Tag: Universitati

  • Noi fonduri pentru alianţele universitare europene

    Noi fonduri pentru alianţele universitare europene

    V-ar plăcea să fiţi studenţii unei alianţe de universităţi europene, în care să puteţi alege ce anume, unde și când să studiaţi în orice universitate parteneră a acestei alianţe? V-ar plăcea să beneficiaţi de o strategie pedagogică inovatoare, bazată pe provocări și mobilitate, care să vă ajute să obţineţi un set cu totul nou de competenţe?

    Ei bine, acest lucru este posibil, pentru că astfel de alianţe universitare există de ceva timp în Uniunea Europeană şi din ele fac parte şi universităţi româneşti. Aceste alianţe includ universităţi partenere din toată Europa, inclusiv din ţări nemembre ale Uniunii Europene, care au viziuni comune de învăţământ pe termen lung şi care oferă programe de studiu interconectate, în diverse campusuri ale universităţilor asociate.

    Comisia a publicat zilele acestea rezultatele ultimului set de aplicaţii – Erasmus Plus 2023 – pentru iniţiativa Universităţi Europene, prin care sunt alocate noi fonduri pentru extinderea şi multiplicarea alianţelor universitare.

    Avem acum 50 de alianţe universitare, care implică peste 430 de instituţii de învăţământ superior din 35 de ţări, incluzând aici toate statele Uniunii Europene, Norvegia, Islanda, Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Albania şi Turcia. Iar prin relaţiile de parteneriat pe care le au cu aproape 1700 de organizaţii non-guvernamentale, companii şi autorităţi publice locale şi regionale, aceste alianţe de universităţi aduc inovaţii în toate regiunile în care se află.

    Printre câștigătorii anunțați acum se află și universități din România care sunt membre ale acestor alianțe: Universitatea Politehnică Timișoara, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Politehnică București, Universitatea din Petroșani, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Națională de Muzică București, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca, Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea de Vest din Timișoara.

    În această toamnă, Comisia va lansa următorul set de aplicaţii pentru alianţele universitare, obiectivul Strategiei Europene pentru Universități fiind formarea a 60 de astfel de alianțe cu peste 500 de universități până la jumătatea anului 2024.


  • Începe anul universitar

    Începe anul universitar

    Este 1 octombrie şi începe noul
    an universitar în majoritatea unităţilor de învăţământ superior din România. Aproape
    jumătate de milion de studenţi sunt aşteptaţi la toate cele trei cicluri de învăţământ:
    licenţă, masterat şi doctorat. În total, sunt 54 de instituţii de învăţământ
    superior, dintre care şapte militare. La majoritatea universităţilor anul
    şcolar 2018 – 2019 are 32 de săptămâni de cursuri, plus şase de sesiuni de
    examene şi patru săptămâni de vacanţă, în afara celei de vară. Aproape o treime
    din totalul studenţilor învaţă la universităţi din Bucureşti. Numai la Academia
    de Studii Economice sunt înscriși peste 22 de mii de studenţi, dintre care 5
    mii de boboci.

    La Târgu Mureş şi-a deschis porţile, în acest an, o
    nouă universitate cu specializări de medicină, farmacie, ştiinţe şi tehnologie.
    Înfiinţată luna trecută, prin unificarea celor două instituţii de învăţământ
    superior din oraş, aceasta aşteaptă aproape 11.000 de studenţi. Călin
    Enăchescu, prorectorul Universităţii din Târgu Mureş: În
    timp, efectele sunt categoric pozitive prin punerea laolaltă a resurselor
    umane, materiale, prin îmbunătăţirea actului didactic în cadrul unei
    universităţi mai mari cu posibilităţi şi financiare, şi tehnice, şi
    administrative şi din toate punctele de vedere.

    Printre principalele
    probleme cu care se confruntă studenții, și în acest an, se numără slaba finanţare
    a învăţământului superior, precum și lipsa locurilor de cazare. Astfel, pentru
    mulţi părinţi şi studenţi, anul universitar a început mult mai devreme, cu
    goana după chirii. Cele mai căutate sunt garsonierele, pentru că sunt şi cele
    mai ieftne, în contextul în care chiriile cresc anual. În toate centrele
    universitare sunt puține locuri de cazare, care ajung pentru puțini studenţi.
    Petrişor Laurenţiu Ţucă, preşedinte Alianţa Naţională a Organizaţiilor
    Studenţeşti din România a precizat: Există puţin pesste 107.000 de
    locuri de cazare, adică la un calcul scurt am vedea că aproximativ 23% din
    studenţi ar avea un posibil loc de cazare, ceea ce este destul de alarmant din
    punctul nostru de vedere.

    Și la Cluj Napoca, unul dintre
    cel mai mari centre universitare din România, au început şcoala aproximativ 100 de mii de sudenti,
    masteranzi şi doctoranzi. Peste 5 mii dintre ei sunt străini, majoritatea
    veniţi la Facultatea de Medicină a Universităţii Iuliu Haţieganu. Aici
    studiază cea mai mare comunitate de tineri francofoni din România, care numără
    peste o mie de membri provenind din Franţa şi din alte ţări vorbitoare de limbă
    franceză, precum Tunis sau Algeria. În România, numărul studenţilor a scăzut semnificativ în ultimii ani, ca urmare a
    scăderii natalităţii, precum şi a numărului de locuri din facultăţile private.
    Vârful în ceea ce priveşte numărul de studenţi s-a înregistrat în anul 2007,
    când erau înscrişi la ciclul de licenţă peste 900 de mii de studenţi.

  • S-a lansat apelul naţional pentru Erasmus+ 2018

    S-a lansat apelul naţional pentru Erasmus+ 2018

    Tinerii europeni au la dispoziţie numeroase oportunităţi de studiu şi pregătire profesională, cu finanţări de miliarde de euro. Desigur, cel mai cunoscut este ERASMUS, prin care universităţile europene pot face schimb de studenţi. În 30 ani de existență, 4,4 milioane de studenți au participat la mobilități Erasmus, iar numărul lor este în continuă creștere!

