Tag: urmarire penala

  • Demersuri în apărarea jurnaliştilor

    Demersuri în apărarea jurnaliştilor

    Mai multe instituţii şi mai mulţi politicieni au reacţionat la agresarea verbală a unor jurnalişti. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunilor de tulburarea ordinii şi liniştii publice şi purtare abuzivă. În fapt, s-a reţinut că la 20 decembrie 2024, în timp ce se aflau în incinta Palatului Parlamentului, mai multe persoane (printre care şi un europarlamentar, un deputat, un funcţionar parlamentar şi alţii) i-au urmărit şi agresat verbal pe jurnaliştii acreditaţi din cadrul unui post de televiziune. În acelaşi context, pe un cont social media al uneia dintre persoanele menţionate anterior a fost publicat un mesaj video prin care au fost adresate injurii şi ameninţări la adresa judecătorilor Curţii Constituţionale şi a unui jurnalist. În cauză urmărirea penală se desfăşoară in rem. Parchetul General precizează că activităţile desfăşurate în dosar nu pot, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

     

     

    Pe de altă parte, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a solicitat tuturor protagoniştilor spaţiului de comunicare publică să se abţină de la orice formă de agresiune, în particular agresiune verbală, la adresa jurnaliştilor. În contextul tensiunii sociale generate de procesele electorale, observăm o alarmantă amplificare a agresivităţii verbale care are ca ţintă jurnalişti, uneori discursul agresiv fiind asumat chiar de către persoane care activează în mass-media. Convinşi că libertatea de exprimare trebuie să fie protejată de acele forme de exprimare care sunt folosite pentru a intimida, ameninţa, descuraja vocile care exprimă opinii adverse, membrii CNA au cerut politicienilor, demnitarilor şi jurnaliştilor să contribuie la eliminarea din discursul public a oricărei forme de agresiune şi să evite exprimări care prejudiciază demnitatea, onoarea, viaţa particulară a jurnaliştilor.

     

     

    De asemenea, Consiliul solicită radiodifuzorilor să cântărească responsabil mesajele pe care le preiau de pe platformele de comunicare digitale pentru a nu legitima forme de exprimare inacceptabile. CNA invită asociaţiile profesionale şi structurile sindicale ale jurnaliştilor, precum şi organizaţiile care au ca obiectiv protejarea libertăţii de exprimare să încurajeze membrii comunităţilor cărora li se adresează să combată agresiunea în comunicare. CNA încurajează persoanele care îşi doresc protejarea spaţiului dezbaterii politice să raporteze instigările la ură şi la agresiune pe adresa cna@cna.ro, precum şi, după caz, platformelor care le găzduiesc.

     

     

    Consiliul Naţional al Audiovizualului sesizează Parchetul General cu privire la agresiunea de care e acuzată că a comis-o preşedinta SOS România, Diana Şoşoacă, asupra echipei postului Antena 3 CNN, în incinta Palatului Parlamentului, a anunţat vicepreşedintele CNA Valentin Jucan. El a precizat că va solicita Ministerului de Interne să asigure protecţie jurnaliştilor, cum este prevăzut în Legea audiovizualului.

     

     

    La rândul său, Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a scris că ameninţările la adresa ziariştilor, violenţele de limbaj, discursul instigator la ură nu au ce să caute în spaţiul public şi pe holurile Parlamentului, iar Parchetul îşi va face treaba, dar susţine că „până la penal, e obligatoriu ca noi, societatea, să izolăm definitiv agresorii”. Ea a punctat că democraţia înseamnă dialog, respect pentru fiecare părere, ‘nicidecum bâte, jigniri, abuzuri sau agresiune’. ‘Noi, cei din politică, care uneori am dat mâna cu ei în văzul lumii creditând cumva nişte oameni lipsiţi de respect faţă de un minim de reguli care se respectă într-o democraţie. Presa, care uneori i-a promovat şi ei au profitat şi au devenit nişte monştri. Toţi trebuie să îi izolăm!’, a adăugat Gorghiu.

