Radio România Internațional

Tag: UNTOLD 2023

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 30.07 – 05.08.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 30.07 – 05.08.2023


    Extracția di gaze românești ditu Neptun Diep, tut ma aproapia


    Planul final di dizvoltare a dzăcămintelor comerciale Domino şi Pilican Sud ditu pirimetrul românescu Neptun Diep ditu Amarea Lae fu confirmat, gioi, di Agenţia Naţională tră Resurse Minerale. Hăbarea fu faptă di OMV Pitrom şi Romgaz, companiile austriacă, respictiv românească ţi exploateadză gazele naturale ditu pirimetrul adusuaminti. Neise, proiectul Neptun Deep intră tru faza di dizvoltare, cari ndimneadză emu darea a contractelor, emu executarea a activităţlor di foraj şi construire a infrastructurăllei anănghisită tră scutearea a gazelor naturale. OMV Pitrom şi Romgaz va s’investească până la 4 miliardi di euro tră faza di dizvoltare a proiectului Neptun Deep, cari va s’aducă ună producţie di aproapia 100 di miliardi di metri cubi di gaze naturale, ahurhita ali producţiei hiinda lugursită tră anlu 2027. Pirimetrul Neptun Deep ari ună suprafaţa di 7.500 kmp şi easti la ună distanţă di circa 160 km di coasta ali amari, tru api cu ahăndusimi anamisa di 100 şi 1.000 di metri. Explorarea a pirimetrului fu accelerata tru 2008, iara prota discupirire di gaze s’feaţi tru 2012.



    România și polimlu ditu Ucraina


    Ministerlu di Externe di București apruke că ansărţinatul cu afaceri ad-interim a Ambasadăllei ali României la Moscova fu convocat di autorităţile ruse, tra s-ălli facă cunuscutu că bagă idyili coti mutrinda numirlu a pirsonalui diplomatic şi tehnico-administrativ ali României tru Rusia, tru yilie cu atea ditu soni apofasi a autorităţlor române pritu cari fu limitat numirul a pirsonalului Ambasadăllei Ruse la Bucureşti. Tută responsabilitatea tră adoptarea a misurlor di ñicurari a numirlui di agenţi diplomatiţ şi funcţionari tehnico-administrativ ruși easti exclusiv a partillei arusă, tru condiţiile anda s’duţi ninti polimlu paranomu di agresiune tru Ucraina şi a creastirillei riscurilor di securitate tru regiunea ali Amarea Lae – cundille Ministerul român di Externe. Di altă parte, armata rusă atacă, diznă, porturile ucraineneReni şi Izmail di la Dunăre. Izmail easti situat la maş ndauă sute di metri di România.


    Prezidentulu Klaus Iohannis zbură ti crime di polimu, iara Ministerul Apărării dimăndă că, dupu evaluărli fapti, nu fură aflati fuvirseri militare directe la adresa a teritoriului României ică a apilor a llei teritoriale. Atacurile Rusiei yin după ţi aesta s-trapsi ditu acordul cari dădea izini ti purtarea a yiptului ucraineanu tru siguranţă pi Amarea Lae. Emu, traficul pi Dunăre easti atea diru soni cali pritu cari Ucraina poati tra ş-poartă yipturli pi calea apilor, iar România mindueasti s’elimine călbălăkea di pi fluviu generată di apofasea ali Moscova. Datele spunu că, tru aist kiro, Dunărea şi gurile di virsare a fluviului suntu pi călbălăki cu pampori cari vor tra s’intră ică s’iasă ditu porturile ucrainene.



    Un nou Cod Silvic tru România


    Tru România fu lansat tru debatu publicu, pi 1 agust, un nou Cod Silvic. Suprafeţele împădurite pi cari tăllierile la thimelliu va s’hibă ti niaprukeari va s’crească di aproximativ 10 ori, iara aftukinatli cari poartă paranomu material lemnos s’hibă confiscate. Autoritățile cundilleară că, tu aestă oară, tăllierli ditu thimelliu nu suntu străxiti pi aproximativ 5% ditu suprafaţa împădurită a României, iara pritu proiectul noului Cod Silvic, aestă niaprukeari a tăllerloru va shibă la ună suprafeţă di aproapea 50%. Tru baza a noului Cod, Statul va s’poată, tutunăoară, să-şi llia borgea ti împădurirea a terenurilor cari fură tu kirolu di ma ninti dispădurite şi deapoa fură abandonate di nicukiri. Unăoară cu adoptarea aluştui proiect di nomu va s’alăxească şi Codlu Penal, cari va s’pidipsească cu hăpsani di până la ţinţi añi falsul tru declaraţii tu ligătură cu transporturile di material lemnos.



