Radio România Internațional

Tag: Universitatea Dunarea de Jos

  • Arhitecți și antreprenori de construcții în Galațiul interbelic

    Arhitecți și antreprenori de construcții în Galațiul interbelic

    Atestat documentar pentru prima dată îm 1445, Galațiul a fost dintotdeauna
    un important port la Dunăre. Dar poate că cea mai importantă și îmbelșugată
    perioadă a sa a fost veacul cuprins între 1837 și 1938, când a devenit, pe
    rând, porto-franco (între 1837 și 1883), iar apoi sediul al Comisiei Europene a
    Dunării până în 1938. În acești 100 de ani, orașul s-a dezvoltat enorm,
    devenind nu doar gazda unor célèbre bănci, agenții navala, companii
    internaționale și consulate, ci și deținătorul unei largi pături mijlocii. Și
    cele mai evidente urme ale rafinamentului și bogației acestei clase de mijloc
    sunt clădirile care i-au aparținut, multe ridicate de arhitecți celebri români,
    dar și străni, căci Galațiul a găzduit mereu o comunitate multiculturală. Din
    păcate, războaiele și comunismul au schimbat fața orașului, însă arhivele
    păstrează numele arhitecților și planurile construcțiilor proiectate de ei.
    Recent, a fost scos la iveală numele lui Francisc Viecelli, architect gălățean
    de origine italian, autor al mai multor clădiri care atestatu bogăția
    Galațiului și activitatea sa economică intensă din interbelic. Daniela Langusi
    este cea care l-a redescoperit pe Francisc Viecelli. S-o ascultăm.

    Cred că nu-l putem numi arhitect.
    El, în 1932, a depus o cerere în baza noii legi de organizare și funcționare a
    Corpului Arhitecților pentru a primi legitimația de arhitect pe care însă nu a
    obținut-o. Dar există un certificat eliberat de Primăria orașului Galați în
    care putem vedea care este numele său complet: Francesco Vittorio G. Viecelli.
    Deci un nume italienesc, căci era de origine italiană. Însă, în mod
    surprinzător, este născut la Filești, în județul Covurlui, adică în zona
    județului Galați de azi care se numea atunci Covurlui. E născut în 1891 și are
    cetățenie română din anul 1933. Tot din documentele și cererile sale putem
    deduce că a început să profeseze din
    anul 1919, deci avea cam 28 de
    ani. S-a născut în România, probabil din părinți de origine italiană.(…) Deci
    în 1933, obține cetățenia română și depune o a doua cerere în 1935 pentru a-i
    fi recunoscută calitatea de arhitect constructor. Din păcate, și această
    cererea este respinsă. El este recunoscut doar de constructor desenator de
    arhitectură autorizat, ceea ce bănuiesc că însemna că nu era un arhitect
    legitimat și cu toate calificările necesare.



    Din păcate, cele mai multe dintre clădirile proiectate de Viecelli nu mai
    există astăzi, așa cum nu mai există mare parte din central vechi, istoric al
    Galațiului. Cercetările din arhive scot, totuși, la iveală planuri din care se
    poate reface înfățișarea unor construcții distruse. Așa a descoperit istoricul
    de artă Daniela Langusi o listă a lucrărilor lui Francisc Viecelli.

    Avem nouă persoane particulare și o fabrică. Fabrica Talpa se numea.
    Nu mai există în momentul de față, dar era o fabrică de încălțăminte. (…)
    Produceau încălțăminte pentru armată și bocanci pentru soldați, deci
    încălțăminte militară. În arhivele gălățene am găsit cererea de autorizație de
    construcție din 1925. În dosar avem planurile semnate de Viecelli. (…) S-au
    finalizat planurile arhitecturale pe autorizația de construcție. Interesant
    este faptul că atunci când fabrica cere autorizația de construcție se spune că
    lucrările vor fi executate sub conducerea unui inginer. (…) Fabrica era la
    marginea orașului și această stradă se numea Strada Șanțului. Acum se numește Bulevardul George Coșbuc. Dar pe
    vremea lui Viecelli se numea încă Strada
    Șanțului. (…) Este o arhitectură relativ
    simplă. (…) Dar vreau să atrag atenția asupra tratamentului ferestrelor. Există
    acest ancadrament dreptunghiular. (…) În primul rând folosește acest efect de
    fereastra franțuzească împărțită în panouri. (…) Acest acest detaliu de stil
    arhitectural îi zic așa îl vom regăsi și și în celelalte lucrări ale sale. (…)
    Fabrica Talpa cere autorizație de construcție în 1925 pentru o clădire parter
    și etaj de 350 de metri pătrați pentru locuințe, birouri și ateliere.