    O mobilitate Erasmus+ pentru presupune să pleci pentru o perioadă câteva luni la o universitate, instituție sau organizație dintr-o altă țară, pentru a studia sau a face practică. Mobilitatea nu înseamnă doar lărgirea cunoștințelor profesionale, ci și o schimbare de mentalitate – mărturisesc majoritatea celor care au fost într-o bursă Erasmus.

    Anul acesta, ERASMUS plus are un buget de 2,7 miliarde de euro, cu 8 la sută mai mult decât anul trecut. Din această sumă, România are de gestionat peste 78 de milioane de euro. Ce calităţi trebuie să îndeplinească un student pentru a obţine o bursă Erasmus, am aflat de la directoarea Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, din Ministerul Educaţiei, doamna profesoară Monica Calotă: Există o oarecare omogenitate a criteriilor pe care le folosesc universităţile. De regulă, au cunoaşterea limbii engleze sau franceze, dacă se duc într-o ţară precum Franţa, de exemplu. Începând cu 2014, Comisia Europeană a implementat un sistem de sprijin lingvistic pentru studenţi, care îi obligă să-şi facă o testare online înainte de plecare, apoi o altă testate online a limbii respective, la întoarcere, ca să se evidenţieze progresul şi în mod gratuit le sunt oferite şi cursuri. Aşadar, criteriul de limbă este foarte important. După aceea, un alt criteriu cvasi-unamim folosit este media. Apoi motivaţia, pentru că, de regulă, la selecţie întâlnim şi această cerinţă ca studentul să redacteze o scrisoare de motivaţie, să susţină motivaţia în faţa comisiei de selecţie. Alte unicersităţi cer şi o implicare în viaţa extra-universitară, civică, depinde, dar de regulă, limba străină şi media sunt cele mai importante.


    Erasmus plus nu li se adresează doar studenţilor sau cadrelor universitare, ci şi altor categorii de tineri, care doresc să se formeze într-o anumită profesie sau care sunt implicaţi în acţiuni de voluntariat sau organizaţii neguvernamentale. Este cazul proiectelor Erasmus plus pentru tineret, cu termen limită de aplicare 26 aprilie.

    Anul acesta, Comisia Europeană a pus la dispoziţie un nou proiect pilot, destinat dezvoltării a abilităţilor digitale ale tinerilor. Şi tot recent lansat, proiectul Schimburile virtuale Erasmus plus promovează dialogul intercultural între cele 33 de ţări Erasmus şi statele din vecinătatea sudică a Uniunii: Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Maroc, Tunisia, Liban, Palestina, Siria şi Libia. Tineri din toate aceste ţări se pot conecta, o dată pe săptămână, pentru a discuta subiecte de interes pentru viitorul societăţii umane, de la evoluţiile economice, la schimbările climatice.


  • Jurnal românesc – 01.08.2017

    Jurnal românesc – 01.08.2017

    Reţeaua lectoratelor de
    limba română se extinde, începând cu anul universitar 2017-2018, în încă patru
    universităţi din străinătate, a informat Ministerul Educaţiei Naţionale.
    Acestea vor fi la Institutul Pontifical Oriental din Vatican, Universitatea din
    Ankara (Turcia), Universitatea de Filologie din Azerbaijan şi Universitatea din
    Vilnius (Lituania). Astfel, numărul lectoratelor de limba română ajunge la 53,
    în 33 de ţări din Europa, Asia şi America de Nord, a mai informat Ministerul
    Educaţiei Naţionale. La ora actuală, se poartă negocieri cu Universitatea din
    Alcala (Spania) şi Universitatea din Udine (Italia) pentru încheierea unor
    protocoale similare.




    Premierul
    Mihai Tudose a afirmat, luni, că vor fi trimişi citam mai mulţi oameni de
    legătură
    în ţări precum Spania, Italia şi Marea Britanie, în care trăiesc
    şi muncesc mulţi români. Potrivit Şefului Executivului, structurile statului român sunt
    în prezent subdimensionate. E de datoria noastră să ajutăm oficialităţile
    ţării gazdă, trimiţând la locurile cu aglomerări mari de români mai mulţi
    oameni de legătură. La acest lucru se adaugă şi o mai bună informare a celor
    care pleacă în străinătate asupra drepturilor, obligaţiilor, riscurilor la care
    sunt supuşi
    a mai spus Tudose. Şeful Guvernului a precizat că va fi
    demarată şi o campanie pe această temă.




    Deputatul PSD de Botoşani,
    Tamara Ciofu a lansat, luni, în dezbatere publică un proiect de lege pentru
    înfiinţarea unei linii telefonice de urgenţă pentru cetăţenii români din
    străinătate. Potrivit propunerii legislative, sistemul va fi operat de Ministerul
    de Externe şi va putea fi apelat gratuit de orice cetăţean român care se
    confruntă cu situaţii abuzive în afara ţării. Iniţiativa a fost realizată ca
    urmare a abuzurilor la care au fost supuşi cetăţenii români aflaţi la muncă în
    Italia sau Spania. Tamara Ciofu a
    discuţat pe această temă şi cu ministrul pentru Românii de Pretutindeni,
    Andreea Păstârnac, care a inclus judeţul Botoşani în proiectul pilot pentru
    campania Informare acasă! Siguranţa în lume!, destinat românilor care pleacă
    din ţară pentru a munci sau a studia în străinatate. Prima dezbatere publică
    în cadrul acestui proiect pilot va avea loc la Botoşani pe 9 august, unde va fi
    prezentat şi proiectul de lege al deputatului Tamara Ciofu.