    ʹRabla Localʹ, un succes


    Stămâna aesta, tru România ahurhi programul ʹRabla Localʹ, pritu cari pirsoanele fizice pot să-şi da aftukina ma veaclle di 15 ani la casat tri 3 ñilli di lei (circa 600 di euro), fără s’hibă obligaț ta ş-ancupără ună alta nauă. 80% ditu păradz suntu plătiți ditu bugetul di Stat, iar 20% – ditu bugetili locale. Tru program s-nregistrară 500 di primării, iara suma totală alocată easti di 240 di milioane di lei (48 di milioane di euro). Oamiñilli pot si s’ngrăpsească până pi 31 di agustu ică până la epuizarea a păradzloru ahărdziţ ti programu. Niţi nu ahuhri, ama, ghini, că ʹRabla Localʹ ş-agiumsi scupolu – după cum declara ministrul a Mediului, Mircea Fechet, uidisitu cu cari suntu, pănă tora, localităţi cari bitisiră fondurile alocate. Alanti dauă programe existente tru România – ʹRabla Clasicʹ şi ʹRabla Plusʹ – s’hărsescu, tutunăoară, di un interes major şi nregistrează creaştiri semnificative andicra di anlu tricutu — spusi, tu arada a lui, prezidentulu Administraţiei Fondului tră Mediu, Laurenţiu Neculaescu. Datele di până tora spunu ună creaştere cu 25% a nmatriculărilor di aftukinati noi cu motoare termice şi cu 57% a aţiloru electrice, kiro tu cari importul di aftukinati rulate scădzu cu 21 di procente.



    UNTOLD 2023


    Gioi ahurhi, la Cluj-Napoca, nai ma mare și aștiptat festival di muzică a anului ditu România, ama și unul ditu nai ma populare tru plan internațional. Tu kirolu 3 și 6 august, la UNTOLD, agiumtu la a 8-a ediție, suntu aștiptate pisti 400.000 di persoane. Circa 250 di artişti naţionali şi internaţionali di top fură călisiţ s’concerteadză pi optu sţene. Anamisa di elli – trupa Imagine Dragons, tră prima oară tru România, David Guetta, Armin Van Buuren, Bebe Rexha, Ava Max, Martin Garrix, Steve Aoki ică Salvatore Ganacci. UNTOLD 2023 s’aşteaptă la venituri di circa 80 di miliuñi di euro.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Retrospectiva săptămânii 30.07 – 05.08.2023

    Retrospectiva săptămânii 30.07 – 05.08.2023

    Extracția de gaze românești
    din Neptun Deep, tot mai aproape


    Planul
    final de dezvoltare a zăcămintelor comerciale Domino şi Pelican Sud din
    perimetrul românesc Neptun Deep din Marea Neagră a fost confirmat, joi, de
    Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Anunţul a fost făcut de OMV Petrom
    şi Romgaz, companiile austriacă, respectiv românească ce exploatează gazele
    naturale din perimetrul menţionat. Prin urmare, proiectul Neptun Deep intră în
    faza de dezvoltare, care presupune atât atribuirea contractelor, cât şi
    executarea activităţilor de foraj şi construire a infrastructurii necesare
    pentru extragerea gazelor naturale. OMV Petrom şi Romgaz vor investi până la 4
    miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului Neptun Deep, care va
    genera o producţie de circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale,
    începerea producţiei fiind estimată pentru anul 2027. Perimetrul Neptun Deep are
    o suprafaţa de 7.500 kmp şi se află la o distanţă de circa 160 km de ţărm, în
    ape cu adâncimi cuprinse între 100 şi 1.000 de metri. Explorarea perimetrului a
    fost accelerata în 2008, iar prima descoperire de gaze a avut loc în 2012.



