Tag: Ursi

  • Sanctuarul de urşi Libearty din Zărneşti

    Sanctuarul de urşi Libearty din Zărneşti

    În urmă cu aproape 20 de ani, la Zărneşti,  lângă Braşov, a fost iniţiat proiectul de înfiinţare a unei rezervaţii de urşi. Drept urmare, într-o pădure de stejari întinsă pe 69 de hectare se află în prezent Sanctuarul de urşi Libearty, delimitat de garduri de protecţie. Asociaţia „Milioane de Prieteni”, organizaţia non guvernamentală care a înfinţat acest sanctuar de la Zărneşti, a urmărit salvarea unor exemplare de urs brun, care trăiau în condiţii grele, în captivitate. Până acum au fost salvaţi peste 160 de urşi, iar în sanctuar se află în prezent peste 120 de exemplare.

     

     

    Paula Ciotloș, vicepreședinte şi, totodată, director executiv al Asociației „Milioane de Prieteni”, a subliniat condiţiile de care beneficiază urşii aflaţi aici: „Asta ne-am dorit, să-i aducem într-un loc în care să trăiască în semilibertate, în care să se bucure de copaci, de piscine, de umbra copacilor, de sunetul păsărilor, să nu mai aibă gratii deasupra capului. Este un proiect de salvare al urșilor captivi, chiar dacă de o perioadă am acceptat și câteva cazuri mai speciale de urși din sălbăticie. Dar proiectul a fost înființat pentru urșii captivi care trăiau în condiții mizerabile. Am adus urși de la grădini zoologice, care ulterior s-au și închis din cauza condițiilor foarte proaste pe care le aveau pentru animale, de la circuri, de la o mănăstire, dintr-o fabrică de pâine, dintr-o fabrică de uraniu, de pe terase de restaurante, pensiuni, stații de benzină, din tot felul de locuri care mai de care mai oribile, deloc potrivite unui monument al naturii, așa cum este ursul.”

     

     

    Proiectul realizat în parteneriat public-privat cu primăria Zărneşti care a oferit terenul pe care se află sanctuarul este susţinut exclusiv din donaţii, după cum a explicat Paula Ciotloş:

    „Acest sanctuar a fost creat cu ajutorul Word Animal Protection adică Asociația Mondială de Protecție a Animalelor, cu sediul în Anglia, în Londra, și continuă cu ajutorul oamenilor, pentru că sunt cheltuieli extraordinar de mari. Vă puteți închipui aici în fiecare zi le oferim ușilor peste două tone, 2,5 tone de hrană. Mai sunt cheltuielile de întreținere, cheltuielile cu personalul. Sunt cheltuieli foarte mari. Fără ajutorul oamenilor, fără donații, fără ajutorul iubitorilor de animale nu am putea să susținem acest proiect. Oricum este un proiect unic în lume. A fost declarat de National Geographic Traveler drept cel mai etic sanctuar din lume. După noi este unul de broaște țestoase, după aceea unul de elefanți.”

     

     

    Acest sanctuar al urşilor atrage şi vizitatori. Neavând scopul de a desfăşura o activitate comercială, numărul acestora este limitat după cum explică directorul executiv al Asociației „Milioane de Prieteni”, Paula Ciotloş:

    „Avem în jur de 30 de mii de vizitatori pe an. Nu ne permitem să avem mai mulți, adică cereri ar fi mai multe, dar noi avem program doar dimineața, într-un interval de două ore dimineața. Nu vrem să-i stresăm mai mult. Nu este un proiect care să devină unul comercial, să devină un loc comercial, nu este o grădină zoologică, este total altceva. Toate tururile sunt ghidate, nu avem un număr extraordinar de mare de persoane pe fiecare tur, avem un număr limită și de aceea nu avem cum să primim mai mulți vizitatori. Poate pe timpul iernii, primăverii, când e mai puțină lume dispusă să își ia concediu, să vină în zonă, dar pe timpul verii este foarte multă lume și ajungem chiar să refuzăm, din păcate, pe unii dintre ei.”

