Radio România Internațional

Tag: universități europene

  • Rezoluție privind educația și formarea în cadrul semestrului european

    Rezoluție privind educația și formarea în cadrul semestrului european

    Mobilitatea studenţilor este un element esenţial al liberei circulaţii şi cooperării europene, dar Uniunea are nevoie de o circulaţie a creierelor echlibrată, care să constituie forţa motrice a Spaţiului European al Educaţiei.

    Din ce în ce mai mult, semestrul european a acordat o atenție sporită provocărilor și obiectivelor legate de educație și formare, ceea ce se reflectă într-un număr mai mare de recomandări specifice fiecărei țări legate de aceste aspecte. Rezoluția vizează consolidarea acestei practici și includerea în continuare a educației și formării în cadrul procesului semestrului european.

    Inițiativa privind constituirea rețelelor de Universități Europene creează premise pentru o mobilitate echilibrată și cooperare consolidată, a subliniat Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

    Ştim cu toţii că libera circulaţie a oamenilor este în centrul proiectului european, iar mobilitatea studenţilor este parte din acest concept. Totuşi, pentru a exista un eclihibru, politicile sociale şi economice trebuie să ţină cont de disparitatea dintre statele membre. Şi de aceea, educaţia este esenţială pentru combaterea acestui fenomen al disparităţii, pentru atenuarea diferenţelor sociale şi pentru a promova, în acelaşi timp, circulaţia creierelor. Şi avem un exemplu excelent – iniţiativa noastră Universităţi Europene care leagă unităţi de învăţământ superior din toate colţurile Uniunii. Studenţii şi personalul universităţilor participante se pot muta între instituţiile membre ale alianţei şi pot avea acces la acelaşi nivel înalt de educaţie şi pregătire, indiferent în ce stat se află facultatea.

    Este nevoie în continuare de un schimb permanent de informații și bune practici între statele membre în ceea ce privește mobilitatea elevilor, studenților și a forței de muncă.

    Primele rețele europene de universități vor putea să ofere, în următorii 2-3 ani, informații privind soluțiile identificate, instrumentele promovate și rezultatele obținute, inclusiv în ceea ce privește circulația creierelor.


  • Lansarea primelor Universităţi Europene

    Lansarea primelor Universităţi Europene

    Comisia
    Europeană a lansat, pe 7 noiembrie, la Bruxelles, primele 17 universităţi
    europene pilot şi a mai făcut încă un pas spre crearea, până în 2025, a unui spațiu european al educației. Comisia a
    selectat încă din luna iunie, instituțiile de învățământ superior din Europa
    care vor face parte din aceste prime alianțe ale universităților europene,
    printre care şi 3 universităţi româneşti.Fiecare alianță este
    alcătuită în medie din șapte instituții de învățământ superior din toata
    Europa. Inițiativa este menită să consolideze
    mobilitatea studenților și a cadrelor didactice și să promoveze calitatea,
    caracterul incluziv și competitivitatea învățământului superior european.

    Ionuţ
    Marcu, expert de la serviciul Studii Europene din cadrul Institutului European
    din România ne dă detalii: Este
    un proiect pilot care îşi doreşte mai întâi să testeze care ar putea fi
    beneficiile directe pentru comunitatea academică, dar şi pentru comunităţile europene,
    în sens general, urmând ca apoi, după ce această perioadă de trei ani de
    tranziţie se va încheia, în mod cert să se extindă şi să se creeze un spaţiu al
    învăţamântului superior european. Vor fi trei consorţii din care fac parte şi universităţi
    din România. Este cazul Universităţii din Bucureşti care face parte din consorţiul
    Civis, SNSPA care face parte din consorţiul Civica şi cazul Universităţii de Construcţii
    din Bucureşti care face parte din consorţiul Conexus.

    Aceste consorţii cuprind o gamă largă de
    instituții de învățământ superior din întreaga Europa de la universități de
    științe aplicate, universități tehnice și universități de arte frumoase până la
    universități polivalente și care desfășoară activități intense de cercetare.

    Ionuţ Marcu, expert
    în cadrul Institutului European
    din România ne vorbeşte despre unul dintre aceste consorţii: Consorţiul
    Civis este o reţea, o alianţă a 8 universităţi europenedin
    care face parte şi Universitatea din Bucureşti, care îşi propune 2 obiective
    foarte mari: să participe la crearea unei zone a învăţamântului superior
    european, dar şi să promoveze valorile, cultura şi cetăţenia europeană în rândul
    noilor generaţii de studenţi. Face parte dintre aceste 17 universităţi pilot
    europene care au fost selectate de Comisia Europeană şi are 3 mari piloni
    principali prin care doreşte să participe pentru atingerea acestor mari
    obiective – cercetarea academică, predarea la nivelul universitar, dar mai ales
    angajamentul civic în sensul în care universităţile partenere la acest
    consorţiu doresc să sprijine comunităţile din care fac parte.