     

     

    Preşedinta USR, Elena Lasconi, a condamnat comportamentul reprezentanţilor SOS România faţă de jurnalişti, arătând că astfel de fapte trebuie sancţionate rapid. ”Condamn categoric comportamentul reprezentanţilor partidelor izolaţioniste, extremiste, care astăzi au arătat că nu înţeleg regulile din societate. Eu vreau să trăim într-o Românie în care astfel de gesturi nu sunt la ordinea zilei, în care astfel de gesturi sunt sancţionate şi în care Parlamentul este un for înalt de decizie şi nu arenă de circ. Nu cred că este normal ca în următorii patru ani astfel de gesturi să devină obişnuinţă, trebuie sancţionate rapid”, a scris Lasconi.

     

     

    Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din Universitatea din Bucureşti a condamnat, cu fermitate, atacurile verbale şi fizice la adresa jurnaliştilor comise de preşedinta partidului S.O.S. România, Diana Ivanovici-Şoşoacă, eurodeputat, şi de mai mulţi parlamentari, membri ai Partidului Oamenilor Tineri şi ai Alianţei pentru Unirea Românilor. Autorităţile au obligaţia să asigure protecţia şi siguranţa jurnaliştilor. Autorităţile trebuie să ia de urgenţă măsuri, înainte ca România să se transforme într-o anarhie, a declarat sursa citată.

     

     

    Rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, Remus Pricopie, a transmis un apel ferm la responsabilitate şi acţiune din partea clasei politice şi a autorităţilor pentru apărarea libertăţii presei, condamnând incidentele recente care i-au vizat direct pe reprezentanţii mass-media. El a arătat că aceste atacuri simultane împotriva presei fac parte din războiul hibrid declanşat cu ocazia alegerilor prezidenţiale, iar jurnaliştii care au încercat să expună influenţele Rusiei în politica românească au devenit ‘ţinte directe’. Potrivit acestuia, prin astfel de atacuri, se încearcă reducerea la tăcere a vocilor independente din presă, promovarea dezinformării şi crearea unui climat de frică, ostil libertăţii de exprimare.

     

     

    Asociaţia ‘Societatea Presei şi a Ziariştilor Francofoni’, Secţia română a Uniunii Internaţionale a Presei Francofone, a condamnat ferm derapajul grav la adresa jurnaliştilor Antena 1 şi Antena 3 CNN al preşedintei S.O.S. România Diana Iovanovici-Şoşoacă, a tiktok-erului Virgil-Alexandru Zidaru şi a deputatului Alianţei pentru Unirea Românilor George Becali. Autorităţile trebuie să investigheze de urgenţă derapajele democratice la adresa jurnaliştilor. Escaladarea intimidării şi agresării presei din România este fără precedent şi de neacceptat într-un stat democratic, a transmis sursa citată.

  • Politicieni şi acuzaţii de corupţie

    Politicieni şi acuzaţii de corupţie

    Revelaţiile de presă şi investigaţiile procurorilor mai perie listele de candidaţi cu care partidele politice româneşti vor să se prezinte la alegerile parlamentare de pe 1 decembrie. Săptămâna trecută, social-democrata Laura Vicol și-a depus demisia din funcția de președinte al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților. Aceasta survine după o investigație publicată de platforma media Recorder privind afacerea imobiliară Nordis, ce n-ar fi fost altceva decât o gigantică escrocherie. Redacţia acuză „afacerea unui clan politico-imobiliar, cu conexiuni la cel mai înalt nivel”, la care asociat principal este Vladimir Ciorbă, soțul Laurei Vicol. Ulterior, femeia a demisionat şi din PSD, neuitând să invoce „linşajul mediatic” la care ar fi fost supusă.

     

     

    A venit, apoi, rândul PNL, asociat la guvernare cu social-democraţii. Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de încuviinţare a percheziţiei informatice şi domiciliare în cazul fostului ministru liberal al Sănătăţii, Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită. Omul susţine că este nevinovat, că nu a luat niciodată bani de la pacienţi şi că vrea să se facă dreptate. Procurorii ripostează cu ceea ce numesc 57 de acte materiale, ce ar proba încasarea de şpăgi în formă continuată. Presa se amuză că un medic până acum respectat de public şi un fost ministru-vedetă primea de la pacienţi nu doar sume de bani echivalând cu câteva zeci de euro, ci şi găini vii.