    Un reprezentant al premierului Theresa May a
    anunţat că libera circulaţie în Marea Britanie se încheie în martie 2019, scrie
    Cronica Română online care citează Reuters. Oficialul
    britanic a afirmat că propunerile de imigrare post-Brexit vor fi analizate
    individual şi a adăugat că speculaţiile potrivit cărora libera circulaţie va
    continua în forma actuală ar fi greşite. De la acea dată, cetăţenii UE care se
    mută în Regatul Unit vor trebui să se înregistreze, cel puţin până când va fi
    pusă în aplicare o politică permanentă de imigrare post-Brexit. Ministrul de Interne, Amber Rudd, a
    reasigurat angajatorii din Marea Britanie că nu vor fi probleme privind
    angajarea persoanelor străine după Brexit.

  • MRP sprijină candidații români din afara granițelor pentru admiterea în școlile românești

    MRP sprijină candidații români din afara granițelor pentru admiterea în școlile românești

    Educația reprezintă o prioritate asumată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) în conformitate cu obiectivele Strategiei naționale pentru românii de pretutindeni 2017-2020.

    În acest sens, MRP, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Afacerilor Externe au aprobat, prin ordin comun, metodologiile ce reglementează procedurile de școlarizare a românilor de pretutindeni în învățământul preuniversitar și superior de stat din România în anul de învățământ 2017 – 2018, precum și modalitățile prin care orice student sau elev român din afara granițelor poate aplica pentrubursă de studiu în România.

    În procesul de implementare a noii metodologii este prevăzută și declarația de apartenență la identitatea culturală română, cuprinsă în Legea nr. 299/2007. Aceasta se poate completa pe proprie răspundere la sediul MRP din Bulevardul Primăverii nr. 22 în intervalul 9.00-18.00, de luni până vineri, fără programare prealabilă, pe baza actului de identitate deținut de solicitant.

    Pentru informații suplimentare privind declarația de apartenență la identitatea culturală română, putețiconsulta experții MRP prin email, la adresa: formularedu@mprp.gov.ro.

  • Jurnal românesc – 18.03.2016

    Jurnal românesc – 18.03.2016

    România are nevoie de o lege a securităţii
    cibernetice, întrucât acest spaţiu este folosit, tot mai
    des, pentru promovarea unor interese economice, politice şi ideologice.
    Este concluzia dezbaterii care a avut loc, joi, la Palatul Parlamentului,
    organizată de Comisia pentru Afaceri Europene din Camera Deputaţilor, în
    colaborare cu Ambasada Olandei la Bucureşti. Directorul Serviciului de
    Informaţii Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, a subliniat că, la nivel global,
    frecvenţa, amploarea, complexitatea şi gravitatea atacurilor de tip cibernetic
    au crescut, concomitent cu diversificarea ţintelor acestora.




    Românii plătesc mai mult cu cardul şi mai
    puţin cu bani gheaţă la cumpărături. Potrivit preşedintelui executiv al
    Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu, în ultimul trimestru al anului
    trecut s-a constatat o dinamică mai mare a plăţilor la POS la comercianţi
    faţă de cea înregistrata de retragerile de numerar de la bancomat. In ultimele
    trei luni ale anului 2015, plăţile cu cardurile la POS-uri au avut o creştere
    spectaculoasă, valoarea lor fiind de 7,5 miliarde lei, în creştere cu 16% faţă
    de trimestrul anterior, în timp ce retragerile de numerar la bancomate s-au
    majorat cu doar 3,7%.




    Zeci de universităţi de top din întreaga lume
    îşi prezintă, la Bucureşti, oferta pentru tinerii români care vor să studieze în străinătate.
    Cei interesaţi pot afla informaţii despre programele de studiu, modul de
    înscriere, sistemul de burse, chiar de la reprezentanţii instituţiilor de
    învăţământ superior. În fiecare an, mii de tineri români îşi pun această
    întrebare şi aprope 6 mii dintre ei aleg să studieze la o universitate din
    străinătate. Ei îşi conturează opţiunea după discuţii cu reprezentanţii
    instituţiilor de învăţământ superior, cu studenţii sau cu
    absolvenţii români ai universităţilor respective. Anul acesta, peste 90 de
    universităţi de top din Europa, Statele Unite, Asia sau Australia vor oferi
    informaţii despre taxele de şcolarizare, posibilităţi de finanţare, programele
    disponibile şi procesul de înscriere.






    Peste 2,2 milioane de turişti străini au
    venit în România anul trecut şi au
    cheltuit aproape 1,3 miliarde de euro. Conform Institutului Naţional de
    Statistică, principalele motive ale vizitelor au fost afacerile şi deplasările
    de ordin personal. În aceeaşi perioadă, în Bulgaria au fost înregistraţi între
    9,3 şi 9,5 milioane de turişti străini, potrivit institutului de specialitate
    de la Sofia. Un număr similar de vizitatori străini a avut şi Ungaria, în 2015.




    Matematicianul Solomon Marcus, membru al
    Academiei Romane, decedat, joi, la vârsta de 91 de ani, a fost profesor la
    Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti şi este autorul a
    numeroase studii interdisciplinare şi cărţi ce privesc utilizarea matematicii
    în lingvistică, în analiza teatrală, precum şi în ştiinţele naturale şi
    sociale. În domeniul educaţiei, Solomon Marcus a pledat pentru noi programe
    şcolare, pentru un alt fel de relaţie între profesor şi elev sau student,
    precum şi pentru introducerea spiritului critic şi a elementului ludic în
    procesul de învăţare. Marea dramă pe care o trăieşte sistemul nostru
    educaţional, scrie Solomon Marcus într-un studiu, este că nu poate să dea seamă noilor generaţii de marile
    spectacole ale cunoaşterii pe care le-a dezvăluit secolul al XX-lea şi, în bună
    măsură, secolul al XIX-lea. Într-un mesaj postat pe Facebook, preşedintele
    României, Klaus Iohannis, a afirmat că
    performanţa ştiinţifică a academicianului Solomon Marcus şi devotamentul
    acestuia pentru construirea unui sistem educaţional centrat pe nevoile reale
    ale celui care învaţă reprezintă un model la care ne putem raporta cu toţii.