    Fiecare dintre consorțiile desemnate câștigătoare de Comisia Europeană va
    primi, în următorii 3 ani, aproximativ 5 milioane de euro, dintr-un total de 85
    de milioane de euro, disponibil pentru primele 17 universități europene.
    Banii vor fi folosiţi pentru operaționalizarea universității europene pe care
    consorțiul trebuie să o formeze și a pregăti calea pentru alte instituții de
    învățământ superior din Uniunea Europeană.


  • Universităţi pentru Spaţiul european al educaţiei

    Universităţi pentru Spaţiul european al educaţiei

    Comisia Europeană a anunțat instituțiile
    de învățământ superior din întreaga Europă care vor face parte din primele
    alianțe ale universităților europene – un pas important în vederea creării unui Spațiu european al educației
    până în 2025.

    Din cele 54 de cereri primite, au fost
    selectate 17, implicând 114 instituții de învățământ superior din 24 de state
    membre, pe baza unei evaluări realizate de experți externi independenți,
    inclusiv rectori, profesori și cercetători, numiți de Comisie. Fiecare alianță este alcătuită în
    medie din șapte instituții de învățământ superior din toate regiunile Europei,
    conducând la noi parteneriate.

    Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport: La sfârșitul anului 2017, liderii UE au
    aprobat crearea universităților europene ca pilon esențial al spațiului
    educațional european pe care vrem să îl construim împreună până în 2025. Sunt
    încântat că am reușit să lansăm acest prim pilot atât de repede și că acum 85
    de milioane euro sunt disponibile pentru a susține primele alianțe în următorii
    trei ani. Universitățile europene vor stimula mobilitatea și
    cooperarea, permițând studenților, personalului și cercetătorilor să se mute fără
    probleme între instituțiile de învățământ superior. Alianțele vor fi deschise
    tinerilor din toate mediile sociale, oferind programe curriculare comune sau
    module care acoperă diverse discipline, permițând studenților să aleagă ce,
    unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană. Europa are
    nevoie de aceste noi universități care ne vor ajuta să construim o Europă mai
    unită și mai rezistentă, deschisă lumii, promovând valorile noastre comune și
    creând noi oportunități pentru tineri de a învăța și de a dezvolta o identitate
    europeană.

    Universitățile europene selectate cuprind o
    gamă largă de instituții de învățământ superior din întreaga UE, de la
    universități de științe aplicate, universități tehnice și universități de arte
    frumoase, până la universități polivalente și care desfășoară activități
    intense de cercetare.Universitățile europene vor contribui, în acelaşi timp, la
    dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care sunt situate, întrucât studenții
    lor vor colabora îndeaproape cu întreprinderi, autorități municipale, cadre
    universitare și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se
    confruntă regiunile respective.

    Pentru următorul buget pe termen lung al UE din
    perioada 2021-2027, Comisia a propus implementarea integrală a universităților
    europene în cadrul programului Erasmus+, cu un buget majorat în mod
    semnificativ.


  • Comisia Europeană: Mai mulți bani pentru cercetare în 2019

    Comisia Europeană: Mai mulți bani pentru cercetare în 2019

    Comisia Europeană a propus majorarea cu 100 de milioane de euro a fondurilor alocate în 2019 programelor Orizont 2020 şi Erasmus+, informează Agerpres. După majorarea cu 100 de milioane de euro propusă miercuri, bugetul total pentru cercetare şi pentru mobilitatea studenţilor în 2019 va ajunge la o sumă cumulată de 15,2 miliarde de euro, a informat Comisia Europeană.



    “Se adaugă astfel în prezent 100 de milioane de euro la suma care era deja prevăzută. Este o veste extraordinară pentru cercetătorii şi studenţii din Europa, întrucât aceştia vor putea să beneficieze de mai mult sprijin din partea UE pentru proiectele lor”, a declarat Gunther H. Oettinger, comisarul european pentru buget şi resurse umane.



    Sprijin masiv pentru cercetarea în domeniul climei



    Cea mai mare parte a fondurilor, respectiv 80 de milioane de euro, vor fi destinate sprijinirii cercetării în domeniul climei în cadrul programului Orizont 2020. Astfel, suma va contribui la realizarea obiectivului ambiţios de alocare a unui procent de 35% din bugetul programului Orizont 2020 pentru cercetarea în domeniul climei, una din principalele provocări ale UE.



    O cincime din suma propusă (20 milioane de euro) vor merge către programul Erasmus+, pentru crearea unor universităţi europene. Astfel Uniunea Europene își propune să înfiinţeze 12 astfel de universităţi vare să le permită studenţilor să obţină o diplomă prin combinarea studiilor în mai multe ţări ale UE, contribuind astfel la competitivitatea internaţională a universităţilor europene în UE şi în întreaga lume, mai informează Agerpres.