     

     

    Doctorul Tătaru a gestionat portofoliul Sănătăţii în timpul pandemiei de COVID-19.  De altfel, parlamentari de la AUR (opoziţia naţionalistă) şi neafiliaţi au cerut în plenul Camerei Deputaţilor extinderea cercetărilor DNA la perioada în care Tătaru, ca ministru, a gestionat contractele de achiziţie din timpul pandemiei. În plan politic, PNL a decis să-i retragă medicului toate funcţiile şi să-l excludă de pe listele pentru alegerile parlamentare.

     

    Tot săptămâna trecută, senatorul Eugen Pîrvulescu a fost pus sub urmărire penală şi e cercetat sub control judiciar, pentru cumpărare de influenţă, caz în care ar fi implicat şi fostul director general al Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), Marian-Cătălin Burcescu. Spre deosebire de Tătaru, Pîrvulescu nu-i un cartof fierbinte pentru liberali. Ales acum patru ani pe lista PNL şi rămas aproape anonim în spaţiul public până la declanşarea scandalului de corupţie, omul plecase, deja, din partid şi intrase în echipa de campanie a aspirantului la preşedinţie Mircea Geoană – livrat publicului drept candidat independent, după ce a fost cel mai longeviv lider PSD.

     

     

     

  • Fost premier, urmărit penal

    Fost premier, urmărit penal

    Florin-Vasile Cîţu nu-i un personaj tocmai banal al politicii româneşti. Născut pe 1 aprilie 1972, absolvea, la 24 de ani, studii de economie la Grinell College, din Iowa, Statele Unite. Tot în Iowa, prins băut la volan, Cîțu a fost condamnat la două zile de închisoare şi la achitarea unei amenzi de 1.000 de dolari. În America a mai fost dat în judecată pentru neplata unei datorii de circa 6.700 de dolari către Maryland National Bank.



    Un timp, omul a ocupat un post de economist în cadrul Băncii Naționale a Noii Zeelande, după care s-a repatriat şi a intrat în sistemul bancar românesc. A fost concediat, a activat un timp ca analist şi consultant financiar, după care a intrat în politică şi, din 2016, e senator PNL, azi la al doilea mandat.



    A ajuns, cu susţinerea manifestă a preşedintelui Klaus Iohannis, lider al partidului şi, pentru mai puţin de an an, premier, peste un guvern de coaliţie PNL-USR-UDMR. După care ar fi căzut în dizgraţia preşedintelui, s-a certat cu useriştii, guvernul i-a fost demis prin moţiune de cenzură şi colegii penelişti l-au schimbat de la conducerea partidului.



    Iar de miercuri Florin-Vasile Cîţu a fost pus şi sub urmărire penală de Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru complicitate la abuz în serviciu în dosarul achiziţiei de vaccinuri anti-COVID 19 în timpul pandemiei. În același dosar, mai sunt acuzaţi de abuz în serviciu foştii miniştri USR ai Sănătăţii, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, precum şi secretarul de stat în ministerul Sănătăţii Andrei Baciu, membru PNL. Potrivit procurorilor, Cîțu și foștii săi subalterni ar fi aprobat achiziţia unui număr mult mai mare de doze de vaccin decât erau necesare în România şi ar fi creat un prejudiciu de un miliard de euro.



    “Ce pot să vă spun este că mi-am exercitat atribuţiile de prim-ministru cu respectarea legislaţiei în vigoare. Eu am încredere în justiţie şi că adevărul o să iasă la suprafaţă în timpul acestei anchete” — le-a spus jurnaliştilor fostul premier.



    Actualul deținător al portofoliului Sănătății, social-democratul Alexandru Rafila, a precizat că România a comandat în total aproximativ 80 de milioane de doze din vaccinurile COVID-19 disponibile, din care au fost furnizate 35 de milioane. Statul român, mai spune Rafila, a plătit în total pentru vaccinurile pe care le-a primit 2,5 miliarde de lei.



    Presa apreciază că e vorba, totuși, de o sumă uriașă și de cantități disproporționate de vaccin, pentru o populație de mai puțin de 20 de milioane, în mare parte foarte reticentă față de serurile de imunizare.