    Și tot cercetările din arhive pot reface și aspectul trecut al zonei
    central din Galați, zonă în apropierea căreia se aflau multe dintre clădirile
    proiectate de Viecelli. Detalii ne oferă tot Daniela Langusi. Era o piață rotundă din care se
    desprindeau șase străzi foarte importante mari. Una din ele era Strada
    Domnească. (…) O altă stradă importantă care se desprindea din Piața Regală și
    astăzi și este a doua arteră importantă a orașului pe axa est-vest(…). Această
    zonă centrală a orașului a fost supuse și bombardamentelor în timpul celui
    de-al Doilea Război Mondial. Iar după 23 august 1944, armata germană care era
    avea un cartier general foarte important în zona aceasta la Galați, a găsit de
    cuviință să mineze multe dintre. Clădirile din centrul orașului care pur și
    simplu s-au prăbușit. După război toată zona aceasta era practic la pământ.
    Autoritățile orașului de după 1945 au găsit de cuviință să refacă acea zonă a
    orașului construind cu totul și cu totul alt tip de mobile, deci partea aceea a orașului s-a modificat
    complet. Nu mai are nicio legătură cu orașul vechi.



    În locul rafinatelor case din trecut, s-au construit blocuri în timpul
    comunismului, iar vechiul aspect al orașului, cu străzile sale, n-a mai
    supraviețuit în conștiința gălățenilor. Totuși, până azi a rezistat una din
    casele proiectate de Viecelli spre finalul anilor 1920: casa lui Cristache
    Teodoru, aflată în zona istorică a Galațiului vizavi de Palatul de Justiție
    construit în stil neoromânesc și care acum este sediul Universității Dunărea de
    Jos. Daniela Langusi descrie acum această singurală casă proiectată de Francisc
    Viecelli rămasă în picioare. Ce recunoaștem? Recunoaștem stilul simplu,
    tratamentul ferestrelor cu cele șase panouri dispuse asimetric. Însă aici
    ancadramentul ferestrelor are formă de semicerc, nu mai este dreptunghiular . (…) Nu știu dacă
    este cerința proprietarului sau este singura casă la care Vicelli a ales să
    trateze așa ferestrele. Și mai vedem brâul acesta din registrul superior
    decorativ, un basorelief cu modele
    florale vegetale. Casa a fost renovată. (…) De asemenea parterul acesta foarte
    înalt, cu centura de tip soclu pentru casă înălțată. (…) Proprietarul ei,
    avocatul Cristache Teodoru, a fost și
    primar al orașului de două ori între 1928 -31 și 1932 -33.


    Din păcate, alte amănunt despre constructorul român de origine italiană
    Francisc Viecelli nu se știu deocamdată. Urmează ca alte cercetări să descopere
    atât activitatea lui, cât și trecutul orașului port la Dunăre, Galați.




  • Jurnal românesc – 26.10.2018

    Jurnal românesc – 26.10.2018

    Universitatea “Dunărea de Jos din Galaţi organizează, în aceste zile, la Roma, Colocviul italo–român “Romania şi Italia. Cultura comună a memoriei ultimilor 100 de ani. Memorie şi identitate în dialogul româno–italian: spaţii simbolice, aspecte juridice, istorice şi filosofice. Lucrările au început vineri și continua sâmbătă. Manifestarea are loc în colaborare cu Institutul de Cercetări Juridice «Acad. Andrei Rădulescu» din Bucureşti al Academiei Române, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Accademia di Romania din Roma și Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni.