    Ce este Orizont 2020



    Orizont 2020 este cel mai amplu program de cercetare și inovare derulat vreodată de UE. și are o finanțare totală în valoare de de 80 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2020.


    Orizont 2020 beneficiază de susținerea politică a liderilor europeni și a deputaților în Parlamentul European, care au convenit că investițiile în cercetare și inovare sunt esențiale pentru viitorul Europei, plasându-le în centrul Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.



    Ce este Erasmus +



    Erasmus+ este programul prin care UE sprijină educația, formarea, tineretul și sportul în Europa. Dispune de un buget de 14,7 miliarde EUR, bani cu ajutorul cărora peste 4 milioane de europeni vor putea câștiga experiență și avea acces la studii, formare și voluntariat în străinătate.



    Programul Erasmus+, care va fi derulat până în 2020, nu se limitează la studenți. El reunește un număr de 7 programe anterioare și oferă oportunități pentru diverse categorii de persoane și organizații.



    Ilustrație foto: David Mark from Pixabay

  • Spaţiul european al educaţiei – provocări şi oportunităţi

    Spaţiul european al educaţiei – provocări şi oportunităţi

    Pe agenda Preşedinţiei române a Consiliului UE s-a regăsit, la finalul
    lunii februarie, şi Reuniunea Grupului la nivel înalt în domeniul educației și
    formării. Organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale, evenimentul s-a desfăşurat
    la Bucureşti, la Palatul Parlamentului. Discuţiile s-au concentrat în jurul
    temei generale Spaţiul european al educaţiei.




    Toate statele
    membre ale UE au interesul să folosească întregul potențial al educației și
    culturii pentru a crea locuri de muncă și pentru a favoriza creșterea economică
    și echitatea socială, dar și pentru a-l transforma într-un mijloc prin care
    identitatea europeană să poată fi percepută în toată diversitatea sa. În
    această direcţie, Comisia Europeană a lansat inițiative menite să creeze un
    autentic Spațiu european al educației.


    Prin acest
    Spaţiu se doreşte ca tinerii să primească educația și formarea optimă, care să
    le permită să-și găsească un loc de muncă oriunde în Europa. Concret, să fie
    perfect normal ca: tinerii să-şi desfăşoare o parte din studii în străinătate;
    diplomele de învăţământ preuniversitar şi superior să fie recunoscute în toate
    statele UE; să devină o regulă generală ca orice european să ştie două limbi
    străine; toată lumea să aibă acces la o educație de înaltă calitate, indiferent
    de nivelul socio-economic; și oamenii să simtă cu adevărat că sunt europeni, să
    fie conștienți de diversitatea Europei și de patrimoniul său cultural.


    La Reuniunea de
    la Bucureşti a Grupului la nivel înalt în domeniul educației și formării a
    participat şi Ciprian Fartuşnic, expert, cercetător şi fost director al
    Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. Discuţia pe tema Spaţiului European al
    Educaţiei, la care au participat experţi şi oficiali din UE, a fost una extrem
    de prietenoasă şi deschisă, a declarat Ciprian Fartuşnic:


    Toată lumea a apreciat nevoia unui Spaţiu
    european al educaţiei. Toată lumea a spus că un astfel de spaţiu trebuie legat
    şi de alte iniţiative. De exemplu, un Spaţiu european al cercetării, un Spaţiu
    european al mobilităţii. Dar ce mi s-a părut interesant este că, totuşi, s-au
    conturat câteva viziuni destul de diferite în ceea ce priveşte modul în care
    configurăm un astfel de spaţiu. Există state care mai degrabă se uită la el ca
    al o metaforă şi văd doar un cadru foarte general de convergenţă a unor
    obiective pe termen lung ale sistemelor noastre de educaţie şi atât. De
    exemplu, s-a discutat mult despre acest fenomen al părăsirii timpurii a
    sistemului de educaţie şi a faptului că încă, în foarte multe state, avem un
    număr foarte mare de copii şi de tineri care părăsesc sistemul de educaţie
    înainte de a obţine măcar o calificare. Dar există şi state care îşi doresc o
    colaborare mult mai strânsă în ceea ce priveşte politicile educaţionale pe care
    le promovează fiecare stat. Am discutat, de exemplu, despre nevoia de a avea o mai
    mare convergenţă între profilul absolventului, aşa cum rezultă el din
    documentele de politici ale fiecărui stat – ce-şi doreşte un sistem de educaţie
    din, să spunem, Franţa să formeze, şi acest profil care rezultă din
    implementarea recomandării la nivel european a celor opt competenţe-cheie,
    acest cadru revizuit al competenţelor-cheie, promovat în 2018.



    Un al doilea
    pachet de iniţiative dedicate Spaţiului european al educaţiei, prezentat de
    Comisia Europeană, include așa-numitele universități europene și legitimația
    europeană de student.