  • Hărţuirea sexuală în universităţi

    Hărţuirea sexuală în universităţi

    Pentru români,
    hărţuirea sexuală e, mai degrabă, o noţiune întâlnită în filmele americane
    decât o problemă conştientizată a realităţii în care trăiesc. Cu toate că a
    condiţiona pe cineva să întreţină relaţii sexuale în schimbul unor servicii,
    promovări profesionale sau note mai bune este faptă penală în România, iar
    hărţuirea sexuală este condamnată legal, cazurile reclamate sunt, relativ,
    puţine. De fapt, nici nu există statistici exacte care să indice nivelul
    acestui fenomen şi nici formele sub care se prezintă cel mai des. Centrul
    FILIA, organizaţie feministă care luptă împotriva inegalităţilor de gen, a ales
    mediul universitar pentru a începe cercetarea printr-un studiu exploratoriu
    privind hărţuirea sexuală în facultăţi. Chestionare on-line au fost completate
    de peste 600 de persoane, studenţi, doctoranzi, profesori şi personal auxiliar
    din 42 de universităţi din ţară. Şi chiar dacă nu e vorba de o cercetare
    reprezentativă, răspunsurile ne oferă câteva indicii despre amploarea
    fenomenului precum şi despre atitudinea generală cu privire la el. O primă
    concluzie este aceea că problema există în mediul universitar în acelaşi timp
    cu teama de a depune sesizări împotriva hărţuirii sexuale. În plus, unii din
    respondenţi au evidenţiat nevoia unei definiţii mai clare a
    hărţuirii sexuale în codul etic al universităţilor, cât şi introducerea unor
    sancţiuni proporţionale cu faptele de hărţuire sexuală.

    Detalii ne oferă
    Andreea Bragă, preşedinta Centrului FILIA: Hărţuirea sexuală este definită în legea 202/2002 privind
    egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Acesta este, în mare parte, un act
    normativ care se aplică, mai ales, pe piaţa muncii. Hărţuirea sexuală este
    definită şi în codul penal, dar o definiţie clară, aplicabilă tuturor
    universităţilor nu există. Codurile etice diferă de la o universitate la alta,
    iar în unele, definiţia este mai clară, mai nuanţată pe când în altele se
    menţionează doar că hărţuirea sexuală este interzisă. O definiţie mai amplă sau
    care să ofere exemple mai concrete ar putea simplifica procedurile de sesizare
    a întâmplările şi le-ar încuraja pe persoanele confruntate cu această situaţie
    să o reclame sau să depună sesizare. Unul dintre rezultatele studiului nostru
    indică faptul că atunci când sunt întrebaţi dacă s-au confruntat cu hărţuirea
    sexuală, aproximativ 20% dintre respondenţi răspund afirmativ. Dar, dând
    exemple concrete de hărţuire şi întrebaţi fiind dacă s-au confruntat cu una
    dintre situaţii, procentul celor care răspund da creşte. Cei care iniţial
    spun că nu s-au confruntat cu hărţuire sexuală, atunci când sunt puşi în
    situaţia de a bifa sau nu un exemplu concret, ei bifează unul. Astfel,
    procentul creşte spre 50%. Avem, prin urmare, şi problema asocierii hărţuirii
    sexuale cu cazurile foarte grave care, uneori, apar în mass-media. Aceste
    cazuri includ constrângeri legate de întreţinerea de raporturi sexuale în
    vederea evaluării academice. Trecem cu vederea peste cazurile de hărţuire
    sexuală percepute ca fiind mai uşoare.


    Cazuri mai uşoare
    sunt considerate, de pildă, glumele şi apelativele cu conotaţii sexuale, cazuri
    care, evident, nu se limitează la mediul universitar, ci sunt răspândite în
    societate precum atingerile uşoare din mijloacele de transport în comun.
    Potrivit Andreei Bragă, aceste fapte nu trebuie minimalizate: Ni s-a reproşat că acum nu
    se mai poate glumi pentru că una, două sărim în sus şi facem acuzaţii de hărţuire.
    Dar aceste bancuri cu tentă sexuală pot fi extinse până la glume despre viol şi
    legitimează un anumit tip de comportament ulterior. La fel se întâmplă şi cu o atingere uşoară nedorită. Se spune Hai,
    măi, ce ţi-a făcut? Te-a atins puţin, mare brânză. Dar, până la urmă e corpul
    meu, e intimitatea mea. Mă aflu într-un spaţiu în care trebuie să învăţ, să mă
    dezvolt, nu să mă închid în mine şi să cred că este poate vina mea, fiindcă
    m-am îmbrăcat într-o bluză care îi dă unui bărbat senzaţia că mă poate atinge.


    Dar ce se întâmplă, mai exact, în acest spaţiu de educaţi şi dezvoltare
    personală când lucrurile deviază de la drumul normal? Aflăm din studiul
    realizat de Centrul FILIA şi de la Andreea Braga: La o primă vedere sunt 380 de persoane din 668 care
    au spus că există hărţuire sexuală în universităţi, în general. Dintre aceştia,
    165 de persoane au fost expuse cel puţin o dată la bancuri cu tentă sexuală
    care le-au făcut să se simtă inconfortabil. 129 de respondenţi ai avut parte de
    comentarii cu caracter sexual sau au primit porecle cu conotaţii sexuale. Sunt
    13 persoane care s-au confruntat cu ameninţări şi constrângeri legate de
    evaluarea academică sau profesională de acceptare a unor relaţii de natură
    sexuală.


    Cine este agresorul
    în cele mai multe din aceste cazuri? Andreea Bragă: Majoritatea persoanelor
    indicate de respondenţi sunt un student bărbat şi un profesor bărbat.
    Există şi alte răspunsuri, de genul un doctorand sau o doctorandă sau o
    profesoară, dar cazurile sunt mult mai puţine. În cele mai multe dintre
    răspunsuri se indică un student sau un profesor, ceea ce înseamnă că
    problema există atât în relaţiile dintre colegi, cât şi în relaţia de
    autoritate în care eşti condiţionat pentru evaluare. Poate, în această
    situaţie, ţi-e frică să iei atitudine contra unei persoane de care depinde
    viitorul tău.