  • Comunicat privind urmărire penală faţă de persoane din conducerea SRR

    Comunicat privind urmărire penală faţă de persoane din conducerea SRR

    În spiritul onestităţii şi a informării transparente, Radio România precizează că în comunicatul de presă al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, de azi, 23 noiembrie, referitor la cercetările având ca obiect aspecte ale activităţii Consiliului de Administraţie al Radio România din perioada iulie 2011 – ianuarie 2014, se menţionează următoarele:



    Procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de: Miculescu Ovidiu, Bertzi Alexandru, Moise Adrian Valentin, Rădulescu Adelina, Savu Ileana şi Florea Ana (alături de Demeter Andras Istvan, Fugaru Mirela-Ioana, Voicu Mihai, Olaru Stejărel-Nicolae şi Moşneag Doina), membri ai Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune din acea perioadă, pentru comiterea unor prezumtive infracţiuni de abuz în serviciu şi conflict de interese. În acest moment se efectuează cercetări, fără a aduce atingere prezumţiei de nevinovăţie a celor implicaţi.



    Comunicatul Parchetului precizează, de asemenea, că efectuarea în continuare a urmării penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”.



    Faţă de unele informaţii neconforme cu realitatea apărute în presă, facem precizarea că urmărirea penală este prima fază a procesului penal, care are ca scop strângerea şi verificarea probelor care să dovedească sau nu existenţa infracţiunilor cercetate. Radio România îşi manifestă, ca şi până acum, întreaga disponibilitate pentru clarificarea tuturor aspectelor ce fac obiectul cauzei.

  • SRR: Actuali şi foşti membri ai Consiliului de Administraţie urmăriţi penal

    SRR: Actuali şi foşti membri ai Consiliului de Administraţie urmăriţi penal

    11 foşti şi actuali membri ai Consiliului de Administraţie al Radio România (SRR), inclusiv Preşedintele-director general Ovidiu Miculescu, au fost puşi sub acuzare de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, fiind acuzaţi de prezumtive infracţiuni de abuz în serviciu şi conflict de interese.



    Potrivit Parchetului, în perioada iulie 2011-ianuarie 2014, ei ar fi participat la luarea unor decizii în cadrul şedinţelor Consiliului de Administraţie (CA) al SRR, prin care au fost încheiate contracte de prestări servicii, în baza cărora ar fi obţinut în mod ilegal foloase patrimoniale în valoare de aproximativ 400 de mii de lei, echivalentul a circa 90 de mii de euro.



    Potrivit comunicatului de presă remis de Parchet, sunt vizaţi preşedintele-director general Ovidiu Miculescu şi membri din actualul şi fostul Consiliu de Administraţie: Alexandru Bertzi, Adrian Moise, Adelina Rădulescu, Ileana Savu, Ana Florea, Andras Istvan, Mirela Fugaru, Mihai Voicu, Stejărel Olaru şi Doina Moşneag.



    Comunicatul Parchetului precizează că efectuarea în continuare a urmării penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”.



    Mai multe percheziţii s-au desfăşurat săptămâna trecută la sediul SRR, precum şi la sediul şi punctul de lucru aparţinând unei societăţi comerciale cu care SRR a desfăşurat relaţii comerciale, fiind puse în executare 11 mandate de aducere. Într-un comunicat publicat marţi de SRR se precizează că cercetările se referă la mandatul fostului Consiliu de Administraţie.

  • Foști și actuali membri în CA al SRR, puși sub acuzare

    Foști și actuali membri în CA al SRR, puși sub acuzare

    Foști și actuali membri în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune (SRR) sunt urmăriți penal de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și conflict de interese.



    Potrivit unui comunicat al Parchetului, procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de Andras Istvan Demeter și Mirela-Ioana Fugaru (în prezent, membri în CA al SRR), Mihai Voicu, Stejărel Olaru și Doina Moșneag (foști membri în CA al SRR), precum și față de alte 6 persoane cu funcții de conducere din cadrul Societății Române de Radiodifuziune, respectiv membri ai Consiliului de Administrație.



    “Din probatoriul administrat în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, a rezultat faptul că, în perioada iulie 2011 — ianuarie 2014 aceștia ar fi participat la luarea unor decizii în cadrul ședințelor Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune, în urma cărora au fost încheiate mai multe contracte de prestări servicii, în baza cărora aceștia au obținut în mod ilegal foloase patrimoniale în cuantum total de aproximativ 400.000 lei”, declară procurorii.



