Tag: UNTRR

  • România, năi gaereţ tră Schengen

    România, năi gaereţ tră Schengen

    Acă România tiñiseaşti condițiile tehniţi tră s’intră tru spațiul di libiră urdinari Schengen, stămâna tricută, tru cadrul a Consiliului Justiție și Afaceri Interne di la Bruxelles, nu lo undă veardi di partea ali Austrie tră aderare. Cancelarul austriac, Karl Nehammer, motivă aestă poziție aducânda tru muabeti migranțălli ilegali agiumţă tu văsilia a lui ti cari spuni că mulță vahi au vinită pritu România și Vărgăria. Tru cadrul a protăllei a lui işeari publică după niaprukearea ti aderari ali Românie, șeflu a statlui, Klaus Iohannis, declară că aestu vot negativ easti unu nimeritat şi ti niakicăseari. El năpoi adusi aminti că, pi 16 di brumaru, miniştrilli europeañi di Interne declarară tuţ că România şi Vărgăria suntu ghiniviniti tru spaţiul Schengen, ama, după dauă dzăli, aţelu austriac declara că Viena nu poati s’admită ună tindeari a aluştui. Klaus Iohannis spusi că lipseaşti s’hibă dusi ninti tuti călliurli diplomatiţi tră băgarea tru practico a aderarrillei la spaţiul di libiră urdinari, spunănda că va s’cilăstăsească elu işiş.


    “Aestu vot, acă mi nvirină şi nu mi aştiptatmu, nu mi faţi s’tragu mănă. Şi, personal, va s’armănu multu conectat la fenomen şi escu apufusitu s’duc lucărli ma largu, până cându România va s’agiungă membră a Spaţiului Schengen. Miercuri şi gioi, vahi şi viniri, va s’avemu ună andamasi a Consiliului European şi, cadealihea, va u aducu dininti aestă problemă tru Consiliul European. Ama un nău vot shibă maş atumţea cându s’adună, diznău, Consiliul JAIˮ.


    Ministrul di Interne, Lucian Bodi, ălli piticu ună carti dişcllisă a omologului a lui austriac, Gerhard Karner, tru cari şi spuni ahăndoasa indignare andicra di votlu negativ di stămâna tricută. Ministrul Bodi easti cu minduita că responsabilul austriac afeaţi unu agiocu politic nitiñîsitu, după ţi, ma ninti, la Viena, lu asiguripsi că easti un soţu ali Românie. Lucian Bodi easti cu minduita că problema migraţiillei invocate di Austria nu poate s’hibă imputată ali Românie, lucru akicăsitu di tuti alanti stati membre. Şi liderlu PSD, Marcel Ciolacu, cutugursi, diznău, apofasea ali Austrie tra s’voteadză contra aprukerillei ali României tru Schengen, ama lugurseaşti că lipseaşti s’hibă faptă ună distncţie anamisa di cetăţenii şi liderlli politici ali aiştei văsilie. “Vam s’negociemu, ma largu, cu Austria (…). Până tru soni, demersul lipseaşti shibă unu diplomaticˮ, cundille Marcel Ciolacu.


    Tu arada a llei, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri ditu România pitricu a Guvernului di la București ună căftari di eliminare a controaliloru la sinurlu cu Vărgăria. Transportatorlli cundilleadză că România şi Vărgăria aderară deadunu la bloclu comunitar şi feaţiră daima echipă tră intrarea tru Schengen. Ia căţe elli caftă a Executivului di la Bucureşti ca, deadunu cu aţelu di Sofia, s’ndreagă, urgent şi pragmatic, simplificarea nica și eliminarea controalelor la sinurlu anamisa di aţeali dauă văsilii. Şoferlli di camioane aşteaptă, cafi dzuuă, săhăţ buni, tră formalităţile di yimbruki, la punctilio di triţeari a sinurlui româno-vărgaru.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • România, noi eforturi pentru Schengen

    România, noi eforturi pentru Schengen

    Deși România îndeplinește condițiile tehnice pentru a intra
    în spațiul de liberă circulație Schengen, săptămâna trecută, în cadrul
    Consiliului Justiție și Afaceri Interne de la Bruxelles, nu a primit undă verde
    din partea Austriei pentru aderare. Cancelarul austriac, Karl Nehammer, a
    motivat această poziție aducând în discuție migranții ilegali ajunși în țara sa
    despre care afirmă că mulți ar fi venit prin România și Bulgaria. În cadrul primei sale ieşiri publice după
    respingerea aderării României, șeful statului, Klaus Iohannis, a declarat că acest
    vot negativ este unul nemeritat şi de neînţeles. El a reamintit că, pe 16
    noiembrie, miniştrii europeni de Interne au declarat toţi că România şi
    Bulgaria sunt binevenite în spaţiul Schengen, totuși, după două zile, cel austriac declara că
    Viena nu poate să admită o extindere a acestuia. Klaus Iohannis a spus că
    trebuie continuate toate căile diplomatice pentru realizarea obiectivului
    aderării la spaţiul de liberă circulaţie, afirmând că se va implica personal.