    Relaţiile româno–italiene, pe plan politico–diplomatic, economic, militar şi cultural, reprezintă o componentă definitorie a manifestării ştiinţifice. Aceasta își propune reflectarea din perspectiva istorico–filosofică și culturală a aspectelor ce au constituit componente ale legăturilor dintre cele două culture şi civilizaţii cu rădăcini comune, în contextul desfăşurării primului conflict mondial şi al evenimentelor care au dus la înfăptuirea, consolidarea şi recunoaşterea internaţională a Marii Uniri din 1918. Reunind specialişti redutabili, români şi italieni, colocviul va prilejui un dialog multidisciplinar ce se adresează atât lumii academice, cât şi publicului larg.



    84 de elevi şi profesori români de la şcolile şi liceele din regiunea bulgară Vidin vor veni pentru două zile în regiunea Olteniei, într-o excursie tematică, cu prilejul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri. Institutul ,,Eudoxiu Hurmuzachi’ (IEH) pentru românii de pretutindeni va desfăşura în perioada 27-28 octombrie 2018 proiectul ‘Drumeţ în ţara mea’. Acesta vizează elevi din şcoli şi licee din regiunea Vidin, Bulgaria, si are drept scop facilitarea cunoaşterii istoriei naţionale de către tinerii etnici români, în vederea recuperării memoriei istorice şi a conştientizării apartenenţei la neamul românesc.


    Printre obiectivele ce vor fi vizitate se numără: Muzeul Olteniei şi Muzeul de Artă din Craiova, Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii ale celebrului sculptor român Constantin Brancuși, de la Târgu Jiu, precum şi Mânăstirea Tismana. “Drumeţ în ţara mea a început în anul 2016 şi se desfăşoară anual, în parteneriat cu Asociaţia ‘Ave’ Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria. Proiectul se înscrie în programul ,,Spaţiul spiritual identitar românesc comun’, program ce vizează susţinerea educaţiei, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti în afara graniţelor ţării şi preponderent în comunităţile istorice din jurul graniţelor, ce face parte din Planul de activităţi pentru anul 2018 al IEH, aprobat de Ministerul Românilor de Pretutindeni.




    Deputat USR Nicolae-Daniel Popescu a lansat o nouă soluţie de comunicare şi interacţiune cu cetăţenii din România şi din diaspora: biroul parlamentar online. Acesta reprezintă un mijloc suplimentar şi alternativ prin care cetăţenii pot lua legătura cu acesta pentru discutarea diverselor probleme şi aspecte care îi preocupă. Nicolae-Daniel Popescu a implementat online activitatea sa de cabinet – http://www.daniel-popescu.ro, acesta fiind primul birou parlamentar virtual (online) de acest fel din România.


    Cabinetul online funcţionează după aceleaşi principii care se aplică în cazul oricărui cabinet parlamentar obişnuit: cetăţenii solicită o audienţă în legătură cu un anumit subiect, iar aceasta este programată la o dată convenabilă pentru ambele părţi. În cadrul audienţei, se discută problemele pentru care aceasta a fost solicitată. Singura diferenţă este că totul se desfăşoară în spaţiul virtual prin intermediul diverselor instrumente de comunicare online. Biroul parlamentar virtual nu înlocuieşte activitatea deputatului din cabinetele aflate în teritoriu, însă o audienţă online are importantul avantaj de a reprezenta o modalitate de comunicare mai rapidă şi mai accesibilă atât cetăţenilor din România, cât şi celor din străinătate.

