, reprezentanţi
    ai Guvernului, prefecţi, primari ai localităţilor româneşti din judeţele
    Covasna, Harghita şi Mureş, aleşi locali, lideri ai societăţii civile din
    România şi din afara graniţelor. Joi, dezbaterile au vizat priorităţi privind păstrarea şi
    afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna, Harghita şi
    Mureş, precum şi situaţia de pe întreg cuprinsul Transilvaniei în sensul
    retrocedărilor ilegale de proprietăţi. Miercuri, discuţiile s-au concentrat pe drepturile minorităţilor româneşti din
    jurul frontierelor şi din Balcani, precum şi pe situaţia românilor din Ungaria,
    Bulgaria, Albania, Macedonia de Nord şi Grecia. Pe agenda figurează și situaţia
    dezideratului naţional al unirii cu Republica Moldova în noul context geopolitic.
    Va fi, de asemenea, dezbătută politica partidelor parlamentare şi a
    instituţiilor de stat faţă de românii de pretutindeni şi faţă de românii din
    zonele multietnice şi pluriconfesionale din România.






    Expoziția Arta Iei
    și a Ceramicii românești: Patrimoniu al Umanității este deschisă la
    Muzeul Național al Ceramicii din Lisabona. Manifestarea, organizată de ICR
    Lisabona și Ambasada României în Portugalia, reuneşte o selecție de costume
    tradiționale românești și obiecte din ceramică aparținând colecției Muzeul
    Național al Satului Dimitrie Gusti din București. Colecţia de
    costume tradiționale din cadrul muzeului bucureştean însumează aproape 17.000
    de obiecte din secolele XIX şi XX şi este una dintre cele mai valoroase și
    complete din România. Sunt reprezentate costume
    specifice Olteniei, Munteniei şi Moldovei, acolo unde altiţa este elementul de
    identificare a cămăşii femeieşti, element înscris pe 1 decembrie 2022, de Ziua
    Naţională, pe Lista patrimoniului mondial al umanităţii. Totodată,
    meșteșugul olăritului este reprezentat prin aproximativ 10.000 de obiecte unice
    din punct de vedere al vechimii și valorii artistice. Acestea constituie una
    dintre cele mai importante colecții de obiecte de ceramică atât din punct de
    vedere numeric, cât și valoric din România. Expoziţia din capitala Portugaliei
    poate fi vizitată până la 31 august. Muzeul Național al Ceramicii este unul
    dintre cele mai importante instituții de profil din lume şi, în acelaşi timp,
    unul dintre cele mai vizitate şi apreciate spaţii muzeale din întreaga
    Portugalie.






    Programul de Tabere ARC,
    iniţiat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi destinat elevilor şi
    tinerilor români de pretutindeni, continuă până pe 28 august, în 6 centre de
    agrement din România. Participă elevi și tineri români din 24 de state ale
    lumii printre care Albania, Austria, Emiratele Arabe Unite, Germania, Grecia,
    Italia, Israel, Kazahstan, Republica Moldova, Serbia, Spania, Ucraina.
    Construim punţi, clădim legături şi îmbrăţişăm diversitatea noastră culturală -
    este mesajul pe care Departamentul îl transmite copiilor şi profesorilor care
    vin în vacanţa de vară anul acesta în taberele ARC. Proiectul îşi propune să
    arate copiilor români din afara graniţelor cum este România autentică. 5.000 de
    elevi, studenţi şi tineri din comunităţile istorice şi din diaspora au parte de
    momente de neuitat cu ajutorul profesorilor şi voluntarilor care susţin
    consolidarea identităţii româneşti prin aprofundarea cunoştinţelor de limba
    română. De asemenea, taberele ARC au menirea să faciliteze interacţiunea şi
    dialogul între tinerii din comunităţile istorice şi tinerii din diaspora şi
    prin ateliere de aprofundare a cunoştinţelor de cultură, istorie, geografie şi
    arte.