    Procurorii și polițiștii au efectuat, joi, percheziții la sediul SRR, precum și la sediul și punctul de lucru aparținând unei societăți comerciale cu care instituția a desfășurat relații comerciale, fiind puse în executare 11 mandate de aducere.



    Radio România a anunţat într-un comunicat că a pus la dispoziţie procurorilor toată documentaţia solicitată. SRR a precizat că în acest moment nu este în măsură să ofere mai multe detalii, dar a dat asigurări că Radioul public va continua să-şi informeze cu onestitate ascultătorii asupra oricăror elemente de noutate în cauza care face obiectul acestor cercetări în măsura în care acestea privesc Radioul”.



    Miercuri, Agenția Națională de Integritate (ANI) a anunțat că Mirela Fugaru, membru în CA al SRR, s-a aflat în conflict de interese, deoarece, în perioada 29 iunie 2010 — 29 iunie 2014, a participat și a votat, în cadrul ședințelor desfășurate la nivelul Consiliului de Administrație al SRR, decizii referitoare la planul managerial al evenimentelor culturale aflate pe agenda de lucru a SRR. Potrivit ANI, d-na Fugaru a încheiat cu SRR mai multe contracte de prestări servicii pentru organizarea și monitorizarea evenimentelor culturale în cadrul unor grupuri de lucru.

  • Dosarul Revoluţiei din 1989 – urmărire penală extinsă

    Dosarul Revoluţiei din 1989 – urmărire penală extinsă

    La aproape 27 de ani de la căderea regimului Ceauşescu,
    procurorii Secţiei Parchetelor Militare au extins urmărirea penală in rem în
    dosarul Revoluţiei pentru infracţiuni contra umanităţii şi la
    faptele petrecute după 22 decembrie 1989.

    Incidentele armate produse în acele
    zile într-un număr mare de localităţi indică faptul că s-a acţionat după un
    plan prestabilit, care viza preluarea puterii de către noii lideri şi
    legitimarea acestora – se arată în comunicatul Parchetului, prezentat de
    procurorul Marian Lazăr: Din actele dosarului rezultă că, pentru
    păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua
    conducere politică şi militară instaurată după data de 22 decembrie 1989 a
    determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi
    psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte
    care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra
    umanităţii.

    Faptele indică existenţa unui plan după care s-a acţionat.
    Acesta ar fi urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate,
    prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor
    ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea
    populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui război civil în care să se
    confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi
    Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi
    legitimării noilor lideri.

    În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea
    Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea
    legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor
    foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa
    generării unui război psihologic şi mediatic care a condus la producerea a
    numeroase victime, se arată în comunicat.

    Potrivit unui document al parchetului
    militar de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, peste 1,200 de oameni
    au murit în evenimentele din decembrie 1989, 800 dintre aceştia după 22
    decembrie, adică după căderea regimului. Au fost peste 5.000 de răniţi şi alte
    câteva mii de persoane au fost private ilegal de libertate şi supuse unui
    tratament rău.

    Redeschiderea dosarului Revoluţiei – dosar care a atras condamnări
    pe bandă la CEDO pentru România – survine la câteva luni după ce procurorul general interimar, Bogdan Licu, a
    cerut redeschiderea anchetei. Potrivit lui Bogdan Licu, soluţia de clasare a
    dosarului, în octombrie 2015, a fost netemeinică şi ilegală, iar încadrarea
    juridică a faptelor a fost greşită.

  • Imunitatea şi justiţia

    Imunitatea şi justiţia

    Pe 5 septembrie,
    senatorii şi deputaţii de la Bucureşti reveneau la serviciu pentru ultima
    sesiune a actualului Parlament – una scurtă, de doar trei luni, care precede
    alegerile legislative de pe 11 decembrie. Odată cu întoarcerea aleşilor în
    bănci, s-au reactivat şi cei mai temuţi adversari ai corupţiei din politică:
    procurorii DNA şi, respectiv, manifestanţii civici.

    Mii de oameni s-au strâns,
    joi, în faţa Palatului Parlamentului din Bucureşti, precum şi în centrele altor
    mari oraşe din ţară, pentru a protesta faţă de respingerea în Senat a cererii
    DNA de începere a urmăririi penale a senatorului Gabriel Oprea, fost
    vicepremier şi ministru de Interne.

