Tag: urban
-
The Cerchez family of architects
We’re more likely to come across the name of Cerchez, in the history of Romanian architecture, than other names of architects. The name of Cerchez family of architects stems from three families of Armenian origin. Bearing this name were no less than five major architects. Not only were they artists, but also, hey were men of their times: the brothers Grigore P. Cerchez and Nicolae P. Cerchez, brothers Grigore G. Cerchez and Artaxerxe Cerchez and their fifth brother, Hristea Cerchez.
Speaking about the two pairs of brothers, here is professor with the Ion Mincu Architecture and Urbanism University and president of the Architects’ Union of Romania, Ileana Tureanu.
” Brothers Grigore and Nicolae Cerchez were born in mid-19th century, that is in 1850. They did their studies in France, in Paris, and founded the Society of Romanian Architects in 1891. In other words, they are some of the founding fathers of national architecture. Everybody mentions Grigore Cerchez’s name when they refer to the Palace of the Architecture School. Yet not everybody knows that Grigore P. Cerchez is Bucharest Municipality’s chief engineer over 1874 and 1879 and he is the one who drew up all the plans and took the entire action for the systematization of Dambovita River in Bucharest.
He is the author of the first systematization plan for the city of Bucharest, in 1833. So he came after he had schools built, he laid the foundation of a scientific and systematic development of the city of Bucharest. He became director of Romanian Post and in that capacity, he brought specialized architects in the field, such as Alexandru Clavel of France. He brought younger colleagues and friends and he had Romanian Post headquarters built in all of Romania’s major cities. Quite a few of Romanian Post buildings were built under his supervision. They are blueprint projects, projects that were tailored to this or that urban context. For the second half of the 19th century, we’re speaking about an urban vision in its own right.”
The first generation of the Cerchez brothers significantly involved in the modernization of Bucharest and in its transformation from a utterly oriental city into a city that was close to the European standards. Ileana Tureanu once again.
”In the field of monuments restoration, he is the one who created the Romanian scientific doctrine. ‘The principle that guided me’, he used to say, was to preserve the building just as I’d found it, consolidating it and restoring it, bringing it to the shape it had when it was built, disposing of all the parts that were unskilfully added. Against a backdrop when Andre Lecomte du Noüy’s principles were totally different regarding the historical monuments, Grigore Cerchez laid the foundation of restoration.
Grigore Cerchez’s brother was Nicolae P. Cerchez, a year younger, both born in Moldova, in Vaslui County, who was also a very important figure in the era. He went towards political involvement and social involvement. He was a deputy in Parliament, he was a senator, and he was able to help his brother complete the programs I mentioned. He was the vice-president of the Romanian Automobile Club at the beginning of the 20th century, and took care of public spaces. He was also an entrepreneur. At the Royal Palace he designed the exterior arrangements, he designed the School of Veterinary Medicine and the Agricultural Pavilion for the exhibition of 1906, a building that received awards.”
The second pair of Cerchez brothers was no less determined to continue the modernization. Another Gregory and his brother Artaxerxes wrote history. Ileana Tureanu:
“The second family was also Cerchez. We don’t have any data that they were related, but it was probably something. After 20 years, another Grigore Cerchez appears, Grigore G. Cerchez, also the brother of Arta Cerchez. The two brothers did not go to school in France, like the first ones, but in Germany, in Karlsruhe. Both one and the other, but especially Grigore G. Cerchez, were, in parallel with design and execution, involved in the public square, held public functions at City Hall, and were present in all major city development initiatives, starting with coordination of the 1906 exhibition in Carol Park. Grigore’s brother was Arta Cerchez, who made a less neo-Romanian architecture.
He started the Eforie Casino and the Movilă Casino in Techirghiol. It was a modern and powerful architecture. He also designed the racetrack. Arta Cerchez won the Sanitary Merit award, first class, for the buildings made in the Carmen Sylva resort. He was, in a way, an initiator of spa resorts.
He is the one who initiated the study for the history of Romanian architecture. He was extremely vehement. His articles in Architecture Magazine can be picked up and reread today, and are just as valid, powerful and incisive. And one of the reasons why Arta Cerchez considered that Romanian architecture was adrift is that the history of Romanian architecture is not known. And then, he made the decision to launch a national competition for the writing of the history of Romanian architecture, and he would pay the winner out of public money.”
The fifth Cerchez, Hristea or Cristofi, also left his mark on Bucharest, a representative building built by him being Vila Minovici, located in the north of the city.
-
Radio România Actualităţi atrage cel mai mare număr de ascultători în București
Potrivit celui mai recent studiu publicat de Asociaţia pentru Radio Audienţă (ARA) – valul de toamnă din 2023, Radio România Actualităţi este lider de piaţă în București, atât pe indicatorul Market Share (14,2%), cât și ca număr de ascultători (188.800 persoane).
Audienţa posturilor Radio România (Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor şi Reţeaua Studiourilor Regionale) însumează 3.090.700 de ascultători zilnic, posturile SRR ocupând 23% din timpul total de ascultare la nivel național, fapt care plasează Societatea Română de Radiodifuziune în topul preferinţelor ascultătorilor.
Radio România le mulţumeşte ascultătorilor săi pentru încrederea acordată!
De 95 de ani, postul public de radio rămâne un pilon de încredere în transmiterea de informaţii esențiale şi programe culturale pentru ascultătorii săi.