    În aceste condiţii, revine universităţilor sarcina de a condamna
    hărţuirea sexuală cât mai explicit şi de a crea un mediu în care celui agresat,
    şi nu agresorului, să i se dea dreptate. Andreea Bragă: Contează
    şi cultura sau mediul în care învăţăm sau lucrăm precum şi reacţia colegilor
    noştri atunci când trecem prin hărţuirea sexuală. Vedem că uneori,
    anumite forme de violenţă contra femeilor sunt minimalizate sau bagatelizatei.
    Iar când vine vorba de hărţuire sexuală este şi mai dificil să ieşi în faţă şi
    să treci prin asta. Există un cumul de factori, iar încrederea că, dacă ţi s-a
    făcut o nedreptate, ea poate fi îndreptată de instituţia în care înveţi, poate
    fi consolidată doar prin nişte politici care să fie adoptate de fiecare
    universitate şi care să presupună modificări ale codului de etică din care să
    se vadă clar că există dorinţa de a îmbunătăţi normele din facultăţi. Toate
    trebuie completate cu programe şi sesiuni de informare privitoare la drepturile
    şi obligaţiile pe care le au studenţii şi profesorii le au între ei.




    Centrul FILIA speră
    ca studiul exploratoriu privind hărţuirea sexuală în universităţi să fie atât
    un semnal de alarmă, cât şi un prilej pentru o cercetare exhaustivă a
    fenomenului.

  • Iaşi

    Iaşi

    În vara acestui an, la Bruxelles, Ambasada României şi Institutul Cultural Român din Regatul Belgiei au lansat candidatura municipiului Iaşi la titlul de Capitala Culturală Europeana 2021”. Destinaţia noastră de astăzi se află aşadar în nord-estul României şi este unul dintre cele mai mari centre universitare din România.



    Raportat la numărul de locuitori, Iaşiul este unul dintre oraşele cu cei mai mulţi elevi şi studenţi din Europa. Mai mult decât atât, în acest oraş s-a înfiinţat primul teatru naţional, dar şi prima universitate şi primul teatru evreiesc din România şi din lume. Fiecare piatră, stradă, clădire din Iaşi are propria poveste. Astfel, un turist pasionat de istorie nu se va plictisi la Iaşi, spune Carmen Chiorcea, director al Asociaţiei “Centrul de Promovare Turistica” Iaşi. Cele mai multe dintre ele se află în zona centrală a oraşului, astfel încât poate fi făcut şi un tur pietonal. O altă parte dintre ele se află în zona Copou, unde se află şi Universitatea Alexandru Ioan Cuza. Sunt muzee care prezintă cultura şi istoria românilor. Turiştii se pot adresa şi complexului Golia, pentru a vizita ansamblul monument istoric mănăstirea Golia. Se poate vizita Turnul Golia, cu o înălţime de 30 de metri. De pe terasa turnului, se poate admira panorama oraşului. Recomandăm casa lui Ion Creangă, în care a locuit scriitorul român cât timp a fost diacon la Golia. Avem şi alte două turnuri în care organizăm expoziţii tematice. Unul este amenajat cu o expoziţie privind spiritualitatea ortodoxă, iar celălalt cu o expoziţie de folclor. De asemenea, în Iaşi, se poate vizita Muzeul Unirii, cu referire la mica unire dintre cele două provincii istorice: Moldova şi Ţara Românească. Oferta culturală este foarte variată.”



    Nu puţine sunt târgurile la care veţi putea să admiraţi obiectele populare, continuă Carmen Chiorcea: În general meşteşugarii sunt în comunele limitrofe Iaşiului. Noi am mai organizat evenimente în care meşteşugarii din zonă i-au învăţat pe copii tainele meşteşugurilor: împletituri din sfoară prin tehnica nodurilor, execuţii de mărgele prin tehnică folclorică, s-au executat portofele din piele şi chiar obiecte din lemn. Turiştii au învăţat să facă şi inserţii metalice pe obiecte din lemn, dar pot învăţa şi altele: pictură naivă sau pictură de icoane pe sticlă.”



    Primăria Municipiului Iaşi organizează în fiecare an, în luna octombrie, o serie de manifestări culturale, umanitare, comerciale, sportive şi de divertisment care vin să completeze amplul program religios pregătit de către Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, cu ocazia Sfintei Parascheva, ocrotitoare a Moldovei. Cu detalii, Carmen Chiorcea: În data de 14 octombrie este sărbătorită Sf Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. În această perioadă are loc un pelerinaj religios. Însă, pe lângă activităţile religioase programate, primăria municipiului Iaşi organizează o serie de alte evenimente care se întind aproape pe tot parcursul lunii. În data de 14 octombrie are loc, de obicei, retragerea cu torţe în centrul Iaşiului. Sunt organizate concerte, sunt focuri de artificii. Tot în această perioadă, primăria mai organizează o noapte albă a Iaşiului. Atunci se pot vizita în mod gratuit muzeele din Iaşi. La unele dintre aceste muzee sunt organizate şi spectacole.”



    În luna octombrie a fiecărui an, în cadrul Sărbătorilor Iaşiului, în faţa Ansamblului Monument Istoric Mănăstirea Golia are loc târgul intitulat Sărbătoarea Dulceţii. Veţi putea cumpăra dulceaţă, zacuscă, miere de albine, şerbet, compoturi, gemuri, dar şi preparate din carne şi brânză, caşcaval, pregătite de gospodinele din zonă.



    Sebastian Buraga, purtător de cuvânt al primăriei municipiului Iaşi, spune că ideea acestor manifestări le-a venit marilor primari ai Iaşiului, din anii 1920-1930.