    România și războiul din
    Ucraina


    Ministerul
    de Externe de la București a confirmat că însărcinatul cu afaceri ad-interim al
    Ambasadei României la Moscova a fost convocat de autorităţile ruse, pentru a-i aduce
    la cunoștință că introduc cote identice privind numărul personalului diplomatic
    şi tehnico-administrativ al României în Rusia, în oglindă cu recenta decizie a autorităţilor
    române prin care a fost limitat numărul personalului Ambasadei Ruse la Bucureşti.
    Întreaga responsabilitate pentru adoptarea măsurilor de reducere a numărului de
    agenţi diplomatici şi funcţionari tehnico-administrativ ruși aparţine exclusiv
    părţii ruse, în condiţiile continuării războiului ilegal de agresiune în
    Ucraina şi a creşterii riscurilor de securitate în regiunea Mării Negre – a
    precizat Ministerul român de Externe. Pe de altă parte, armata rusă a atacat,
    din nou, porturile ucraineneReni
    şi Izmail de la Dunăre. Izmail este situat la doar câteva sute de metri de
    România.

    Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit de crime de război, iar
    Ministerul Apărării a transmis că, în urma evaluărilor, nu au fost identificate
    ameninţări militare directe la adresa teritoriului României sau a apelor sale
    teritoriale. Atacurile Rusiei vin după ce aceasta s-a retras din acordul care
    permitea exportarea cerealelor ucrainene în siguranţă pe Marea Neagră. Or, traficul
    pe Dunăre este ultima rută prin care Ucraina își poate exporta cerealele pe
    calea apelor, iar România încearcă să elimine aglomerația de pe fluviu generată
    de decizia Moscovei. Datele arată că, în prezent, Dunărea şi gurile de vărsare
    ale fluviului sunt aglomerate cu nave care încearcă să intre sau să iasă din
    porturile ucrainene.



    Un nou Cod Silvic în România


    În
    România a fost lansat în dezbatere publică,pe
    1 august, un nou Cod Silvic. Suprafeţele împădurite pe care tăierile la ras vor
    fi interzise ar urma să crească de aproximativ 10 ori, iar maşinile care
    transportă ilegal material lemnos să fie confiscate. Autoritățile au precizat
    că, la ora actuală, tăierile la ras sunt interzise pe aproximativ 5% din
    suprafaţa împădurită a României, iar prin proiectul noului Cod Silvic, această
    interzicere se va aplica unei suprafeţe de aproape 50%. În baza noului Cod,
    Statul va putea, totodată, să îşi asume împădurirea terenurilor care au fost în
    trecut despădurite şi ulterior au fost abandonate de proprietari. Odată cu adoptarea
    acestui proiect de lege se va modifica şi Codul Penal, care va pedepsi cu
    închisoare de până la cinci ani falsul în declaraţii cu privire la
    transporturile de material lemnos.



    ʹRabla Localʹ, un succes


    Săptămâna
    aceasta, în România a demarat programul ʹRabla Localʹ, prin care persoanele
    fizice pot să îşi dea maşina mai vechede
    15 ani la casat în schimbul a 3 mii de lei (circa 600 de euro), fără a fi
    obligați să își cumpere o alta nouă. 80% din bani sunt plătiți din bugetul de
    Stat, iar 20% – din bugetele locale. În program s-au înregistrat 500 de
    primării, iar suma totală alocată este de 240 de milioane de lei (48 de
    milioane de euro). Oamenii se pot înscrie până pe 31 august sau până la
    epuizarea banilor destinați programului. Nici nu a început, însă, bine, că ʹRabla
    Localʹ şi-a atins obiectivul – după cum declara ministrul Mediului, Mircea
    Fechet, potrivit căruia sunt, deja, localităţi care au epuizat fondurile
    alocate. Celelalte două programe existente în România – ʹRabla Clasicʹ şi ʹRabla
    Plusʹ – se bucură, de asemenea, de un interes major şi înregistrează creşteri
    semnificative faţă de anul trecut – a spus, la rândul său, preşedintele
    Administraţiei Fondului pentru Mediu, Laurenţiu Neculaescu. Datele de până acum
    arată o creştere cu 25% a înmatriculărilor de maşini noi cu motoare termice şi
    cu 57% a celor electrice, în timp ce importul de maşini rulate a scăzut cu 21
    de procente.