    Expoziția retrospectivă Horia Bernea: Pictor al demodernității este găzduită la Helsinki, până la 1 octombrie, de cunoscuta galerie de artă finlandeză Kohta. Pe 27 septembrie va fi invitată Magda Radu, curator și istoric de artă, care va vorbi publicului finlandez despre semnificația artei lui Horia Bernea în spațiul românesc și european. Proiectul este realizat cu sprijinul ICR Stockholm și al Ambasadei României în Finlanda. Sunt prezentate în jur de 30 de tablouri din serii cheie, printre care Grafice de producție, Entități, Prapori și Coloane, precum și schițe și documentație fotografică a expozițiilor de la Muzeul Țăranului Român, realizată de fotograful Iosif Király. Scopul evenimentului este de a prezenta publicului finlandez și internațional, la mai mult de 20 de ani de la moartea prematură a pictorului român Horia Bernea (1938-2000), opera sa diversă, lipsită de compromisuri și plină de semnificații. Arta lui Bernea, pictor asociat atât cu modernismul, cât și cu anti sau contra-modernismul rămâne relevantă pentru publicul contemporan. Horia Bernea este considerat în România un artist cheie al perioadei postbelice. Lucrările sale au fost prezentate în România și în alte țări din Europa.



  • Declaraţii privind Republica Moldova

    Declaraţii privind Republica Moldova

    Reuniune deja cutumiară, Universitatea de vară a românilor de
    pretutindeni, organizată la Izvoru Mureşului, prilejuieşte, în fiecare an,
    discuţii între reprezentanţii comunităţilor româneşti din jurul frontierelor şi
    din diaspora cu membrii clasei politice la Bucureşti.

    În numele platformei
    unioniste Acţiunea 2012, liderul acestui cartel de organizaţii
    neguvernamentale, George Simion, a cerut înfiinţarea, la Bucureşti, a unui Oficiu
    pentru Republica Moldova, în subordinea directă a primului ministru, precum şi
    organizarea unei vizite la Chişinău a întregului Guvern român.

    Promotor
    consecvent al apropierii dintre cele două state, fostul preşedinte al României,
    Traian Băsescu, azi lider al Partidului Mişcarea Populară, şi-a reiterat
    pledoaria pentru Unire. El a apreciat că în ultimii doi ani, adică după
    încheierea mandatelor sale prezidenţiale, nu s-au mai făcut progrese în
    privinţa acestui deziderat. Băsescu afirmă că Bucureştiul ar trebui să renunţe
    la tipul de diplomaţie pe care a numit-o bătrânicioasă şi să-şi
    depăşească prudenţa excesivă în raport cu Moscova.

    Traian Băsescu: Singura
    soluţie politică a parcursului european al Republicii Moldova este unirea cu
    România. Nu există altă soluţie, cel puţin în perspectiva următorilor 20 de
    ani. Nimeni, a subliniat fostul şef al statului, nu pune problema
    Unirii prin forţă, ci prin referendum sau vot parlamentar. Iar pentru
    pregătirea acestora, mai apreciază el, e nevoie de acţiuni concrete, de
    schimburi culturale, de vizite reciproce, de creşterea numărului de burse
    pentru studenţi şi de acordarea cetăţeniei române cât mai multor locuitori ai
    statului vecin.

    În afară de nepoţi, nu am nimic mai scump decât Unirea – s-a
    confesat Traian Băsescu la Izvoru Mureşului.

    La
    Bucureşti, sunt mulţi comentatorii care-i împărtăşesc speranţele, dar puţini la
    fel de impetuoşi ca şeful Mişcării Populare. Unii remarcă, în treacăt, că
    aceste declaraţii prefaţează alegerile legislative de la sfârşitul anului şi că
    Băsescu a fost mereu popular printre cetăţenii români din Republica Moldova,
    bazin electoral pe care încearcă să-l fidelizeze. Alţii subliniază că în
    raporturile dintre cele două state rămân nenumărate dosare sensibile.

    Independentă din 1991, Republica Moldova
    a fost creată pe o parte a teritoriilor româneşti răsăritene anexate de
    Moscova lui Stalin în 1940, în urma unui ultimatum. Sute de mii de oameni s-au
    refugiat atunci în România micşorată. Alte zeci de mii, inamici reali sau imaginari
    ai regimului sovietic, au fost deportaţi de ocupanţi în Siberia şi Kazahstan.
    În locul lor au fost aduşi colonişti din toate cotloanele Imperiului Roşu.

    Zeci
    de ani, artificiala frontieră moldo-română a fost cea mai ermetică din întregul
    lagăr socialist, iar virulenta propagandă antiromânească de la Chişinău a
    funcţionat non-stop. Astfel că, în pofida apropierii reale din ultimul sfert de
    veac, prejudecăţile şi neîncrederea nu s-au resorbit de tot, iar adepţii
    Unirii, chiar dacă tot mai numeroşi, rămân o minoritate printre cetăţenii
    Republicii Moldova.