Valul de toamnă al Studiului de Audienţă Radio a fost realizat în perioada 28 august – 17 decembrie 2023 de către IMAS – MARKETING ȘI SONDAJE şi MERCURY RESEARCH. În cadrul cercetării s-a măsurat audienţa posturilor de radio la nivel naţional, urban, rural şi în municipiul Bucureşti, pe un eșantion de 10.165 persoane. Măsurarea audienţei posturilor de radio încadrul SAR s-a realizat pe baza metodei rememorării audienţei din ziua precedentă (Day After Recall), la care apelează cele mai multe dintre sistemele de măsurare existente pe plan internaţional, metodologie recomandată de EBU (European Broadcasting Union) şi ESOMAR (European Society for Opinion and Marketing Research).
-
Decaying landscape
The place
is an anthropic lake in the Văcărești neighbourhood, in the south-west of the
city. Spreading nearly 200 hectares, the lake was originally designed as part
of the complex engineering works on the river crossing Bucharest, Dâmbovița, and
was supposed to be part of the flooding defence system designed in the
communist years.
Its construction
required the demolition of one of Bucharest’s most beautiful religious
buildings, the Văcărești Monastery. The original project went unfinished after
the fall of the communist regime in Romania in 1989. In the years that
followed, the area was reclaimed by nature, and turned into a genuine delta-with
diverse vegetation and animals ranging from birds to fish to foxes, rabbits,
otters and so on. The Văcărești Delta grew into a stable ecosystem, and a habitat
for protected species. In 2015, the Văcărești Delta was declared a nature park
(Văcărești Nature Park)-a protected nature area and the first urban nature park
in Romania.
This October
the Văcărești Nature Park played host to a project entitled Decaying Landscape,
designed to bring people, nature and art closer together. We talked to the
project manager and curator Gabriela Mateescu about the organisation of the
event and the ideas on which it was based:
Gabriela
Mateescu: Placed in the urban nature scenery of the Văcărești Delta, this
project called Decaying landscape is a cross-disciplinary artistic
cooperation and at the same time a research effort resulting in performances, land
art works and site-specific installations. The event was organised by Nucleus
0000 Association and co-financed by the Bucharest City Hall via ARCUB, as part
of a programme entitled Bucharest: open city 2021. Bucharest is a city
suffocated by concrete. But among the heavy slabs outlining the city, nature
claims its place. On the site of the long abandoned, communist-era artificial
lake of Văcărești, an ecosystem has formed over the past 30 years, with no
human intervention whatsoever, right at the heart of the country’s largest
urban settlement. Grown into a true delta, an autonomous ecosystem in the
middle of Bucharest, the Văcărești Park is the right place to contemplate the state
of nature and the effects of human intervention.
Condensing an
entire universe into a micro-space, artists from various fields have deconstructed
post- and trans-humanist theories in the language of contemporary art. Gabriela
Mateescu told us more about the participants in the Decaying Landscape
project:
Gabriela
Mateescu: On the 24th October, people were invited to walk
around and discover the works of female artists Roberta Curcă, Mălina Ionescu,
Gabriela Mateescu, Andreea Medar, Kiki Mihuță, Marina Oprea. Lost in the
landscape were also the students of a performance workshop called microRave -
attempts at becoming a landscape, coordinated by Andreea David, Maria
Baroncea, on music written by Chlorys. A week before the event, we invited
youth from Bucharest interested in art to come to the Delta for a dance
performance workshop, taking advantage of the last sunny days of autumn. To help
the visitors in their search, we put together a map with the GPS coordinates of
the works, and mounted them at the Delta entrances and among the works. We also
had 3 guided tours where the public walked the arts route together with the
artists and the organisers. The installations were collected the next day, to
keep the area unaltered.
The artistic
concept involved a hybrid space-brought to life by both the daily urban excitement
and by the noises of the delta in the heart of the city. This area was
temporarily revived in order to plead its own cause-a cultural function, to be
precise-as the most appropriate place for contemplation, a means to reconnect
with nature, a possible meditation on the harmful effects of improper human
intervention on nature. Gabriela Mateescu also gave us some details on the public
and their responses to the project in the Văcărești Delta:
Gabriela Mateescu:
Apart from the regular public of artistic events, we had people simply going
out for a walk on a sunny day, who thus had an opportunity to see random works
of art, which they were amazed with and interested in. And their curiosity was met
by the explanations given by the artists and the project team. (tr. A.M. Popescu) -
Decaying landscape
The place
is an anthropic lake in the Văcărești neighbourhood, in the south-west of the
city. Spreading nearly 200 hectares, the lake was originally designed as part
of the complex engineering works on the river crossing Bucharest, Dâmbovița, and
was supposed to be part of the flooding defence system designed in the
communist years.
Its construction
required the demolition of one of Bucharest’s most beautiful religious
buildings, the Văcărești Monastery. The original project went unfinished after
the fall of the communist regime in Romania in 1989. In the years that
followed, the area was reclaimed by nature, and turned into a genuine delta-with
diverse vegetation and animals ranging from birds to fish to foxes, rabbits,
otters and so on. The Văcărești Delta grew into a stable ecosystem, and a habitat
for protected species. In 2015, the Văcărești Delta was declared a nature park
(Văcărești Nature Park)-a protected nature area and the first urban nature park
in Romania.