    Atunci se organizau târguri importante pentru zona Moldovei. Împreună cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei am reînviat această lună a Iaşiului şi, de hramul Sfintei Parascheva, s-a decis să sărbătorim şi zilele oraşului. Primul reper pe care l-aş aduce în discuţie este cel legat de latura spirituală. Dacă ar fi să ne referim la evenimentele laice, primul la care mă gândesc este târgul vinurilor, o sărbătoare populară, adresată tuturor, deloc elitistă, asemănătoare cu Oktoberfest. Nu se consumă însă bere, ci băutura tradiţională, vinul. Să nu uităm că zona Moldovei are zone viticole renumite. Vinurile Vasluiului sunt recunoscute la nivel internaţional. Iaşiul s-a dovedit în ultimii ani un oraş deschis, însă, mai ales acum toţi cei care iubesc frumosul, cultura, arta şi spiritualitatea pot veni pentru a vedea cum se transformă oraşul de la an la an pentru a deveni capitală culturală europeană.”



    Foarte mulţi turişti vin din SUA, dar au venit şi din Israel, Brazilia. Ce impresie şi-au făcut? Aflăm de la Carmen Chiorcea, director al Asociaţiei “Centrul de Promovare Turistica” Iaşi. O reacţie foarte bună, pozitivă. Noi le solicităm mereu o părere despre Iaşi, România şi despre români pentru a vedea dacă, într-adevăr, impresia pe care o facem noi acasă este diferită de cea pe care ne-o fac alţii în exterior. Este îmbucurător, de fiecare dată, că sunt încântaţi de ceea ce văd, că românii sunt mereu calzi şi primitori, că oraşele sunt frumoase, că aici găsesc cu totul altceva decât ceea ce se aşteptau. Am avut turişti englezi care spuneau că au fost întrebaţi de către prieteni ce vor să facă şi de ce merg tocmai în România. Foarte mulţi vin în Iaşi şi prin programele Erasmus şi vizitează şi obiectivele turistice.”



    Aeroportul Iaşi efectuează curse externe cu destinaţii dinspre şi către cele mai importante aeroporturi din Europa. Prin urmare, nu rămâne decât să vă programaţi sejurul în octombrie, în Iaşi.

  • Mesajul ministrului afacerilor externe, Titus Corlăţean, cu ocazia deschiderii anului universitar

    Mesajul ministrului afacerilor externe, Titus Corlăţean, cu ocazia deschiderii anului universitar

    Învăţământul superior românesc păşeşte astăzi într-un nou an universitar. Pentru mii de tineri este un nou început, un moment al maturizării, al trecerii într-o nouă fază a existenţei şi evoluţiei lor. Pentru universităţi este o eternă provocare, aceea de a forma profesioniştii de care societatea are nevoie.


    Pentru mine este un moment de speranţă. Speranţă că viitorii absolvenţi vor deveni specialişti de marcă în domeniile alese, speranţă că noile generaţii vor găsi răspunsuri la marile probleme ale omenirii. Răspunsurile vor veni prin cunoaştere, prin dorința de a înţelege, de a crea şi de a depăşi tot ce s-a făcut până acum.



    Ministerul Afacerilor Externe este implicat atât în promovarea în străinătate a sistemului românesc de învăţământ, cât şi în stabilirea cadrului colaborării în domeniu cu diverse state, dar şi în sprijinirea formării de specialişti români în străinătate.


    MAE negociază şi încheie, între alte documente interguvernamentale, acorduri şi programe de colaborare pe baza cărora se desfăşoară schimburile bilaterale în domeniile educaţiei şi ştiinţei. Aceste documente prevăd schimburile de specialişti, de studenţi şi de profesori, acordarea de burse de studiu, precum şi organizarea unor evenimente sau participarea la manifestări ştiinţifice şi culturale, toate acestea contribuind la promovarea sistemului de învăţământ românesc în străinătate.



    Cele 85 de burse pe care MAE le acordă anual cetăţenilor străini provenind din statele nemembre UE au ca scop atât promovarea învăţământului românesc, cât şi formarea viitoarelor elite intelectuale ale altor ţări, pornind de la premiza că investiţia în educaţia tinerei generaţii este profitabilă nu doar primitorului, ci şi donatorului. Întâlnirile semestriale cu aceşti bursieri îmi fac o reală plăcere şi mi-aş dori ca programul să-mi permită creşterea frecvenţei acestor întâlniri. Studenţii străini reprezintă o punte de legătură între România şi ţările lor de origine, iar legăturile profesionale şi umane trainice, care se clădesc în anii studenţiei, am convingerea că vor contribui la consolidarea relaţiilor economice şi politice dintre statele noastre. În vizitele pe care le-am făcut în străinătate, am întâlnit deseori absolvenţi ai facultăţilor din România care au ajuns în poziţii importante în administraţia din ţările lor de origine. Faptul că au studiat în România, a făcut ca relaţiile dintre statele noastre să fie mai strânse.


    Tot pentru crearea legăturilor între cetăţenii străini şi România, MAE sprijină cele 44 de lectorate de limbă şi civilizaţie română deschise în 26 de ţări de pe 3 continente.



    Suntem preocupaţi şi de formarea tinerilor specialişti români în străinătate. Un exemplu îl constituie acordarea, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, a burselor Vasile Pârvan şi Nicolae Iorga, la Roma şi Veneţia, sau zecile de bursieri Erasmus găzduiţi anual la Accademia di Romania din capitala Italiei.


    Pe cei care păşesc astăzi pentru prima dată pragul universităţilor îi îndemn să urmeze o carieră în diplomaţie, pentru că este o lume extraordinară. Este o profesie respectată în România şi în lume , o profesie care oferă mari satisfacţii, dar care implică şi foarte multă muncă.


    Îmi exprim convingerea că unii dintre cei care revin sau intră astăzi pentru prima dată în amfiteatrele universităţilor din România vor contribui, în viitorul nu prea îndepărtat, la promovarea ţării noastre în lume şi la creşterea prestigiului diplomaţiei române.”