     

     

    Pe măsură ce ajung în apropierea unui „locatar” al sanctuarului, vizitatorii pot afla, de la ghid, numele acestuia, de unde a fost luat şi în ce condiţii a fost ţinut până să ajungă în sanctuar. De menţionat că urşii din sanctuar, în marea majoritate, nu se mai pot adapta la viaţa în sălbăticie şi, drept urmare, ar fi victime sigure în cazul în care ar fi eliberaţi. Impresionaţi de poveştile urşilor de la Zărneşti, unii vizitatori pot obţine, în schimbul unei donaţii. un certificat de adopţie. Pe certificatul înrămat este trecut numele ursului, precum şi numele persoanei care a făcut donaţia.

     

     

  • Retrospectiva săptămânii 14.07-20.07.2024

    Retrospectiva săptămânii 14.07-20.07.2024

    Record meteo în România – cel mai lung val de caniculă

    România a traversat cel mai lung cod roșu de canicula din istoria măsurătorilor meteorologice. Joi, a expirat ultima avertizare de acest fel care fusese restrânsă pentru  judeţele din sudul țării, inclusiv capitala. Maximele termice au depășit 40 de grade Celsius, iar în nopțile tropicale temperaturile nu au coborât sub 25 de grade. Disconfortul termic a fost deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală a depășit pragul critic de 80 de unități. Deşi, pentru moment, se diminuează considerabil, căldura excesivă a afectat sănătatea multor oameni, numărul celor care au avut nevoie de intervenţii de urgenţă în toată ţara a fost de ordinul zecilor de mii şi s-au înregistrat şi câteva decese.

    Furnizarea apei potabile a devenit o problemă pentru sute de localităţi. În aceste zile, rezerva de apă a scăzut, ceea ce a determinat autorităţile din sute de localităţi să reducă furnizarea doar câteva ore pe zi sau o dată la mai multe zile. De asemenea, sistemul energetic a avut de suferit, iar incendiile de vegetaţie au fost tot mai dese şi pe suprafeţe considerabile.

     

    Președintele României, Klaus Iohannis, la reuniunea CPE din Marea Britanie

    Şeful statului român, Klaus Iohannis, a pledat, joi, pentru cooperarea în domeniul energiei şi pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei, în cadrul celei de-a patra reuniuni a Comunităţii Politice Europene. Evenimentul la care au participat lideri din peste 40 de state a avut loc în Marea Britanie. Klaus Iohannis a arătat că demersurile de întărire a cooperării în domeniul energiei şi al conectivităţii reprezintă obiective esenţiale pentru consolidarea rezilienţei naţionale şi europene, într-un context marcat de provocarea gestionării schimbărilor climatice, dar şi de evoluţii precum cele din Ucraina, care au reconfirmat nevoia de acţiune pentru a limita dependenţele strategice.

    Preşedintele Iohannis a evidenţiat eforturile României în susţinerea acestor domenii, precum şi rolul ţării la nivel regional, inclusiv printr-o implicare mai activă în proiectele la Marea Neagră. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis a subliniat importanţa consolidării conexiunilor energetice la nivel naţional şi regional şi a dezvoltării infrastructurii energetice, care pot contribui la consolidarea independenţei energetice la nivel european. De asemenea, în marja reuniunii, a avut loc o întâlnire a liderilor din România, Marea Britanie, Polonia, Franţa şi Germania cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Liderii din aceste țări şi-au reafirmat hotărârea de a continua să sprijine Chișinăul în atingerea obiectivelor privind pacea, prosperitatea şi democraţia.

     

    Doi români în conducerea PE

    Doi dintre cei 14 vicepreședinți ai noului Parlament European sunt români. Este vorba despre Victor Negrescu și Nicolae Ștefănuță, care au fost aleși marți, în prima şedinţă a legislaturii. Victor Negrescu a candidat din partea grupului social-democraţilor, iar Nicolae Ştefănuţă din partea grupului verzilor. Amândoi s-au bucurat de sprijinul majorităţii parlamentare formate în jurul popularilor, social-democraţilor şi al liberalilor de la Renew.

    În vârstă de 38 de ani, Victor Negrescu a reprezentat România în calitate de membru al Parlamentului European  între anii 2014-2017 și din 2020 până în prezent. El a deținut și alte roluri administrative în legislativul european, precum cea de chestor. Nicolae Ştefănuţă, eurodeputat începând din 2019, a obţinut actualul mandat candidând ca independent şi este afiliat grupului verzilor.