    Este un vot
    politic care blochează justiţia, a conchis şefa DNA, Laura Codruţa
    Kovesi, după ce colegii i-au menţinut imunitatea lui Oprea. Acesta este
    acuzat de ucidere din culpă, după ce, acum aproape un an, un poliţist care
    făcea parte din coloana sa oficială şi-a pierdut viaţa într-un accident de
    motocicletă. Potrivit DNA, vicepremierul ar fi făcut în acel moment o deplasare
    în interes privat, care nu-i dădea dreptul la coloană oficială.

    Deopotrivă experţii din justiţie şi comentatorii
    din mass-media califică drept mai degrabă inconsistente aceste acuzaţii şi spun
    că Oprea, deja protagonist al altor dosare penale, mult mai grave, nu risca
    neapărat o condamnare în cazul poliţistului decedat accidental.

    Revolta
    manifestanţilor a fost, însă, alimentată de refuzul senatorilor de a permite
    urmărirea penală a unuia dintre ei. Protestatarii au declarat, pentru reporterii
    Radio România: Vrem
    dreptate, nu imunitate. -: Din nefericire, suntem guvernaţi de parlamentari cu
    imunitate, care nu pot face nimic altceva decât să fure şi să ne aducă la sapă
    de lemn. Cât să mai suportăm? -: Nu sunt respectate regulile şi regulile sunt
    diferite pentru diferiţi oameni. Asta i-am explicat şi copilului, că m-a
    întrebat de ce venim. -: Parlamentul a scuipat pe obrazul justiţiei şi al
    familiei, refuzând. Da, domnule, noi nu acuzăm. Nu e rolul nostru să punem
    ştampile, dar să lase procurorii să meargă în faţa judecătorilor şi să decidă
    în această situaţie.

    Protestele au fost de o virulenţă şi o anvergură fără precedent din noiembrie
    2015, când guvernul de coaliţie condus de social-democratul Victor Ponta
    demisiona sub presiunea unor gigantice marşuri anticorupţie. Şi, cu nici trei
    luni înainte de alegeri, clasa politică pare să fi speriat.

    Preşedintele Klaus Iohannis a avertizat că e nevoie de
    reevaluarea sistemului de imunităţi, inclusiv a celei prezidenţiale. PNL
    a solicitat reluarea votului asupra ridicării imunităţii lui Oprea, iar PSD a
    anunţat că e de acord. Oprea însuşi a scris pe un
    site de socializare că va cere preşedintelui Senatului să supună încă o dată la
    vot cererea DNA de încuviinţare a începerii urmăririi penale în cazul său. El a
    mai spus că va solicita colegilor să voteze în favoarea acestei solicitări,
    fiindcă nu fuge de justiţie şi se consideră nevinovat. Nu este, însă, clar dacă, procedural, votul va putea fi
    repetat.

  • Jurnal românesc – 20.01.2016

    Jurnal românesc – 20.01.2016

    Ministrul
    delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Dan Stoenescu, a avut o
    întâlnire de lucru cu preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Ana Maria Pătru, cu care a discutat despre
    demararea campaniei de informare privind modalităţile de exercitare a dreptului
    la vot în cazul comunităţilor din diaspora, informează un comunicat al
    Ministerului Afacerilor Externe. La întâlnire s-a convenit conjugarea
    eforturilor celor două instituţii pentru informarea asupra modificărilor
    legislative din domeniul electoral şi promovarea votului prin corespondenţă în
    cadrul comunităţilor româneşti din afara graniţelor. ‘Întrevederea a prilejuit
    stabilirea unui calendar cu sesiunile de informare derulate de Autoritatea
    Electorală Permanentă în parteneriat cu MAE, referitoare la modalităţile de
    exercitare a dreptului la vot, destinate cetăţenilor români cu domiciliul sau
    reşedinţa în străinătate. Totodată, ministrul delegat a salutat decizia
    Autorităţii Electorale Permanente de a adresa cetăţenilor României cu drept de
    vot de peste hotare o scrisoare deschisă care prezintă variantele şi
    procedurile de vot pe care le au la dispoziţie, potrivit noii legislaţii
    electorale’, precizează MAE.