This October
the Văcărești Nature Park played host to a project entitled Decaying Landscape,
designed to bring people, nature and art closer together. We talked to the
project manager and curator Gabriela Mateescu about the organisation of the
event and the ideas on which it was based:
Gabriela
Mateescu: Placed in the urban nature scenery of the Văcărești Delta, this
project called Decaying landscape is a cross-disciplinary artistic
cooperation and at the same time a research effort resulting in performances, land
art works and site-specific installations. The event was organised by Nucleus
0000 Association and co-financed by the Bucharest City Hall via ARCUB, as part
of a programme entitled Bucharest: open city 2021. Bucharest is a city
suffocated by concrete. But among the heavy slabs outlining the city, nature
claims its place. On the site of the long abandoned, communist-era artificial
lake of Văcărești, an ecosystem has formed over the past 30 years, with no
human intervention whatsoever, right at the heart of the country’s largest
urban settlement. Grown into a true delta, an autonomous ecosystem in the
middle of Bucharest, the Văcărești Park is the right place to contemplate the state
of nature and the effects of human intervention.
Condensing an
entire universe into a micro-space, artists from various fields have deconstructed
post- and trans-humanist theories in the language of contemporary art. Gabriela
Mateescu told us more about the participants in the Decaying Landscape
project:
Gabriela
Mateescu: On the 24th October, people were invited to walk
around and discover the works of female artists Roberta Curcă, Mălina Ionescu,
Gabriela Mateescu, Andreea Medar, Kiki Mihuță, Marina Oprea. Lost in the
landscape were also the students of a performance workshop called microRave -
attempts at becoming a landscape, coordinated by Andreea David, Maria
Baroncea, on music written by Chlorys. A week before the event, we invited
youth from Bucharest interested in art to come to the Delta for a dance
performance workshop, taking advantage of the last sunny days of autumn. To help
the visitors in their search, we put together a map with the GPS coordinates of
the works, and mounted them at the Delta entrances and among the works. We also
had 3 guided tours where the public walked the arts route together with the
artists and the organisers. The installations were collected the next day, to
keep the area unaltered.
The artistic
concept involved a hybrid space-brought to life by both the daily urban excitement
and by the noises of the delta in the heart of the city. This area was
temporarily revived in order to plead its own cause-a cultural function, to be
precise-as the most appropriate place for contemplation, a means to reconnect
with nature, a possible meditation on the harmful effects of improper human
intervention on nature. Gabriela Mateescu also gave us some details on the public
and their responses to the project in the Văcărești Delta:
Gabriela Mateescu:
Apart from the regular public of artistic events, we had people simply going
out for a walk on a sunny day, who thus had an opportunity to see random works
of art, which they were amazed with and interested in. And their curiosity was met
by the explanations given by the artists and the project team. (tr. A.M. Popescu) -
Decaying landscape
The place
is an anthropic lake in the Văcărești neighbourhood, in the south-west of the
city. Spreading nearly 200 hectares, the lake was originally designed as part
of the complex engineering works on the river crossing Bucharest, Dâmbovița, and
was supposed to be part of the flooding defence system designed in the
communist years.
Its construction
required the demolition of one of Bucharest’s most beautiful religious
buildings, the Văcărești Monastery. The original project went unfinished after
the fall of the communist regime in Romania in 1989. In the years that
followed, the area was reclaimed by nature, and turned into a genuine delta-with
diverse vegetation and animals ranging from birds to fish to foxes, rabbits,
otters and so on. The Văcărești Delta grew into a stable ecosystem, and a habitat
for protected species. In 2015, the Văcărești Delta was declared a nature park
(Văcărești Nature Park)-a protected nature area and the first urban nature park
in Romania.
This October
the Văcărești Nature Park played host to a project entitled Decaying Landscape,
designed to bring people, nature and art closer together. We talked to the
project manager and curator Gabriela Mateescu about the organisation of the
event and the ideas on which it was based:
Gabriela
Mateescu: Placed in the urban nature scenery of the Văcărești Delta, this
project called Decaying landscape is a cross-disciplinary artistic
cooperation and at the same time a research effort resulting in performances, land
art works and site-specific installations. The event was organised by Nucleus
0000 Association and co-financed by the Bucharest City Hall via ARCUB, as part
of a programme entitled Bucharest: open city 2021. Bucharest is a city
suffocated by concrete. But among the heavy slabs outlining the city, nature
claims its place. On the site of the long abandoned, communist-era artificial
lake of Văcărești, an ecosystem has formed over the past 30 years, with no
human intervention whatsoever, right at the heart of the country’s largest
urban settlement. Grown into a true delta, an autonomous ecosystem in the
middle of Bucharest, the Văcărești Park is the right place to contemplate the state
of nature and the effects of human intervention.
Condensing an
entire universe into a micro-space, artists from various fields have deconstructed
post- and trans-humanist theories in the language of contemporary art. Gabriela
Mateescu told us more about the participants in the Decaying Landscape
project:
Gabriela
Mateescu: On the 24th October, people were invited to walk
around and discover the works of female artists Roberta Curcă, Mălina Ionescu,
Gabriela Mateescu, Andreea Medar, Kiki Mihuță, Marina Oprea. Lost in the
landscape were also the students of a performance workshop called microRave -
attempts at becoming a landscape, coordinated by Andreea David, Maria
Baroncea, on music written by Chlorys. A week before the event, we invited
youth from Bucharest interested in art to come to the Delta for a dance
performance workshop, taking advantage of the last sunny days of autumn. To help
the visitors in their search, we put together a map with the GPS coordinates of
the works, and mounted them at the Delta entrances and among the works. We also
had 3 guided tours where the public walked the arts route together with the
artists and the organisers. The installations were collected the next day, to
keep the area unaltered.