     

    Măsuri pentru gestionarea populației de urși din România

    Convocat în sesiune extraordinară, plenul Camerei Deputaţilor de la Bucuresti a aprobat, luni, cu largă majoritate proiectul de lege iniţiat de UDMR (fost partener la guvernare al PSD şi PNL), care modifică legislaţia privind vânătoarea de urşi, document votat anul trecut în Senat. Proiectul prevede, pentru anii 2024 şi 2025, posibilitatea eliminării prin împuşcare a peste 400 de urşi bruni. Demersul legislativ survine la scurt timp după recenta tragedie din Meridionali, când o tânără de 19 ani a murit pe un traseu montan după ce a fost atacată de un urs.

    Premierul Marcel Ciolacu a precizat că prin modificarea legii nu se va da liber la împușcarea urșilor, asa cum se tem unele organizatii guvernamentale, intervenţiile legislative vizand prevenirea atacurilor asupra populaţiei umane şi a pagubelor cauzate de atacurile de urs. La rândul său, senatorul UDMR Tánczos Barna, iniţiator al proiectului, a declarat că este nevoie de o intervenţie preventivă, aşa cum se face în toate statele membre ale UE, unde există o populaţie semnificativă de urs brun.

     

    Preşedintele României i-a primit pe sportivii care vor participa la Jocurile Olimpice de la Paris

    Preşedintele Klaus Iohannis i-a primit, miercuri, la Palatul Cotroceni pe sportivii care vor reprezenta România la Jocurile Olimpice de la Paris. Şeful statului a înmânat drapelul țării echipei olimpice formată din 107 sportivi. Klaus Iohannis a afirmat, cu acest prilej, că performanţa de nivel olimpic se construieşte prin muncă asiduă, cu multă hotărâre, disciplină şi pasiune. Rămânând în acest registru, să amintim că Nadia Comăneci apare într-o carte ilustrată despre legendele Jocurilor Olimpice de Vară, publicată cu puţine zile înainte de competiţia care stă să înceapă la Paris.

    Intitulată „Ultimii eroi. 100 de momente ale legendelor olimpice”, cartea aduce un omagiu sportivilor excepţionali şi prezintă momentele de neuitat ale fiecărei olimpiade. Un episod extraordinar remarcat în carte este primul 10 acordat vreodată la gimnastică, prin care românca de 14 ani a surprins la Jocurile de la Montreal din 1976, chiar şi tabela de marcaj, care nu era programată pentru un astfel de scor şi a afişat nota unu. Nadia a primit la Montreal şapte note de 10, cu care a câştigat trei medalii de aur, una de argint şi una de bronz.

     

     

  • Măsuri pentru gestionarea populaţiei de urşi

    Măsuri pentru gestionarea populaţiei de urşi

    Sunt rare momentele în care parlamentarii români sunt deranjaţi din lunga lor vacanţă de vară şi convocaţi la lucru, pentru sesiuni legislative extradordinare. Luni a fost un astfel de moment, când deputaţii s-au întors în bănci ca să aprobe noi cote de vânătoare la urs. Demersul survine după recenta tragedie din munţi, unde o tânără de 19 ani a fost ucisă de o ursoaică, pe un traseu turistic. Adoptat încă de anul trecut de Senat, proiectul de lege iniţiat de UDMR (fost partener-junior la guvernare al PSD şi PNL), prevede că peste 400 de exemplare vor fi omorâte în 2024 şi 2025. Sunt vizate, în primul rând, animalele agresive, care atacă oamenii şi bunurile acestora, cele mai afectate zone fiind judeţele Harghita, Covasna, Braşov şi Mureş, toate din centrul ţării.

    Numai în Harghita, de pildă, jandarmii au fost solicitaţi să intervină, de la începutul anului, de 231 de ori pentru alungarea unor urşi. Fost ministru de resort, senatorul UDMR Tánczos Barna, iniţiator al proiectului, a declarat că demersul se bazează pe un studiu ştiinţific comandat de ministerul Mediului, care vizează estimarea populaţiei de urs brun din România.