  • Relaxare şi studiu la vârsta a treia

    Relaxare şi studiu la vârsta a treia

    Îmbătrânirea
    demografică, măsurată concomitent cu scăderea demografică, este astăzi o
    realitate vizibilă pentru toată lumea, nu doar pentru specialişti. Potrivit
    ONU, speranţa
    de viaţă va ajunge la 81 de ani până la sfârşitul secolului. Astăzi, aproape
    700 de milioane de oameni au depăşit vârsta de 60 de ani, iar până în 2050, se
    preconizează că numărul acestora va ajunge la peste 20% din populaţia lumii. În
    UE, ponderea relativă a populaţiei cu vârsta de
    minimum 65 de ani va creşte într-un ritm rapid, acest grup urmând să atingă
    aproximativ 150 de milioane de persoane în 2050. Iar, pânâ în
    2060, raportul dintre persoanele în vârstă şi cele tinere va fi de doi la unu.
    În aceste condiţii, nivelul dependenţei persoanelor în
    vârstă (persoane cu vârstă de minimum 65 de ani în raport cu cele cu vârste
    cuprinse între 15 şi 64 de ani) va fi de aproximativ 50% în 2050. Realitatea
    aceasta nu este, însă, obligatoriu să devină motiv de îngrijorare sau de teamă,
    ci, mai degrabă, ar trebui să stimuleze găsirea şi aplicarea cât mai grabnică a
    unor soluţii. Una dintre ele este menţinerea cât mai lungă pe piaţa muncii a vârstnicilor
    sau a seniorilor. De la Ionuţ Sibian, directorul executiv al Fundaţiei pentru
    Dezvoltarea Societăţii Civile, aflăm că o altă instituţie a UE, Consiliul
    Economic şi Social European (CESE) vine deja cu proiecte pentru a preveni
    apariţia unei crizei sub aspect demografic.

    Ionuţ Sibian: Un studiu recent al OCDE ne arată că ţări precum Marea
    Britanie îşi pot mări PIB-ul cu 5%, în viitor, dacă în acest moment vor veni cu
    politici pentru a-i ţine pe piaţa muncii pe seniori. În cadrul CESE, noi emis
    recent o opinie referitoare la e-seniors, adică despre accesul la digitalizare
    al persoanelor de peste 50 de ani. Sunt peste 150 de milioane de cetăţeni ai UE
    care se vor afla în această categorie şi pentru care, accesul la piaţa oferită
    de internet este important astfel încât ei să rămână activi pe piaţa muncii.
    Până acum, statele-membre au abordat problema accesului la digitalizare din
    perspectiva accesului la serviciile sociale şi medicale. Trebuie să depăşim
    această zonă şi să oferim oportunităţi de formare persoanelor vârstnice şi
    pentru alte zone ale internetului pentru a se informa, dar şi pentru a obţine
    un venit în afara pensiei.


    Dar, pentru că ne
    aflăm în luna cadourilor şi începe perioada relaxantă a sărbătorilor de iarnă,
    ar fi bine să vorbim şi despre alte oferte pentru vârstnici, oferte prin care
    aceştia să se destindă, îmbogăţindu-şi în acelaşi timp cunoştinţele. Şi ce mod
    mai potrivit de a face asta decât frecventarea şcolii fără stresul examenelor
    sau al obţinerii unei diplome? Aceasta este oferta Universităţii Dunărea de
    Jos din Galaţi, începând cu anul academic 2016-2017. Proiectul se numeşte
    Universitatea Vârstei a Treia şi a fost conceput tocmai pentru a veni în
    întâmpinarea unora din problemele ridicate de îmbătrânirea demografică, aflăm
    de la prodecana Violeta Puşcaşu: Între oraşele mari ale ţării, oraşul
    Galaţi este cel mai îmbătrânit oraş din ţară. Acesta este efectul unor
    nefericite circumstanţe economice, politice şi demografice. Toate au făcut ca,
    în urbea noastră, vârstnicii de peste 60 de ani să se apropie de o treime din
    populaţia oraşului. Predau demografie de peste 20 de ani şi am avut ocazia să
    văd schimbările vizibile ale indicatorilor demografici în România şi în Europa.
    Fenomenul creşterii segmentului seniorilor este din ce în ce mai vizibil, iar
    societatea nu ar trebui să rămână indiferentă şi nici să răspundă exclusiv prin
    soluţiile clasice ale azilului pentru bătrâni sau prin simpla izolare a
    vârstnicului în casă, în faţa televizorului, doar cu un animal de companie.