The artistic
concept involved a hybrid space-brought to life by both the daily urban excitement
and by the noises of the delta in the heart of the city. This area was
temporarily revived in order to plead its own cause-a cultural function, to be
precise-as the most appropriate place for contemplation, a means to reconnect
with nature, a possible meditation on the harmful effects of improper human
intervention on nature. Gabriela Mateescu also gave us some details on the public
and their responses to the project in the Văcărești Delta:
Gabriela Mateescu:
Apart from the regular public of artistic events, we had people simply going
out for a walk on a sunny day, who thus had an opportunity to see random works
of art, which they were amazed with and interested in. And their curiosity was met
by the explanations given by the artists and the project team. (tr. A.M. Popescu) -
Decaying Landscape
The place
is an anthropic lake in the Văcărești neighbourhood, in the south-west of the
city. Spreading nearly 200 hectares, the lake was originally designed as part
of the complex engineering works on the river crossing Bucharest, Dâmbovița, and
was supposed to be part of the flooding defence system designed in the
communist years.
Its construction
required the demolition of one of Bucharest’s most beautiful religious
buildings, the Văcărești Monastery. The original project went unfinished after
the fall of the communist regime in Romania in 1989. In the years that
followed, the area was reclaimed by nature, and turned into a genuine delta-with
diverse vegetation and animals ranging from birds to fish to foxes, rabbits,
otters and so on. The Văcărești Delta grew into a stable ecosystem, and a habitat
for protected species. In 2015, the Văcărești Delta was declared a nature park
(Văcărești Nature Park)-a protected nature area and the first urban nature park
in Romania.
This October
the Văcărești Nature Park played host to a project entitled Decaying Landscape,
designed to bring people, nature and art closer together. We talked to the
project manager and curator Gabriela Mateescu about the organisation of the
event and the ideas on which it was based:
Gabriela
Mateescu: Placed in the urban nature scenery of the Văcărești Delta, this
project called Decaying landscape is a cross-disciplinary artistic
cooperation and at the same time a research effort resulting in performances, land
art works and site-specific installations. The event was organised by Nucleus
0000 Association and co-financed by the Bucharest City Hall via ARCUB, as part
of a programme entitled Bucharest: open city 2021. Bucharest is a city
suffocated by concrete. But among the heavy slabs outlining the city, nature
claims its place. On the site of the long abandoned, communist-era artificial
lake of Văcărești, an ecosystem has formed over the past 30 years, with no
human intervention whatsoever, right at the heart of the country’s largest
urban settlement. Grown into a true delta, an autonomous ecosystem in the
middle of Bucharest, the Văcărești Park is the right place to contemplate the state
of nature and the effects of human intervention.
Condensing an
entire universe into a micro-space, artists from various fields have deconstructed
post- and trans-humanist theories in the language of contemporary art. Gabriela
Mateescu told us more about the participants in the Decaying Landscape
project:
Gabriela
Mateescu: On the 24th October, people were invited to walk
around and discover the works of female artists Roberta Curcă, Mălina Ionescu,
Gabriela Mateescu, Andreea Medar, Kiki Mihuță, Marina Oprea. Lost in the
landscape were also the students of a performance workshop called microRave -
attempts at becoming a landscape, coordinated by Andreea David, Maria
Baroncea, on music written by Chlorys. A week before the event, we invited
youth from Bucharest interested in art to come to the Delta for a dance
performance workshop, taking advantage of the last sunny days of autumn. To help
the visitors in their search, we put together a map with the GPS coordinates of
the works, and mounted them at the Delta entrances and among the works. We also
had 3 guided tours where the public walked the arts route together with the
artists and the organisers. The installations were collected the next day, to
keep the area unaltered.
The artistic
concept involved a hybrid space-brought to life by both the daily urban excitement
and by the noises of the delta in the heart of the city. This area was
temporarily revived in order to plead its own cause-a cultural function, to be
precise-as the most appropriate place for contemplation, a means to reconnect
with nature, a possible meditation on the harmful effects of improper human
intervention on nature. Gabriela Mateescu also gave us some details on the public
and their responses to the project in the Văcărești Delta:
Gabriela Mateescu:
Apart from the regular public of artistic events, we had people simply going
out for a walk on a sunny day, who thus had an opportunity to see random works
of art, which they were amazed with and interested in. And their curiosity was met
by the explanations given by the artists and the project team. (tr. A.M. Popescu) -
Decaying Landscape
The place
is an anthropic lake in the Văcărești neighbourhood, in the south-west of the
city. Spreading nearly 200 hectares, the lake was originally designed as part
of the complex engineering works on the river crossing Bucharest, Dâmbovița, and
was supposed to be part of the flooding defence system designed in the
communist years.
Its construction
required the demolition of one of Bucharest’s most beautiful religious
buildings, the Văcărești Monastery. The original project went unfinished after
the fall of the communist regime in Romania in 1989. In the years that
followed, the area was reclaimed by nature, and turned into a genuine delta-with
diverse vegetation and animals ranging from birds to fish to foxes, rabbits,
otters and so on. The Văcărești Delta grew into a stable ecosystem, and a habitat
for protected species. In 2015, the Văcărești Delta was declared a nature park
(Văcărești Nature Park)-a protected nature area and the first urban nature park
in Romania.
This October
the Văcărești Nature Park played host to a project entitled Decaying Landscape,
designed to bring people, nature and art closer together. We talked to the
project manager and curator Gabriela Mateescu about the organisation of the
event and the ideas on which it was based:
Gabriela
Mateescu: Placed in the urban nature scenery of the Văcărești Delta, this
project called Decaying landscape is a cross-disciplinary artistic
cooperation and at the same time a research effort resulting in performances, land
art works and site-specific installations. The event was organised by Nucleus
0000 Association and co-financed by the Bucharest City Hall via ARCUB, as part
of a programme entitled Bucharest: open city 2021. Bucharest is a city
suffocated by concrete. But among the heavy slabs outlining the city, nature
claims its place. On the site of the long abandoned, communist-era artificial
lake of Văcărești, an ecosystem has formed over the past 30 years, with no
human intervention whatsoever, right at the heart of the country’s largest
urban settlement. Grown into a true delta, an autonomous ecosystem in the
middle of Bucharest, the Văcărești Park is the right place to contemplate the state
of nature and the effects of human intervention.
Condensing an
entire universe into a micro-space, artists from various fields have deconstructed
post- and trans-humanist theories in the language of contemporary art. Gabriela
Mateescu told us more about the participants in the Decaying Landscape
project:
Gabriela
Mateescu: On the 24th October, people were invited to walk
around and discover the works of female artists Roberta Curcă, Mălina Ionescu,
Gabriela Mateescu, Andreea Medar, Kiki Mihuță, Marina Oprea. Lost in the
landscape were also the students of a performance workshop called microRave -
attempts at becoming a landscape, coordinated by Andreea David, Maria
Baroncea, on music written by Chlorys. A week before the event, we invited
youth from Bucharest interested in art to come to the Delta for a dance
performance workshop, taking advantage of the last sunny days of autumn. To help
the visitors in their search, we put together a map with the GPS coordinates of
the works, and mounted them at the Delta entrances and among the works. We also
had 3 guided tours where the public walked the arts route together with the
artists and the organisers. The installations were collected the next day, to
keep the area unaltered.
The artistic
concept involved a hybrid space-brought to life by both the daily urban excitement
and by the noises of the delta in the heart of the city. This area was
temporarily revived in order to plead its own cause-a cultural function, to be
precise-as the most appropriate place for contemplation, a means to reconnect
with nature, a possible meditation on the harmful effects of improper human
intervention on nature. Gabriela Mateescu also gave us some details on the public
and their responses to the project in the Văcărești Delta:
Gabriela Mateescu:
Apart from the regular public of artistic events, we had people simply going
out for a walk on a sunny day, who thus had an opportunity to see random works
of art, which they were amazed with and interested in. And their curiosity was met
by the explanations given by the artists and the project team. (tr. A.M. Popescu) -
Radio România Actualităţi – cel mai ascultat radio la nivel naţional, urban, rural și în București
Radio România Actualități este lider de piață pe indicatorul market share atât la nivel național, cât şi în mediul urban, rural şi în Bucureşti, potrivit ultimului sondaj publicat astăzi de Asociația pentru Radio Audiență (ARA).
În București, Radio România Actualități se clasează pe poziția a doua, cu 191,5 mii de ascultători, iar la nivel naţional se află pe poziţia a treia cu 1.805,3 mii de ascultători.
Datele sondajului ARA indică, de asemenea, că în perioada 26 aprilie – 14 august posturile Societăţii Române de Radiodifuziune au ocupat peste un sfert din timpul total de ascultare la nivel național (26,2% – cotă de piață).
Radio România Actualități mulțumește ascultătorilor săi pentru încrederea acordată!
Valul de vară al Studiului de Audienţă Radio a fost realizat in perioada 26 aprilie – 14 august 2021, de către IMAS – Marketing şi Sondaje S.A. şi Mercury Research S.R.L.
În cadrul cercetării s-a măsurat audienţa posturilor de radio la nivel naţional, urban şi în municipiul Bucureşti. Eşantionul are un volum de 11.005 de persoane, cu o eroare maximă de eşantionare de +/- 0,9%. În mediul urban s-au realizat 7.659 interviuri (eroare maximă de eşantionare +/-1,1%), în mediul rural s-au realizat 3.346 interviuri (eroare maximă de eşantionare +/-1,7%), iar în Bucureşti s-au realizat 1.814 interviuri (eroarea maximă de eşantionare este +/- 2,3%). Măsurarea audienţei posturilor de radio în cadrul SAR s-a realizat pe baza metodei rememorării audienţei din ziua precedentă (Day After Recall), la care apelează cele mai multe dintre sistemele de măsurare existente pe plan internaţional, metodologie recomandată de EBU (European Broadcasting Union) şi ESOMAR (European Society for Opinion and Marketing Research).
-
Cum au votat românii
Scorul final e implacabil: duminică, în al doilea tur
de scrutin al prezidenţialelor, şeful statului în exerciţiu, Klaus Iohannis,
susţinut de PNL, la guvernare, a colectat circa două treimi din sufragii,
aproape dublu faţă de fostul premier social-democrat Viorica Dăncilă. În trei
decenii de democraţie post-comunistă, e cel mai slab scor înregistrat în turul
decisiv de un candidat al stângii. De asemenea, rata de participare, de numai
puţin peste jumătate din totalul alegărtorilor înscrişi pe listă, e cea mai
slabă pentru o finală prezidenţială. Dincolo de statisticile majore, Institutul
Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES), un think tank
independent care se ocupă cu studiul unor teme de actualitate, deopotrivă în
ţară şi în stăinătate, a încercat să radiografieze şi profilul sociologic al
românilor care au mers duminică la urne. Datele prezentate de
IRES arată un echilibru perfect între votanții bărbați și femei în cazul lui
Iohannis, 50% la 50%, în timp ce Viorica Dăncilă a obținut mai multe voturi de
la femei decât de la bărbați, 54 comparativ cu 46. Şi pe segmente de vârstă, alegătorii lui Klaus
Iohannis sunt repartizati echilibrat, aproape jumătate (49%) având peste 45 de
ani, iar restul fiind sub acest prag. În cazul Vioricăi Dăncilă, 78% sunt peste
pragul de 45 de ani.
La capitolul studii, cel mai mare procent vine, în cazul ambilor candidaţi, de
la alegătorii cu studii medii (55-56). În schimb, 34% dintre votanţii lui
Iohannis au studii superioare, fata de doar 17 procente în cazul Vioricăi
Dăncilă.
O discrepanţă mare apare la capitolul statut ocupational. Doar o treime dintre
votanţii lui Klaus Iohannis s-au declarat pensionari sau casnici/fără ocupaţie,
spre deosebire de alegătorii Vioricăi Dăncilă, în cazul căreia procentele au
fost urmatoarele: pensionar (50%), angajat (32%), casnic/fără ocupatie (11%),
liber profesionist (4%).
Din punct de vedere al mediului de rezidenţă, cei mai mulţi votanţi ai lui
Klaus Iohannis au provenit din urban (62%) şi doar 38% din rural, în timp ce în
cazul Vioricăi Dăncilă raportul este mult mai echilibrat (52 la 48).
În
ce privește repartizarea pe regiuni, se constată un puternic dezechilibru în
cazul votanților candidatului PSD, care a obținut 53% din voturi în sudul țării
– Oltenia şi Muntenia, de unde e originară şi Dăncilă – faţă de 44 de procente
pentru Iohannis. Transilvania (centru) rămâne un fief solid pentru preşedinte,
care a obținut în regiunea lui de baştină 37% din voturi față de 25% în cazul
Vioricăi Dăncilă. În cazul Moldovei (est), situația este mai echilibrată: 19%
la Iohannis și 22% la Dăncilă. Toate aceste cifre indică, spun comentatorii,
existenţa de facto a mai multor Românii, despărţite de vârstă, studii, venituri
sau regiuni istorice. În schimb, deşi la fel de diversă sociologic, diaspora
românească l-a plebiscitat, practic, pe preşedintele Iohannnis, votat de peste
90% dintre cei aproape un milion de români care au fost duminică la urne în
străinătate. ( -
Problemele administraţiei publice locale
În România, programul naţional de dezvoltare locală beneficiază, anul
acesta, de fonduri de 30 de miliarde de lei, iar Guvernul se aşteaptă să devină operaţional din al doilea semestru. Anunţul a fost
făcut de vicepremierul Sevil
Shhaideh, care a precizat că primarii au la dispoziţie 30 de zile să prezinte
proiecte pentru infrastructură.Trebuie să oferim tinerilor şi oamenilor
aceeaşi şansă în viaţă, indiferent de locul unde se nasc.- a venit şi mesajul
premierului Sorin Grindeanu adresat primarilor de comune, reuniţi, luni, la
Bucureşti. Centrându-şi discursul pe tema celor două Românii, premierul a
insistat pe diferenţele majore între românii din mediul urban şi cei din mediul
rural. În continuare, 47% din populaţia României trăieşte în mediul rural.
Aproape 80% din teritoriu este administrat de dumneavoastră, de comune. S-au
schimbat foarte multe lucruri, dar în continuare de foarte multe ori parcă avem
două Românii: o Românie urbană şi o Românie rurală. Diferenţele dintre rural şi
urban sunt din ce în ce mai mari, a apreciat premierul. Cât timp va depinde de stiloul meu să aloc bani pentru comunităţile
locale o voi face fără niciun fel de ezitare. Aşadar, nu numai că puteţi conta
pe mine, dar suntem cu toţii aici, cei de faţă, o echipă unită care înţelegem
foarte bine dezvoltarea, necesitatea dezvoltării acestei ţări şi a zonei
rurale, a declarat, pe de altă parte, la aceeaşi întâlnire, şi Călin Popescu
Tăriceanu, preşedintele Senatului şi, în acelaşi timp, co-preşedintele ALDE,
partener la guvernare al PSD. Tăriceanu a lansat, cu acest prilej, ideea
creării unei a doua bănci de stat, pe lângă CEC, care să aibă drept scop
principal finanţarea proiectelor comunităţilor locale. Pentru că, spune el, nu
toate localităţile au suficiente resurse pentru a se angaja în proiecte
importante pentru comunitatea lor, iar oamenii îşi doresc să trăiască mai bine
astăzi şi mâine, nu peste 20 de ani sau peste 40 de ani. De aceea este nevoie
de un efort de dezvoltare, de punere în operă de proiecte care să le schimbe
calitatea vieţii cât mai repede.Primarii veniţi la Bucureşti au primit
promisiuni şi de la liderul PSD, Liviu Dragnea. Anume, că vor avea salarii
mărite odată cu intrarea în vigoare a legii unice de salarizare. Dar şi că vor
primi sporuri pentru absorbţia de fonduri europene şi că legislaţia va
fi clarificată, astfel încât primarii să ştie ce trebuie să facă şi ce nu
trebuie să facă, pentru a nu ajunge în vizorul DNA. Administraţia publică
trebuie să iasă din această stare de paralizie, cu funcţionari cărora le
este frică să semneze, a apreciat Liviu Dragnea, iar pentru aceasta, a
explicat el, distincţia dintre legalitate şi oportunitate va fi definită în
Parlament. -
Drumul de la oraş la sat
Într-o dimineaţă obişnuită din cursul săptămânii, străzile
principale care leagă centrul Bucureştiului de periferia lui sunt aglomerate -
până la refuz, de multe ori – de automobilele şi microbuzele care intră în
Capitală. Este un fenomen crescând în ultimii ani, căci multe persoane s-au
mutat în localităţile limitrofe, dar continuă să vină zilnic la serviciu, în
oraş. Acesta este doar unul dintre aspectele unui trend care, în România, a
fost observat începând cu 1997: anual mai mulţi oameni se mută de la oraş la
sat decât invers. Migraţia aceasta internă este firească şi a avut loc
dintotdeauna, contează însă intensitatea şi sensul mutării, consideră Vladimir
Alexandrescu, purtătorul de cuvânt al Institutului Naţional de Statistică. Iată
care a fost situaţia în 2015.Vladimir Alexandrescu: De la
sate către oraşe, au migrat circa 78.000 de persoane, iar în sens invers, de la
oraş către sat, au fost 107.000 de persoane. Începând cu anul 2000, deci de 16
ani, nişte concluzii încep să se contureze cu privire la sensul şi intensitatea
fenomenului. De pildă, în anul 2000, de la sate către oraş migrau 47.000 de
persoane, de la oraşe către sate 82.000. Diferenţa este evidentă. Acest trend
s-a păstrat cu intensitate relativă egală pe toată perioadă de atunci până azi.
Din 2000 încoace se constată acest fenomen. Dacă înainte de 1989, tendinţa era
inversă: oamenii plecau de la sat şi se stabileau în oraşe pentru a-şi găsi
acolo un loc de muncă. După 1989 şi cu intensitatea mai mare după 2000, s-a
manifestat trendul invers.
Privind numărul automobilelor, care rulează dinspre periferie către
centru şi invers, sau aspectul elegant al unora dintre locuinţele nou clădite
în spaţiul rural din jurul Bucureştiului, pare uşor de concluzionat cine se
mută cu precădere. Însă lucrurile se complică în momentul când apar alte
informaţii. Vladimir Alexandrescu: Fenomenul a avut
intensitate maximă în perioada anilor 2008-2010, când a început să se manifeste
binecunoscuta criză economică. În acest sens, vârful a fost atins în 2010 când,
de la oraşe către sate, au migrat 133.000 de persoane. Din 2000 încoace,
diferenţa a fost de circa 30.000-40.000 anual, cu o diferenţă maximă în 2010,
când la 133.000 de persoane plecate de la oraş la sat au corespuns 96.000 de
persoane plecate în sens invers.
Mulţi
dintre cei care se mută de la oraş şi se stabilesc la sat sunt însoţiţi de
copii, migraţia fiind mai intensă în rândul populaţiei din grupa de vârstă
cuprinsă între 20 şi 30 de ani, aflăm tot de la purtătorul de cuvânt al INS.
Migraţia pensionarilor sau a persoanele aflate în pragul pensionării este, de
asemenea, aproape la fel de intensă ca cea a tinerilor. Cei care aveau
proprietăţi în zona rurală, s-au întors la ele, odată cu pensionare, căci viaţa
la ţară are alte cheltuieli decât viaţa în mediul urban., comentează Vladimir
Alexandrescu. Faptul că o locuinţă la ţară are şi un teren de jur împrejur care,
pe lângă aerul mai puţin poluat, poate furniza şi alimente constituie, în unele
cazuri, un motiv fundamental pentru mutare. Pentru Andra Matzal, jurnalistă şi
traducătoare, a reprezentat un imbold de a face un pas mare, de circa 30 de
kilometri, pentru a ieşi din Bucureşti.Andra Matzal: Am
făcut alegerea asta după ce mulţi ani am locuit în Bucureşti, un oraş care mă
obosise oarecum. În plus, fantasmasem într-un fel că aş putea să reînvăţ
lucrurile foarte simple pe care traiul într-o metropolă te face să le uiţi. E
vorba de lucruri precum să-ţi creşti singur hrana, să faci un tip de muncă
fizică de pe urma căreia să ai mai multe beneficii decât acela de a face
fitness involuntar. Să plăteşti lunar chirie în centrul Bucureştiului
sau chiar în cartierele mai mărginaşe nu e un lucru uşor. În general, totul
costă de la transport la ieşirile cu prietenii. De pildă, o cafea costă enorm.
Ori, eu, de când am descoperit că aici pot să bei o cafea cu 3 lei, nu cu 8
lei, nu-mi prea mai vine să dau mai mult. Şi asta e în regulă, căci preţul real
al lucrurilor e un pic diferit de cel afişat pe rafturi.
Cu toate
acestea, Andra Matzal nu trăieşte ca un fermier sau ca un agricultor sadea, ci
într-un fel de existenţă hibridă între urban şi rural, o struţo-cămilă cum o
caracterizează chiar ea. Face naveta destul de des la Bucureşti – lucru
obositor, dar şi interesant pentru un jurnalist – şi se întoarce la casa de la
ţară unde îşi poate găsi echilibrul. Andra Matzal: În primul
rând, cred că m-am schimbat destul de mult în aceşti patru ani. Am învăţat o
grămadă de lucruri foarte practice de la micile munci ale câmpului pânâ la
prepararea lucrurilor pe care le cultivi. Există şi implicaţii mai puţin
concrete ale acestor munci. De pildă, relaţia cu natura este multe mai direct.
Pe de altă parte, am devenit mult mai selectivă în activităţile mele sociale.
Ca jurnalist eşti mereu tentat să fii acolo unde se întâmplă tot felul de
lucruri. În acelaşi timp, am cunoscut foarte mulţi oameni pe care altminteri nu
aş fi avut cum să-i cunosc. În mod normal, te înconjori cei asemenea ţie. Ori,
venind de la oraş, când ajungi în locurile astea, nu cunoşti oameni asemenea
ţie, însă descoperi oameni cu alte poveşte de viaţă, cu un alt fel de a fi, şi
ai foarte multe de învăţat de la ei. Nu în ultimul rând, cred că sunt mai
organizată şi mai pragmatică, într-un fel, şi poate mai curajoasă.
Printre cei pe care Andra Matzal i-a cunoscut în
ultima vreme, sunt şi alţi bucureşteni care ca ea au plecat din oraş şi s-au
mutat la ţară. Unii experimentează, ca şi ea, aceeaşi existenţă hibridă, alţii
au ales să se stabilească mai departe, mai aproape de munte, şi să ducă un trai
cu adevărat rustic. Pentru toţi, mutarea a însemnat adaptare la nivel
individual, adaptare care, însă, în timp va influenţa puternic şi societatea în
întregul ei. -
Jurnal românesc – 14.07.2016
În perioada 14-15 iulie 2016, ministrul delegat pentru relaţiile cu
românii de pretutindeni, Maria Ligor, efectuează o vizită la Londra. Ministrul
delegat va avea întrevederi cu oficiali britanici, precum şi cu exponenţi ai
comunităţii româneşti, reprezentanţi ai mediului asociativ şi mass media de
limba română. Demnitarul român va aborda preocupările românilor stabiliţi în
Marea Britanie în legătură cu impactul rezultatului referendumului din 23
iunie. Mesajul pe care îl transmite confirmă implicarea autorităţilor de la
Bucureşti în vederea protejării intereselor cetăţenilor români.
În urma desemnării unui nou premier în fruntea guvernului
conservator din Marea Britanie, eurodeputata Claudia Ţapardel solicită ferm ca
negocierile ce vor urma între britanici şi UE să nu afecteze dreptul la muncă
şi la liberă circulaţie a cetăţenilor români. Declaraţiile acesteia vin în urma
anunţului făcut de Theresa May că autorităţile de la Londra vor demara
negocieri dure cu UE şi iau în considerare măsuri de restricţionare a migraţiei
cetăţenilor europeni. Pe teritoriul acestei ţări se afla între 200,000 şi
300,000 de cetăţeni români care contribuie onest la economia britanică şi pe
care avem obligaţia să îi protejăm de măsuri abuzive – afirmă deputata română.
Deputatul social-democrat, Angel Tîlvăr, coordonator al grupului de
combatere a traficului de persoane din Camera Deputaţilor, consideră că este
nevoie şi de acţiuni de informare pentru românii din ţară sau străinătate care
pot cădea victime traficului de persoane, pe lângă măsurile de natură
legislativă sau de pedepsire a persoanelor care încalcă legea. În plus, afirmă
deputatul, în această perioadă, provocările care stau în faţa construcţiei europene
pot pune românii care trăiesc în afara graniţelor ţării în faţa unor situaţii
în care fie nu li se respectă drepturile, fie sunt exploataţi prin muncă sau
forţaţi să încalce legile ţărilor în care se află.
Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Maria
Ligor, l-a primit, miercuri, pe ambasadorul Spaniei în România, Ramiro
Fernandez Bachiller. In cadrul discuţiilor, Maria Ligor a exprimat satisfacţia
în legătură cu dezvoltarea proiectului de predare a cursurilor de limbă, cultură
şi civilizaţie română început în 2006 şi a includerii în acest mecanism a peste
7.000 de copii români din Spania. La randul său, ambasadorul a transmis
aprecierile părţii spaniole pentru contribuţia pozitivă a românilor la economia
şi societatea spaniolă şi a subliniat nivelul ridicat de integrare a acestora.
Legea care modifică stema ţării a fost promulgată de preşedintele
Klaus Iohannis. Documentul prevede readucerea coroanei pe capul acvilei de aur
din stema ţării, aşa cum a fost până în 1947. Potrivit legii, autorităţile
publice trebuie să înlocuiască stemele şi sigiliile cu noile modele, până pe 31
decembrie 2018. Monedele şi bancnotele emise de Banca Naţională vor circula şi
după această dată, în paralel cu monedele şi bancnotele cu stema nouă.
Peste 100.000 de români se mută de la oraş la sat, în fiecare an,
iar din rural către urban vin cu 27% mai puţini. Plecarea românilor la muncă în
străinătate, stresul oraşelor şi crizele economice accentuează un trend început
în 1997: oamenii de la sate preferă să meargă să lucreze în străinătate în loc
să accepte o slujbă în oraş şi de aceea numărul celor care pleacă din sat în
oraş e mai scăzut, în timp ce corporatiştii încep să-şi dezvolte mici afaceri
sau să-şi construiască case la ţară. -
Europa noastră – 20.09.2014
Parteneriatele asiatice, mobilitatea în mediul urban şi cercetarea — pe agenda europeană săptămâna aceasta.