    Tánczos Barna: „Toate studiile arată o creştere constantă a populaţiei de urs brun din România, inclusiv cele făcute de ONG-uri. Populaţia de urs brun din România nu este într-un pericol, este nevoie de o intervenţie preventivă, aşa cum se face în toate statele membre ale Uniunii Europene, unde există o populaţie semnificativă de urs brun.”

    Proiectul a fost votat de reprezentanţii PNL, PSD, AUR (opoziţia naţionalistă). Tot din opoziţie, parlamentarii USR s-au abţinut de la vot, după ce mai multe amendamente depuse de ei au fost respinse. Diana Buzoianu, USR: „Primul amendament respins vorbeşte despre faptul că, în momentul de faţă cota de intervenţie noi doream să o facem, dacă tot ne dorim nu vânătoare, ci chiar rezolvarea problemei, să fie făcută de personalul tehnic specializat. Este simplu, problema nu se rezolvă cu vânătoare de trofee.”

    Între timp, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor, Marius Dan Sîiulescu, a dispus intensificarea monitorizării populaţiei de urs în fondurile cinegetice gestionate de Romsilva, în special pe traseele turistice. Vânătorii susţin, însă, că fără reducerea populaţiei de urşi din România, problema interferării lor cu habitatele umane nu va fi rezolvată. Experţii mai spun că în zonele aflate la altitudine mare nu s-au înregistrat evenimente tragice, fiindcă urşii bătrâni, mai puţini la număr, se comportă natural şi se retrag din faţa omului. Marile probleme vin dinspre urşii mai tineri, cei născuţi în zonele cultivate, cărora nu le e frică de oameni şi sunt obişnuiţi să se hrănească provocând pagube în gospodării şi pe ogoare

  • Distrugerile generate de marile prădătoare lupi și urși în atenția Comisiei Europene

    Distrugerile generate de marile prădătoare lupi și urși în atenția Comisiei Europene

    Comisia Europeană a anunţat în repetate rânduri  că doreşte să scadă nivelul de protecţie de care beneficiază lupii în UE, considerând că numărul lor prea mare reprezintă de acum un pericol, în special pentru vite. În virtutea Directivei europene privind habitatele din 1992, majoritatea populaţiilor de lupi din Europa beneficiază de o “protecţie strictă”, cu posibilitatea unor derogări.

    Comisia propune trecerea la statutul de protecţie simplă, mai suplu şi care permite eliminarea mai uşoară a lupilor  și urșilor acolo unde numărul lor este considerat a fi prea mare în anumite regiuni. Această propunere, solicitată de crescătorii de animale din mai multe ţări, trebuie încă să fie aprobată de statele membre din UE.

    În cadrul Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, europarlamentarul Daniel Buda, a declarat că distrugerile generate de marile prădătoare lupi  și urși trebuie să rămână în atenția Comisiei Europene.

     

    “Legat de partea cu lupi, sigur, este un lucru foarte bun că am reușit până la urmă să impunem Comisiei Europene acest lucru și dezbaterile din Parlamentul European și am reușit să punem pe masa Comisiei Europene această problemă, însă în același timp nu trebuie să lăsăm subiectul mai departe de sub control. 

    Și vis a vis de ceea ce înseamnă prezența urșilor în diverse alte state membre ale Uniunii Europene, nu mă refer doar la România, unde avem astăzi cartografiate aproximativ 8700 de exemplare din cele 16.500 care există la nivelul Uniunii Europene și care pun serioase probleme fermierilor. 

    De aceea, trebuie ca mai departe să facem presiune pe Comisia Europeană să aibă aceeași abordare și față de urs, în așa fel încât și el să poată să fie menținut într-un echilibru cinegetic care să nu pună probleme fermierilor, pentru că mai în serios, să știți că fermierii ne spun că dacă i-au mâncat poneiul Ursulei von der Leyen lupii, sigur că a avut sensibilitate față de această problemă. 

    Nu, eu cred că trebuie să fim serioși în această abordare în această direcție și mai departe să punem presiune pe Comisia Europeană și vizavi de ceea ce înseamnă protecția ursului.”