    Consilierul prezidenţial pentru Relaţia cu Românii din afara
    Graniţelor, Sandra Pralong a făcut, la sfârşitul săptămânii trecute, o vizită
    în Spania, având un prim contact cu asociaţii din comunitatea de români de
    acolo care este în continuare cea mai mare între străini – aproximativ 800 de mii
    de persoane. Doamna Pralong s-a intâlnit şi cu autorităţile din Madrid şi
    Murcia. La finalul vizitei, a avut o scurtă întâlnire cu presa de limbă română.
    Ea a declarat, pentru Radio România, că
    în discuţiile cu reprezentanţii asociaţiilor de români a propus
    românilor de aici să se pregătească învăţând prin cursuri online cum să caute
    fonduri pentru proiectele lor. Pentru Sandra Pralong, una dintre concluziile
    după vizita în Spania este că migraţia trebuie să devină obiect de studiu
    pentru universităţi, iar lucrările ştiinţifice să ajungă ulterior o sursă de
    inspiraţie pentru politicile destinate diasporei.






    Parchetul General a cerut aviz Preşedinţiei României pentru
    urmărirea penală a fostului ministru de Interne, George Homoştean, în perioada
    comunistă, în dosarul morţii disidentului Gheorghe Ursu. Homoştean este
    cercetat pentru complicitate la infracţiuni contra umanităţii. Gheorghe Ursu,
    disident anticomunist, a murit în arestul Miliţiei Capitalei, în 1985, fiind
    bătut sistematic de anchetatori şi de colegii de arest, tocmiţi de organele de
    anchetă.






    Cetăţenii români aflaţi în străinătate vor putea obţine, într-o
    perioadă de timp mai scurtă şi parcurgând o procedură mai simplă, documente cu
    valoarea juridică a unui certificat de cazier judiciar, după ce Guvernul a
    modificat legislaţia în acest sens, printr-o Ordonanţă adoptată marti. Astfel,
    cetăţenii români aflaţi în străinătate vor avea la dispoziţie o procedură
    informatizată de obţinere a cazierului judiciar, ca parte a Sistemul Informatic
    pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetăţeni. Sistemul face parte din amplul proces de
    informatizare şi modernizare a prestării tuturor serviciilor consulare demarat
    de Ministerul de Externe prin crearea
    unei platforme electronice integrate, cunoscută sub denumirea E-cons, ce integrează mai multe sisteme
    informatice care deservesc domeniul consular.

  • Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale cu 54,50% din voturi

    Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale cu 54,50% din voturi


    Candidatul Alianţei Creştin Liberale (opoziţia de centru-dreapta), Klaus Iohannis, a câştigat alegerile prezidenţiale din România.



    Klaus Iohannis a obţinut 54,50% din voturi în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale de duminică, iar reprezentantul Alianţei PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, 45,49%, potrivit datelor parţiale furnizate de Biroul Electoral Central după centralizarea proceselor verbale din 18.673 secţii de votare, reprezentând 99,07% din total. Dl. Iohannis a obţinut 6.242.825 voturi, iar dl. Ponta 5.211.097 voturi. Este ultima raportare de la BEC pentru luni, 17 noiembrie, pe această temă.



    Klaus Iohannis a solicitat luni Parlamentului ca marţi să pună pe ordinea de zi legea amnistiei şi graţierii şi să respingă acest act normativ. De asemenea, el a cerut ca în Parlament să se discute şi cererile de încuviinţare a începerii urmăririi penale a parlamentarilor cu probleme în Justiţie. Ambele teme au fost intens dezbătute în campania electorală. Pe de altă parte, Iohannis, le-a mulţumit luni, într-o conferinţă de presă, cetăţenilor români care l-au votat, precizând că, pe 16 noiembrie, s-a dat semnalul schimbării profunde în România. Dragi români, cu peste 6,2 milioane de voturi m-aţi ales preşedinte al României. Vă mulţumesc! Mulţumesc tuturor celor care au ieşit ieri la vot. O prezenţă fenomenală, peste 64%, este cea mai plăcută surpriză din aceste alegeri. (…) Pe 16 noiembrie, cetăţenii României au dat semnalul schimbării profunde în România. Acest semnal este unul extrem de puternic, este un semnal atât pentru mine, cât şi pentru clasa politică. Eu am înţeles acest semnal dat de cetăţenii români. Îi îndemn pe politicienii români să ia în considerare acest semnal dat printr-un vot covârşitor. Îi îndemn pe politicieni să judece bine ce au de făcut în zilele următoare, a spus preşedintele PNL.