    Acest vot, chiar dacă m-a supărat şi m-a dezamăgit, nu mă face să dau
    înapoi. Şi, personal, voi rămâne foarte conectat la fenomen şi sunt hotărât să
    duc lucrurile mai departe, până când România devine membră a Spaţiului Schengen. Miercuri şi joi, probabil şi vineri, vom avea o
    întrunire a Consiliului European şi, cu certitudine, voi ridica această
    problemă în Consiliul European. Dar un nou vot va fi doar atunci când se
    întruneşte, iarăşi, Consiliul JAIˮ
    .

    Ministrul de Interne, Lucian Bode, i-a transmis o
    scrisoare deschisă omologului său austriac, Gerhard Karner, în care îşi exprimă
    profunda indignare faţă de votul negativ de săptămâna trecută. Ministrul Bode este de părere că responsabilul austriac a
    făcut un joc politic nedemn, după ce, anterior, la Viena, l-a asigurat că este
    un prieten al României. Lucian Bode este de părere că problema migraţiei
    invocate de Austria nu poate fi imputată României, lucru înţeles de toate
    celelalte state membre. Şi liderul PSD, Marcel Ciolacu, a criticat, din nou, decizia Austriei de a vota
    împotriva admiterii României în Schengen, dar consideră că trebuie făcută o
    distincţie între cetăţenii şi liderii politici ai acestei ţări. Vom negocia,
    în continuare, cu Austria (…). Până la urmă, demersul va trebui să fie unul
    diplomaticˮ, a subliniat Marcel Ciolacu.

    La rândul său, Uniunea Naţională a
    Transportatorilor Rutieri din România a adresat Guvernului de la București o
    cerere de eliminare a controalelor la granița cu Bulgaria. Transportatorii
    subliniază că România şi Bulgaria au aderat împreună la blocul comunitar şi au
    făcut în permanenţă echipă pentru intrarea în Schengen. Iată de ce ei solicită Executivului de la
    Bucureşti ca, împreună cu cel de la Sofia, să soluţioneze, urgent şi pragmatic,
    simplificarea și chiar eliminarea controalelor la frontieră dintre cele două
    ţări. Şoferii de camioane aşteaptă, zilnic, ore întregi, pentru formalităţile
    vamale, la punctele de trecere a frontierei româno-bulgare.


  • Aglomeraţie  la Nădlac II  / UNTRR solicită măsuri urgente pentru reducerea timpilor de așteptare

    Aglomeraţie la Nădlac II / UNTRR solicită măsuri urgente pentru reducerea timpilor de așteptare

    Coloane de camioane sunt formate, joi, în principalele puncte de trecere a frontierei cu Ungaria, atât pe sensul de intrare, cât şi pe ieşire din România, la Nădlac II pe lângă traficul intens fiind şi o problemă legată de insuficienţa poliţiştilor ungari, informează Agerpres.

    Conform sursei citate, pe aplicaţiei online de monitorizare a traficului la frontiere, la Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Nădlac II se aştepată în coloană cel puţin 220 de minute pentru a se intra în România.

    Pentru traficul greu sunt deschise doar două artere, pentru că sunt insuficienţi poliţişti de frontieră ungari la posturi. ‘Lipsă personal autorităţi de frontieră maghiare; număr mare de vehicule prezente la verificările de frontieră pe ambele sensuri; intrarea în uz a noului sistem informatic aparţinând autorităţilor maghiare’, sunt motivele formării de coloane de camioane, precizează site-ul Poliţiei de Frontieră.

    Poliţia de Frontieră menţionează un timp de aşteptare pentru traficul greu, la ieşirea din România, de 150 de minute, la Nădlac II, unde sunt deschise doar două artere de control.

    La Vărşand, se aşteaptă aproape patru ore pe cele trei artere de ieşire din ţară destinate traficului greu, în timp ce în judeţul Bihor, la Borş I şi Borş II, se aşteaptă 150 – 160 de minute.

    În Satu Mare, la PTF Petea, timpul de aşteptare ajunge la 180 de minute.

    La intrarea în România prin PTF Nădlac I se aşteaptă cel puţin 80 de minute, în timp ce la Borş I, Borş II şi Petea timpii de aşteptare sunt de aproximativ 40 de minute.

    Poliţia de Frontieră precizează că nu sunt probleme în cazul traficului uşor sau turistic, conform Agerpres.

    UNTRR solicită măsuri urgente pentru reducerea timpilor de așteptare pentru vehiculele comerciale de transport mărfuri, în special la frontierele României cu Ungaria, dar și cu Bulgaria, se precizează într-un comunicat de presă remis joi de asociaţia patronală.

    Potrivit sursei citate, la punctele de trecere a frontierei dintre România şi Ungaria se înregistrează, constant, timpi de aşteptare foarte mari pentru şoferii profesionişti, fapt care afectează şi perturbă serios operaţiunile internaţionale ale transportatorilor români.

    Ca urmare a implementării unei noi aplicații la controlul de frontieră de către autoritățile de frontieră maghiare si a numărului mare de mijloace de transport prezente în punct, în mod special pe sensul de ieșire din țară, în anumite zile ale săptămânii în punctele de trecere a frontierei Nădlac, Borș, Petea – cu 14 km de cozi și timpi de așteptare de 12 ore și mai mult.