    Universitatea
    Vârstei a Treia de la Galaţi nu-i taxează pe seniori pentru frecventarea
    cursurilor oferite lor, iar la finalul perioadei de studiu li se oferă un
    certificat care, deşi nu are valoare pe piaţa muncii, are precis o valoare
    sentimentală şi ştiinţifică: vârstnicii şi-au menţinut activ intelectul şi
    chiar şi l-au îmbogăţit, combătând astfel eventualele depresii cauzate de
    singurătate şi lipsa de ocupaţie. Dar ce anume pot studia seniorii la Galaţi? Prodecana Violeta Puşcaşu: 10 module alese
    dintr-o listă mult mai bogată, ca urmare a opţiunilor potenţialilor
    studenţi-seniori exprimate în timpul unor anchete făcute în timpul primăverii
    şi verii trecute. Din această listă foarte bogată de vreo 20 de variante au rămas
    acestea 10. Pe lângă dorinţele seniorilor, a contat şi disponibilitatea
    colegilor mei din universitate de a se implica pro bono într-o asemenea
    acţiune. Iată câteva exemple de cursuri pe care le pot urma studenţii-seniori:
    drept, economie şi relaţii internaţionale, kinetoterapie, medicină, artă,
    cultură şi civilizaţie, nutriţie, istorie, filosofie, teologie, turism, ştiinţă
    şi inginerie.


    Aceste cursuri sunt
    frecventate de către cei 160 de studenţi-seniori înscrişi deja la Universitatea
    Dunărea de Jos din Galaţi. Ele se adresează segmentului vârstă mai mare de 55
    de ani. Limita minimă de admitere a fost chiar de 55 de ani, cel mai vârstnic
    student-senior având 85 de ani. Odată dobândite noi cunoştinţe prin
    frecventarea acestor cursuri, poate apar şi şansele unor noi locuri de muncă pentru vârstnici. Ionuţ Sibian, membru în
    CESE, consideră angajarea seniorilor o
    prioritate: Odată cu
    trecerea crizei, UE trebuie să găsească o soluţie cu privire la
    demografie. O parte a soluţiei presupune
    ţinerea cât mai mult pe piaţa muncii a seniorilor şi oferirea de oportunităţi
    angajatorilor care angajează seniori. Economia socială poate să fie un bun
    angajator şi ofertant pentru acest grup al seniorilor.



    Până la găsirea unor soluţii serioase la
    probleme grave, seniorii din România, laolaltă cu tinerii, adulţii şi copiii,
    s-au bucurat şi se bucură de perioada de odihnă a iernii.

  • Dan Stoenescu, întâlnire cu reprezentanții studenților de la Univ. „Dunărea de Jos” din Galați

    Dan Stoenescu, întâlnire cu reprezentanții studenților de la Univ. „Dunărea de Jos” din Galați

    Ministrul delegat
    pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, s-a întâlnit
    miercuri, 11 mai 2016, cu membrii conducerii și reprezentanții studenților de
    la Universitatea Dunărea de Jos din Galați.




    În cadrul
    dialogului, ministrul delegat a reiterat sprijinul pe care statul român îl
    acordă educației și a accentuat importanța accesului românilor de pretutindeni
    la programele din învățământul superior. El a subliniat că instituțiile
    abilitate ale statului lucrează transversal pentru a elabora și dezvolta
    proiecte în educație, dimensiune prioritară pentru Guvern, dar și pentru
    Președintele țării, prin proiectul România educată.




    În acest sens, a
    felicitat conducerea Universității Dunărea de Jos din Galați pentru
    numeroasele proiecte internaționale care au condus la creșterea numărului de
    studenți din afara granițelor, precum și pentru implementarea programelor de
    eficientizare a predării limbii române în grădinițele și școlile din Republica
    Moldova, realizate în parteneriat cu Departamentul Politici pentru Relația cu
    Românii de Pretutindeni.




    Având în vedere
    numărul mare de studenți din Republica Moldova care urmează cursurile
    Universității Dunărea de Jos din Galați, ministrul delegat le-a transmis
    reprezentanților studenților basarabeni că statul român acordă o atenție
    deosebită relației cu autoritățile de la Chișinău, fapt dovedit și de
    numeroasele proiecte comune implementate atât la Galați, cât și în alte centre
    universitare din România.




    Oficialul român
    i-a încurajat pe studenții prezenți la reuniune să se implice activ în viața
    academică, prin participarea la sesiuni de comunicare și proiecte desfășurate
    în colaborare cu alte universități din lume. De asemenea, le-a prezentat
    oportunități de voluntariat în cadrul Taberelor ARC organizate de DPRRP.