    Preşedintele PNL, Klaus Iohannis, a declarat luni că în calitate de şef al statului va continua parteneriatele României, subliniind că va dovedi că România este un partener serios, credibil şi de cursă lungă. ​



    Pe de altă parte, Victor Ponta a spus că poporul are întotdeauna dreptate. Ponta a declarat duminică seară, în jurul orei 23,00, că l-a felicitat telefonic pe Klaus Iohannis pentru victorie. El a declarat că nu-şi va da demisia din funcţia de prim ministru întrucât nimeni dintre aliații săi nu i-a cerut acest lucru şi nu e nevoie de aşa ceva.



    Mii de oameni au protestat în Bucureşti duminică seară timp de aproximativ 8 ore, pentru prelungirea scrutinului în diaspora şi împotriva autorităţilor şi a lui Victor Ponta. Klaus Iohannis a ajuns, duminică noapte, în jurul orei 23:40, în Piaţa Universităţii, unde a stat aproximativ o jumătate de oră. Aproximativ 10.000 de oameni au ieşit în stradă în toată ţara, inclusiv în Sibiu, Cluj, Iaşi, Timişoara, Arad, Braşov.

  • Dosare grele, în anchetă

    Dosare grele, în anchetă

    Ancheta în cazul Microsoft, cel mai mare dosar de corupţie din ultimii 25 de ani, din România, a trecut de faza percheziţiilor. Dosarul se referă la unele contracte de achiziţii de licenţe IT pentru unităţi şcolare. Procurorii afirmă că mai mulţi miniştri din guverne de orientări diverse ar fi săvârşit fapte de corupţie pentru a încheia sau prelungi aceste contracte, la preţuri ridicate artificial.



    DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti demnitari – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău. Între persoanele suspectate se mai numără fostul director al SIE, Cătălin Harnagea, fostul ministru al comunicaţiilor, Gabriel Sandu, fostul consilier prezidenţial Dorin Marian şi fostul tenismen Dinu Pescariu.



    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, într-un interviu, că, în acest dosar, vor mai apărea surprize, inclusiv persoane suspectate. El a negat că pentru instrumentarea cazului s-ar fi primit dosare de la FBI.



    În cel de-al doilea dosar greu, al retrocedărilor ilegale de păduri, sunt suspectaţi de corupţie judecători, parlamentari şi oameni de afaceri, prejudiciul adus regiei de stat Romsilva fiind estimat la peste 300 de milioane de euro. Printre suspecţi, se află parlamentarii PSD Ioan Adam, Viorel Hrebenciuc şi Ilie Sârbu, dar şi prinţul Paul, fiul nelegitim al fostului rege Carol II al României şi soţia sa.



    Potrivit DNA, în aprilie 2012, la cererea deputatului Ioan Adam, judecătorii de la Tribunalul Covasna au retrocedat ilegal o suprafaţă imensă de terenuri forestiere şi agricole în judeţul Bacău în favoarea unei persoane şi au creat un prejudiciu de peste 300 de milioane de euro Regiei de stat Romsilva. Ulterior, Ioan Adam, împreună cu mai multe persoane, între care şi Viorel Hrebenciuc, ar fi constituit un grup care urmărea să obţină venituri prin eliberarea titlului de proprietate cât mai rapid asupra terenurilor forestiere şi o rapidă vânzare a acestora.



    Concomitent cu evoluţia acestor cercetari judiciare, legislativul român dezbate un proiect de lege prin care deputaţii si senatorii şi-ar putea pierde mai uşor imunitatea, pentru a nu bloca procedurile de reţinere, arestare sau percheziţionare, deseori întârziate de avizul de urmărire penală care, în cazul aleşilor, trebuie dat de parlament sau de şeful statului.



    Printre noutăţi, se numără scurtarea termenelor, limitarea atribuţiilor legislative privind examinarea probelor şi vot public deschis, atât în Comisia juridică, cât şi în plen .