    UNTOLD 2023


    Joi
    a debutat, la Cluj-Napoca, cel mai mare și așteptat festival de
    muzică al anului din România, dar și unul din cele mai populare în plan
    internațional. Între 3 și 6 august, la UNTOLD, ajuns la a 8-a ediție, sunt
    așteptate peste 400.000 de persoane. Circa 250 de artişti naţionali şi
    internaţionali de top au fost invitați să concerteze pe opt scene. Printre ei -
    trupa Imagine Dragons, pentru prima dată în România, David Guetta, Armin Van
    Buuren, Bebe Rexha, Ava Max, Martin Garrix, Steve Aoki sau Salvatore Ganacci. UNTOLD
    2023 se aşteaptă la venituri de circa 80 de milioane de euro.


  • UNTOLD 2023

    UNTOLD 2023



    Tu aestă bitisită di stămănă, Cluj-Napoca s’ţăni nai ma marli și aștiptat festival di muzică a anlui ditu România. Și, giudicânda după numirlu tru creaștire a xeñiloru cari yin maxus tră el, și unu ditu nai ma populare, tru plan internațional! Anamisa di 3 și 6 di agustu, la UNTOLD, agiumtu la a 8-a ediție, suntu aștiptati cama di 400.000 di pirsoane. “Va s’hibă nai ma muşeată ediţie di până tora, cu numirlu nai ma mari di participanţă, aştiptăm tru medie iuva la cama di 100.000 cafi dzuuă.” – declară, marță, tru ună conferinţă di presă, directorlu di comunicari Edy Chereji. Organizatorlli tăxescu expirienți ahoryea ti tuti ilikiili și gusturli. Aţelli ñiţ va s’aibă, tră prota oară, un locu a lor, iu părinţăllii pot s’lli-alasă, tra si s’hărsească isihi tu festival. Deapoa, tru cadrul UNTOLD easti organizat și nai ma mari festival di street-food ditu România. Există, tutunăoară, zone di shopping, cu nai ma interesanti creaţii a niscăntoru creatori di modă. S’dăm, ama-a, Cezarlui ţi easti a Cezarlui și să zburămu ti partea artistică! Cama di 250 di artişti naţionali şi internaţionali di top fură călisiţ s’concerteadză pi sţenele di la UNTOLD. Trupa Imagine Dragons, tră prota oară tru România, tăxi un show excepţional. Aleapsiră, tutunăoară, si s’toarnă Cluj-Napoca David Guetta, ama şi Armin Van Buuren, cari cundille, ma multu ori arada, că festivalu ditu România easti preferatlu a lui, itie tră cari, anlu aestu, mindui s’aibă un momentu speţiali. A aţiloru aduşi aminti s’adavgă Bebe Rexha, Ava Max, Martin Garrix, Steve Aoki ică Salvatore Ganacci.



    Nica va să spunem că festivalu s’tindi pi ună suprafaţă di 235.000 di meatri pătraţ. Sţena prinţipală, di pisti 500 di tone, ari cama di 900 di metri pătraţi di ecran LED, 32 di meatri anălţime, 110 metri lărdzimi şi 30 di meatri ahăndusimi. Citia ari ună dişcllideari 24 di meatri. Cum tema UNTOLD 2023 easti The Light Phoenix (ʹLumina Phoenixʹ), aesta va si s’veadă tru decorurli di pi mainstage și di pi stadionlu Cluj Arena, buisisitu cu pisti 1.250 di agocuri di videală tru tuti dzălili şi nopţăle di festival. Personaje măyipsiti, animatori şi dansatori va s’alagă, tutunăoară pritu festival. Iara surprizele nu s’dănăsescu aoa! Tră buna disvărteari a UNTOLD, organizatorllii şi autorităţli colaboreadză aţea turlie că tută lumea s’hibă tu sigurlăki. Nilli di lucrători ditu Jandarmerie, Poliţie, ditu Inspectoratul tră Situaţii di Urgenţă, Agenţia Naţională Antidrog ică ditu Brigada di Combatere a Crimăllei Organizată suntu prezenți, tru zonă, tru tut kirolu a aţiloru 4 dzăli di zaeafeti. A lo lă si adavgă aproapea 800 di agenţă di securitate privată tru pirimetrulu a evenimentului. Şuier va u cumăndusească, şi tru aestu an, divizia di echipaje canine, maxus ndreapti tră patrulare. Va s’hibă băgati, tutunăoară, dauă spitale mobile şi trei locuri di protu- agiutoru. Ama s’nu băgămu arăulu ninti și s’lă urămu a tutulor participanților “discurmari muşeată”.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala