Tag: Urcaina

  • Sistem Patriot pentru Ucraina

    Sistem Patriot pentru Ucraina

    România va dona Ucrainei un sistem Patriot de apărare antiaeriană. Decizia a fost luată în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării care a avut loc joi la București. Membrii CSAT au stabilit că donarea sistemului Patriot se va face cu condiţia continuării negocierilor, în special cu partenerul strategic american, în vederea obţinerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecţiei spaţiului aerian naţional.

     

    De fapt, ideea donării către țara vecină a unui astfel de sistem a apărut luna trecută, după întâlnirea președintelui Klaus Iohannis, la Casa Albă, cu președintele Joe Biden. Atunci, șeful statului preciza că României i s-a cerut să cedeze un astfel de sistem.  Acum, după anunțul CSAT, Administraţia Prezidenţială a subliniat, într-un comunicat, că decizia s-a bazat pe o evaluare tehnică aprofundată a autorităţilor şi că au fost luate toate măsurile pentru eliminarea riscului de creare a unor vulnerabilităţi pentru România.

     

    Astfel, Ministerul Apărării Naţionale a prezentat în cadrul CSAT o analiză detaliată privind situaţia operaţionalizării celor patru sisteme Patriot pe care țara le deține în prezent, derularea programului de înzestrare cu celelalte trei sisteme pe care le-a comandat, precum şi impactul generat de un eventual transfer al unui sistem – mai precizează comunicatul.

     

    Preşedintele Volodimir Zelenski a mulţumit Bucureștiului pentru decizia de a dona Kievului un sistem de rachete Patriot și a precizat că apreciază sprijinul ferm al României pentru Ucraina. Decizia de astăzi întăreşte nu doar securitatea Ucrainei, ci a întregii regiuni şi a Europei, – a scris preşedintele ucrainean într-o postare pe o rețea de socializare. De fapt, Volodimir Zelenski a cerut cel puţin şapte baterii, dar ţările care le deţin nu au decis încă în privința cedării lor.

     

    Tot joi, când s-a luat decizia donarii de către România, Statele Unite au anunţat că suspendă temporar livrările de sisteme antiaeriene Patriot către alte ţări, iar Ucraina va avea de acum prioritate în furnizarea acestora. Casa Albă a evocat solicitările insistente ale Kievului de a primi mai multe baterii Patriot pentru a-şi apăra atât trupele de pe linia frontului, cât şi infrastructura de atacurile ruseşti.

     

    Mai trebuie menționat că în cadrul CSAT, la București au fost aprobate şi obiectivele României la summitul NATO de la Washington, de luna viitoare. A fost analizată, de asemenea, deteriorarea continuă a situaţiei de securitate în vecinătatea estică a României, ca urmare a intensificării acţiunilor militare ale Rusiei.

     

    Tot în şedinţa CSAT, Klaus Iohannis a informat că i-a anunţat pe aliaţii din cadrul NATO, la sfârşitul săptămânii trecute, asupra retragerii candidaturii sale pentru funcţia de secretar general al organizaţiei. Şeful statului le-a solicitat membrilor Consiliului să se pronunţe cu privire la candidatura premierului Olandei, Mark Rutte, iar aceştia s-au declarat în favoarea susţinerii oficialului olandez la conducerea Alianței.

     

     

  • Știri Radio Ujgorod – 21.05.2024

    Știri Radio Ujgorod – 21.05.2024

    Știri de la Radio Ujgorod. La microfon, Elvira Chilaru.

     

     

     

     

  • Sprijin românesc pentru Ucraina

    Sprijin românesc pentru Ucraina

    Ca stat vecin, România continuă să sprijine Ucraina, în contextul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva acesteia. Aflat la lucrările summit-ului Uniunea Europeană – Comunitatea Statelor Latino-Americane şi Caraibiene de la Bruxelles, șeful statului român, Klaus Iohannis, a confirmat, luni, că România va începe, luna viitoare, antrenamentele pentru ca piloţii ucraineni să poată manevra avioane de vânătoare F-16. Bucureștiul se alătură astfel altor aliaţi din NATO, care au început, deja, acest tip de antrenament.



    Potrivit președintelui, acest proces va fi unul de durată. Bucureștiul este interesat nu doar de momentul începerii antrenamentelor, ci şi de un rezultat bun în pregătirea piloţilor ucraineni, a mai precizat Klaus Iohannis: Este un proces care pentru noi este important şi este important să se menţină. Noi nu antrenăm piloţi din august până în septembrie, ci începem la sfârşitul acestei veri şi va fi un proiect care va ţine foarte mult. Interesul meu este să avem un proiect bine pregătit, solid, cu instructori foarte performanţi şi să avem, aici, un proiect de succes pentru Armata Românăˮ.



    Pe de altă parte, Klaus Iohannis a anunțat că jumătate din cerealele ucrainene s-au exportat prin România, iar acest proces va continua. El a făcut aceste precizări în condițiile în care Federaţia Rusă și-a anunţat ieșirea din Acordul privind exportul de cereale din Ucraina prin Marea Neagră. Este regretabil că acea iniţiativă, pentru care trebuie să vedem că s-au implicat foarte mulţi politicieni din toată lumea, pare a nu avea un viitor strălucitˮ, a afirmat liderul de la București. Noi credem că este important şi bine să fim noi de partea Ucrainei şi să sprijinim aceste exporturi, vom face aceste lucruri şi în continuare, pentru a preveni apariţia unor sincopeˮ, a punctat şeful statului.



    Acordul care garanta, de un an, acest export a expirat la miezul nopţii de luni spre marţi, termenul limită stabilit când a fost reînnoit ultima dată pentru două luni, în mai. Moscova a refuzat să prelungească acordul, semnat anul trecut, în iulie, cu Ucraina sub egida Naţiunilor Unite şi a Turciei, denunţând obstacolele în comerţul cu produse agricole ruseşti. Ultima navă care transporta cereale a fost inspectată, luni seara, la Istanbul.



    Acordul a permis, în pofida războiului, exportul a milioane de tone de cereale şi produse agricole ucrainene, importante pentru asigurarea siguranței alimentare mondiale. O consecință a expirării acestui acord o reprezintă creșterea semnificativă a cotației grâului. Analiștii sunt de părere că expirarea acordului va obliga Ucraina să exporte recolta din 2023 pe rute alternative spre porturile fluviale şi graniţa Uniunii Europene, în condiţiile în care costurile logistice sunt ridicate.






  • Jurnal românesc – 06.09.2018

    Jurnal românesc – 06.09.2018

    Problemele românilor din afara graniţelor au fost
    discutate, miercuri, în cadrul unei dezbateri organizate în Parlamentul
    European de la Bruxelles. Drepturile etnicilor români la propria limbă, istorie
    şi cultură în teritoriile istorice sunt încălcate de autorităţile statelor în
    care locuiesc aceştia, iar România face prea puţin pentru a-i proteja – au apreciat
    unii participanşi. Ei au deplâns faptul că şcolile cu predare în limba română
    în statele vecine sunt tot mai puţine, aşa încât creşte continuu numărul
    românilor asimilaţi. Au fost, de asemenea, menţionate atacurile la adresa
    identităţii celor aproape jumatate de milion de etnici români din Ucraina, ca
    urmare a adoptării la Kiev a noii legi a educaţiei, ce restricţionează sever
    dreptul la învăţământ în limba maternă. Potrivit reprezentanţilor lor, românii
    din Valea Timocului (estul Serbiei) sunt cei mai lipsiţi de drepturi, fiindca
    Belgradul nici măcar nu-i recunoaşte ca atare. Participanţii s-au pronunţat şi
    pentru reunificarea cu România a Republicii Moldova vecine.


    Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a
    declarat, miercuri, că instituţia pe care o conduce intenţionează să depună
    plângere penală împotriva celor care au promovat şi distribuit informaţii
    potrivit cărora vaccinurile ar fi ineficiente şi riscante. Sorina Pintea
    a dat asigurări că vaccinurile
    utilizate în România sunt sigure şi eficiente, fiind verificate după cele mai
    înalte standarde de calitate existente în lume. Declaraţia vine ca reacţie la o
    campanie de dezinformare declanşată în spaţiul public şi în mediul online.
    Mesaje pe reţelele de socializare şi materiale tipărite, distribuite în zone
    aglomerate sau în cutiile poştale, îi îndeamnă pe români să nu-şi vaccineze
    copiii. Pentru a le oferi credibilitate, autorii acestor mesaje folosesc în mod
    neautorizat sigle ale Ministerului Sănătăţii, Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
    şi UNICEF. Într-o reacţie similară, UNICEF şi OMS afirmă că asigurarea
    accesului universal la imunizare este mai importantă ca niciodată, din cauza
    epidemiei de rujeolă care afectează mai multe ţări europene. În ultimii
    doi ani, în România, mii de persoane s-au îmbolnăvit de rujeolă, iar 59 au
    murit, majoritatea copii. Cele
    două organisme internaţionale sunt îngrijorate că, în România, rata de
    vaccinare împotriva rujeolei este cu mult sub pragul de 95%, care asigură
    protecţie pentru întreaga comunitate.


    Pe 8 septembrie, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi
    va marca Ziua Limbii Române la Ismail, în Ucraina. Programul cuprinde o
    conferință pe tema importanței limbii române în comunitățile istorice, un
    recital de poezie dedicat Zilei Limbii Române și un spectacol de muzică
    românească, muzică ușoară și dansuri populare, susținut de ansambluri
    folclorice, colective populare și muzică instrumentală din raioanele Ismail și
    Reni. Organizarea evenimentului reprezintă o bună ocazie de valorificare și
    promovare a identității culturale române în rândul persoanelor de origine
    română şi a celor aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc din
    sudul Basarabiei. Printre invitați se numără reprezentanți ai Consulatului
    General al României la Odesa, profesori de la Universitatea Dunărea de Jos
    din Galați, profesori de la Colegiul Pedagogic Costache Negri din Galați,
    istorici, jurnaliști din Galați, reprezentanți ai comunităților de etnie română
    din regiunea Odesa, poeți, scriitori, profesori și studenți de la Universitatea
    Umanistă de Stat din Ismail.


    Parlamentul
    de la Kiev a ratificat acordul dintre Ucraina şi România privind cooperarea în
    domeniul transporturilor militare. Acordul respectiv a fost semnat la 21
    aprilie 2016 de către miniştrii apărării din cele două state, în timpul vizitei
    la Bucureşti a preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko. Documentul stabileşte
    termenii şi condiţiile, procedurile şi autorităţile responsabile pentru
    efectuarea transportului pe teritoriul ambelor părţi pe reţeaua rutieră,
    feroviară, precum şi în apele teritoriale, în sprijinul operaţiunilor de menţinere
    a păcii, al exerciţiilor comune, precum şi al altor activităţi de cooperare în
    care România şi Ucraina sunt implicate în temeiul acordurilor la care sunt
    parte. România a ratificat Acordul în decembrie 2017.