    Situația este similară și în celelalte puncte de trecere ale frontierei, de la Calafat și Giurgiu, unde se înregistrează timpi ridicați de așteptare pe arterele de circulație destinate traficului de autocamioane.

    UNTRR consideră că prin apartenența României la Uniunea Europeană, controalele de la frontierele interne ar trebui limitate la minim, în pofida faptului că încă nu suntem parte a spațiului Schengen. În felul acesta s-ar evita timpii îndelungați de așteptare la punctele de trecere a frontierei., precizează UNTRR.

    Totodată, reprezentanţii asociaţiei patronale doresc să tragă un semnal de alarmă referitor la practicile de control ale părţii ungare, ‘care nu fac decât să coboare România pe lista opţiunilor investitorilor străini, care oricum preferă Ungaria’ şi unde volumul investiţiilor străine directe anual a fost şi este de două până la patru ori mai mare decât în România.

    În ultimii 15 ani, Ungaria a atras 170 miliarde de euro investiții străine directe, în timp ce România, o țară de două ori mai mare și cu populație dublă, a reușit să atragă 54,4 miliarde de euro investiții străine directe. În mărimi raportate pe cap de locuitor, Ungaria a atras 6 ori mai mulți bani per capital în aceeași perioadă.

    Statele membre colaborează, dar trebuie reținut că se află într-o permanentă competiție pentru atragerea investitorilor și dezvoltarea proprie. Simplu fapt că România a fost primită la masa UE, nu înseamnă că va primi ceva degeaba. Statele membre UE sunt precum o națională sportivă într-o competiție europeană sau mondială, fiecare vrea să cucerească primul loc., atrag atenţia transportatorii.

    Astfel, UNTRR solicită autorităţilor române să realizeze demersuri pentru aderarea cât mai rapidă a României la spaţiul Schengen, ‘pentru a nu mai penaliza economia României prin aceste blocaje care au devenit o regulă’.

  • Protestele transportatorilor

    Protestele transportatorilor

    Transportatorii români au protestat,
    joi, în Bucureşti, nemultumiţi, în special, de majorarea preţurilor
    poliţelor pentru asigurarea auto obligatorie şi menţinerea
    supraacizei la carburanţi şi după 1 ianuarie 2016. Mii de taxiuri, camioane şi autobuze au blocat, pentru cateva ore,
    traficul în Capitala.Transportatorii vor de la autorităţi soluţii
    pentru reducerea tarifelor poliţelor RCA, eliminarea supraacizei, dar şi
    reglementarea plăţii drepturilor de autor care sunt considerate prea mari.

    Uniunea
    Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a anunţat că a
    sesizat Preşedinţia şi Guvernul României, Ministerul de Finanţe, ASF, Consiliul
    Concurenţei şi a informat Ministerul Transporturilor cu privire la colapsul
    iminent al pieţei asigurărilor RCA.

    Potrivit Uniunii, în ultimul an, poliţele RCA au crescut cu
    peste 300% în industria transporturilor rutiere. Dacă în 2012 costul mediu cu o
    asigurare RCA pe 12 luni pentru un autovehicul care efectua transporturi
    externe de mărfuri era de 1.200 lei, în 2014 a ajuns la 4.000
    de lei, iar în 2015 la 15.000 de lei.

    Într-un comunicat, reprezentanţii asiguratorilor
    au explicat creşterea pretului asigurării prin faptul că, în special pe
    transportul extern, nivelul despăgubirilor este mult mai mare şi în unele ţări
    chiar nelimitat. De asemenea, nivelul despăgubirilor pe vătămări corporale şi
    daune morale în România este impredictibil, practica instanţelor fiind
    neunitară.

    O delegaţie a protestatarilor a discutat, joi, cu
    reprezentanţi ai guvernului, care au declarat că vor căuta soluţii pentru
    solicitările lor. Vicepremierul Vasile Dâncu a cerut Autorităţii de
    Supraveghere Financiară (ASF) ca, după controlul pe care-l face în prezent la
    societăţile de asigurări, să propună masuri legislative adecvate. De asemenea,
    solicitarea de eliminare a supraaccizei va fi transmisă Ministerului de Finanţe
    spre analiză.

    Vicepremierul le-a spus manifestanţilor că executivul are în
    vedere elaborarea unui act normativ pentru plata arieratelor, inclusiv pe cele
    din domeniul transporturilor. A fost agreat şi un calendar de discuţii între
    părţile implicate.

    Marţea viitoare va avea loc o întalnire în format tripartit
    transportatori – asiguratori-reprezentanţi ai ASF, iar pe 25 ianuarie, anul
    viitor, este programată o altă discuţie la care vor participa şi parlamentari,
    având în vedere că ASF este sub autoritatea legislativului. Reprezentanţii
    protestatarilor au declarat că dau un vot de încredere guvernului, dar au
    avertizat că în cazul în care solicitările lor nu se vor rezolva vor ieşi din
    nou în stradă la începutul anului viitor, nu doar la Bucureşti, ci în toată
    ţara.