    Comunicat MAE

  • Cei mai buni 50 de studenţi români din străinătate

    Cei mai buni 50 de studenţi români din străinătate

    Atraşi de posibilităţi variate de angajare, dar şi de un salariu satisfăcător, tot mai mulţi români pleacă la studii în străinătate. Ministerul Educaţiei nu are o cifră oficială a numărului de studenţi români care pleacă să studieze peste hotare, însă statisticile neoficiale ale instituţiilor care organizează târguri de universităţi arată ca sunt peste 50.000 de tineri plecaţi la studii. Principalele destinaţii ale tinerilor români sunt Marea Britanie, Franţa, Germania, Danemarca sau Olanda. Oferta educațională a acestor universități, îmbinarea teoriei cu practica, dezvoltarea abilităților de comunicare sunt doar câteva din motivele pentru care românii aleg acest drum.



    În urmă cu cinci ani, s-a înființat Liga Studneţilor Români din Străinătate (LSRS). Ea funcţionează ca o reprezentanță globală pentru toti cei care studiază în străinătate, oferă informații celor care doresc să studieze peste hotare, dar, în acelaşi timp, îi ajută pe cei care vor să se întoarcă acasă, după cum ne informează Oana Franț, vicepreședinte Relații Externe LSRS:



    Noi am realizat două studii până acum, unul în 2010 şi altul în 2011, va urma şi un al treilea în acest an. Le-am făcut mai mult pentru a verifica dacă studenţii şi absolvenţii români de peste hotare îşi doresc să se întoarcă în ţară şi de ce ar face acest lucru. Din rezultatele studiului din 2011 a reieşit că 30% dintre ei ar dori să se întoarcă, 30% nu îşi doresc acest lucru, iar restul de 40% sunt indecişi. Ei s-ar întoarce în ţara pentru familie şi prieteni, dar majoritatea pentru oportunitatea unui loc de muncă în care să se dezvolte şi profesional şi personal şi să aibe şanse reale de avansare în carieră. Îşi doresc să fie multumiţi de munca pe care o desfăşoară şi să-şi pună în valoare studiile.”



    Aşadar, mulţi studenţi români îşi găsesc de lucru în ţara în care studiază, alţii însă prefară să se întoarcă acasă. Iar ceea ce şi-ar dori mai mult, mai presus de bani, ar fi libertatea de a pune în practică ceea ce au învăţat şi şansa promovării în funcţie. În acest sens, Liga Studenţilor Români din Străinătate a lansat, anul trecut, o strategie noua intitulată “Smart Diaspora” menită să faciliteze revenirea în ţară a absolvenţilor români din străinătate.



    Oana Franţ: Smart este strategia multidimensională de atragere a tinerilor români din diaspora. Este o propunere de politici publice şi are scopul de a valorifica potenţialul strategic al tinerilor români care studiază la universităţi prestigioase de peste hotare pentru a contribui la dezvoltarea economică a României. Prin acest proiect, noi avem deja şi rezultat. Este vorba despre doua proiecte. Avem proiectul Hai acasă” prin care facilităm legătura dintre studenţii şi absolvenţii români din străinătate şi companiile din România. Al doilea proiect se numeşte Smart internship” şi este un proiect de stagiu de practică în ministere adresat celor mai buni studenţi români din întraga lume. De exemplu, în vara trecută am avut 17 astfel de stagii de practică în instituţiile publice din România. A fost un proiect pilot, totul s-a desfăşurat foarte bine şi-l vom continua şi anul acesta”.



    Aproximativ 200 de studenţi români, din toate colţurile lumii, au concurat, la începutul acestui an, pentru titlul “Studentul Român al Anului în Străinătate” la Gala organizată de LSRS, ajunsă la cea de a cincea editie. 50 de finalişti au fost selectaţi pentru cele 8 categorii ale competiţiei studenţeşti pentru anul universitar 2012-2013.



    La 25 de ani, Sonia Coman are diplome în artă de la mari universităţi din lume, sute de picturi, poezii şi expoziţii personale şi o mare iubire pentru Japonia. A fost desemnată cel mai bun student român al anului 2013 din străinătate. “Educaţia mea aparţine atât şcolii americane, universităţiilor Harvard unde am urmat studii de licenţă şi Columbia unde sunt în prezent doctorandă, cât şi şcolii româneşti prin care am dobândit o bază solidă de cunoştinţe fără de care nu aă fi putut progresa. Este onorată să mă aflu în compania atâtor tineri români de valoare care au fost premiaţi sau nominalizaţi. Doresc să accentuez meritul Ligii Studenţilor Români din Străinătate pentru crearea şi dezvoltarea acestei platforme de relaţionare.”



    Luca Victor Ilieșiu studiază fizica la Universitatea Princeton, unde se concentrează pe cosmologie şi lucrează în cercetare teoretică, analizând modele pentru condiţiile primordiale din universul nostru. A fost desemnat Studentul Anului din America de Nord, nivel post-universitar: ”Cred că LSRS este una dintre puţinele organizaţii care a depăsit întrebarea: cu ce ne ajută România pe noi şi reuşeşte să răspundă, poate pentru prima oară, la întrebarea: cu ce putem noi ajuta România. M-am întrebat şi eu care este rolul meu şi mi-am asumat un scop. Să ajut la construirea primului Institut de studii avansate din România, similar celui consacrat din Princeton New Jersey, sub aripa căruia pot să conlucreze toate ştiinţele teoretice.”



    Cristina Gavrilă este o altă tânară cu o poveste de viaţă interesantă: “Imediat după liceu am dorit foarte mult să studiez în străinătate deoarece avem acces la un mediu mult mai internaţional. Mi se părea că erau mai multe provocări decât în România şi am ales să studiez marketingul şi managementul comunicării la Aarhus University, în al doilea oraş ca mărime din Danemarca, Ashus. M-am întors însă în România, după trei ani de facultate în Danemarca şi după un semestru de schimb de experientă în Singapore. M-am întors deoarece simţeam din nou nevoia unei schimbări şi m-am regăsit mult mai mult în mediul de acasă, din punct de vedere profesional, decât în Danemarca. Cred că a fost cea mai bună decizie deoarece îmi place foarte mult viaţa în Bucureşti. Lucrez într-o organizaţie internaţională şi întâlnesc din ce în ce mai multi români, atât în mediul în care lucrez cât şi în organizaţiile în care activez, care au decis să se întoarcă în ţară după ce au activat profesional în alte ţări.”.



    Taxele cele mai mari rămân la universităţile din Anglia şi Olanda, dar studenţii pot primi împrumuturi de la guvernele acestor ţări, pe care le pot returna dupa angajare. La polul opus sunt situate Danemarca şi Suedia unde învăţamântul este gratuit.

  • Pâzarea tu istoria-a lumil’ei

    Tu 1989, tamam aoa şi 24 di an’i, opinia publică internaţională mutrea cu ciudie şi emoţie la unâ babageanâ minari publică di contestaţie ţi avea nkisitâ tu un dit nai cama ermetiţi sistemi politico-suţiali dit lumi. Dzăt di n’il’I di tineri, maxus studentâ, mutarâ cap dzâli arada tu nai cama mari pâzari dit lumi, Tiananmen, dit inima-a Beijingului. Incredibila minari fu kisatâ şi nicatâ tu sândzu di tancurli lansati vontra a demonstranţâlor armâtusiţ. Tu idyiul an, Estul a Europâl’ei trâdzea mânâ di comunsimu prit minări populari icâ aplo evoluţii politiţi pi livelu a partidlui unic, comunistu, cari avea cum`ndusitâ aesti vâsilii.



    Tu andreu 1989, România avea armasâ goala vâsilie dit arada a aţilor est-europene tu cari regimlu comunistu u avea nica tu mânâ putearia absolută. Dictatorlu Nicolae Ceausescu gri ti unâ mari adunari populară tu ţentrul ali capitalâ, Bucuresti, tra s-amintâ agiutorlu popular dinintea-a contestaţiilor ţi avea plâscântitâ Timisoara, tu ascâpitata ali Românie. Adunarea di Bucureşti s-alâxi, ama, dit unâ minari di masi manipulati tu ahurhita a bitisitâl’ei dictatua al Ceauşescu. Azâ, aestu loc dit inima-a capitalâl’ei ali Românie ari numa Pâzarea ali Revolutie dit 1989.



    Tu apriiur 1990, dupu 5 meşi di la Revolutia anicomunistă, român’il’i s-aduna tu Pâzarea ali Universitati tra s-aducâ tin’ie ti atel evenimentu ama şi tra s-mutâ cap contra-a nauâl’ei puteari ţi avea acâtatâ scamnul tu România, cari sâ spunea clisunoamâ di la Revolutia populară ama avea un tricut comunist di rangu analtu. Ma multu, naua puteari s-avea demonstratâ si un şingir di mindueri autoritari. Si ma ş-bâgă tu minti ta s-arâspândeascâ cu silâ demonstranţâl’ii dit 22 april 1990, regimlu post-ceauş nchisi unâ minari ti acâtari Pâzaril’ei ali Universitati cari lo numa elocventâ, yilipsitoari di Pâzarea Tiananmen 2.



    După aproapea 23 di an’i, tu yianar 2012, contestarea spontană a purtaticlui spus di prezidentul Traian Băsescu adusi diznău oamin’il’i tu numir mari tu Pâzarea ali Universitati dit Bucuresti, demonstraţia ţânu dzâli multi, cu tuti opearaţiun’ili politienesti fapti si cu kirolu slab cu cingrimi mari. Ma amânat, votlu popular cabaia mari dat ti opozitie politicâ u confirmă atituditea a demonstrantâlor dit Pâzarea ali Universitati 2012. Tu aestu kiro, unâ altă pâzari dit ţentrul a unui mari câsâbă-capitală agiundzea cu anami prit mărli demonstraţii ţi avea avnatâ un regim autoritar di lungu kiro.



    Piata Tahrir di Cairo agiumsi un semnu ali democratie, a mutaril’ei cap, cadealihea giuneascâ. Pâzarea Tahrir easti si un semnu a “primuvearâl’ei arabâ”, protestul popular ti niminari nkisitu Tunisia ş-cari arni tuti societăţli arabi dit Orientul di Mesi ţi canda eara ti daima ambudyiusiti tu regimuri autoritar-dictatoriale generate tu an’il’i 60 icâ 70. Tu aestâ hâvai internationalâ, Turchia spunea unâ vidzutâ acutotalui ahoryea, cu un regim politic ţi avea la thimel’iu reformili cu toarâ avangardiste lansati di Kemal Ataturk tu catastisea dramatică di după protlu polim mondial. Dit 2003, prim ministru ali Turchie, reconfirmat di alidzeri, easti Regep Tayyip Erdogan, personalitati politică vârtoasâ şi ahoryea.



    Tu kirolu a mandatilor a lui Turchia cunuscu un kiro di bâbukiseari economică, niheamâ zn’iipsitâ di criza economică mondială a deapoa politica a lui internaţională easti numâsită neo-otomanism, tu evocarea a kirolui cându imperiul otoman giuca un rol apufusitor tu aestă parte a lumil’ei. Tu al 10-lea an tu frâmtea-a guvernului ama si al 90 lea ali Ripublicâ Turcâ, Erdogan, fu primar a Istanbului, s-veadi ampulisitu cu unâ demonstraţie publică di amploari. Ea nkisi di Istanbul, tu inşita a maslui mai, ca unâ mutari cap spontanâ contra ti aspârdzearea a unlui parcu dit câsâbălu a sultan’ilor ta s-adara un mall.



    Apandisea, cabaia prescavâ ali poliţie şi dalga di apofasi restrictivi a guvernului Erdogan feaţi ta s-mutâ cap protestatarl’i turţâ şi s-li lârdzeascâ demostratiili şi tu alţâ câsâbadz ali Turchie. Protestili şi evenimentili dit Pâzarea Taksim suntu mutriti tu tutâ lumea şi eali fac timbihi ti stepsurli di autoritarismu adusi a premierlui Erdogan. (Marius Tita)