Tag: Ursul de Aur

  • Românul Radu Jude, premiat din nou la Berlinală

    Românul Radu Jude, premiat din nou la Berlinală

    A 75-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, primul eveniment major al anului în lumea celei de-a şaptea arte, a atins punctul culminant sâmbătă, odată cu decernarea trofeelor de către juriul condus de cineastul american Todd Haynes, figură marcantă a cinematografiei americane. 19 filme au concurat în competiţia principală al cărei palmares a inclus și un român.

    Cineastul Radu Jude, laureat al unui Urs de Aur în 2021 pentru comedia neagră “Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, ar fi putut face dubla cu pelicula de anul acesta – “Kontinental ’25” ! Sâmbătă, lui Radu Jude i-a revenit, însă, nu mai puțin meritoriul Urs de Argint pentru cel mai bun scenariu. “Kontinental ’25” este o nouă frescă politică despre societatea contemporană şi capitalism, ce explorează teme actuale precum criza locuinţelor, economia post-socialistă, naţionalismul şi impactul limbajului asupra statutului social.

    Pelicula este bazată pe un articol de presă despre o femeie executor judecătoresc care se simte vinovată pentru că a evacuat un bărbat fără adăpost dintr-un subsol pe care-l ocupase. La scurt timp după ce a aflat că urmează să fie evacuat, bărbatul se sinucide, declanşând criza morală a protagonistei. Filmată în doar zece zile cu un smartphone, pelicula “Kontinental ’25” figura, la Berlin, printre favoritele unui grup internaţional de critici reuniţi de revista de specialitate “Screen”.

    “Sunt un scenarist slab, aşa că primirea acestui premiu este foarte amuzantă” – a glumit regizorul român pe scena Berlinalei, la decernarea Ursului de Argint. El a mulţumit echipei sale şi a declarat că acest premiu demonstrează că există mult talent în România şi că speră că vor intra mai mulţi bani pentru cultură. Radu Jude a dedicat Ursul de Argint pentru “Kontinental ’25” moştenirii regizorului spaniol Luis Bunuel (1900-1983), asociat cu mişcarea suprarealistă, de la a cărui naştere s-au împlinit 125 de ani chiar în ziua decernării premiului.

    “Kontinental 25” îi are în distribuţie pe Eszter Tompa, Gabriel Spahiu, Adonis Tanţa, Oana Mardare şi Şerban Pavlu. Filmul este jucat în limba română, maghiară şi germană şi este subtitrat în engleză şi germană. Să mai amintim că, la Berlinala din 2015, filmul “Aferim!” i-a adus lui Radu Jude Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor.

     

  • „Ursul de Aur” pentru Radu Jude

    „Ursul de Aur” pentru Radu Jude

    Juriul internațional alcătuit din şase regizori premiaţi, în trecut, cu marele trofeu la Berlinală, între care și românca Adina Pintilie, a anunțat, la finalul săptămânii trecute, câștigătorii Festivalului Internaţional de Film din capitala Germaniei – primul european al anului. Iar cel mai bun film, câștigător al mult râvnitului Urs de Aur, a fost desemnat … Babardeală cu bucluc sau porno balamuc (Bad Luck Banging or Loony Porn) al românului Radu Jude. Purtând subtitlul Schiță pentru un film popular, lungmetrajul – o coproducţie România-Luxemburg-Croaţia-Cehia – analizează raporturile dintre individ și societate, pornind de la consecinţele pe care le are un clip porno de amatori încărcat de o profesoară de şcoală generală pe un site specializat.


    Pelicula a avut premiera mondială la această a 71-a ediţie a Berlinalei desfășurată, în umbra pandemiei de coronavirus, în variantă online. Fără covor roşu și fără săli de proiecţie înțesate, pentru ediţia de anul acesta a fost preferat, totodată, un format inedit: a fost separată în două etape. Astfel, festivalul de la Berlin, care avea loc, în mod tradiţional, de-a lungul a 10 zile în luna februarie, a fost amânat pentru martie şi mutat în spațiul virtual. În perioada 1-5 martie, Berlinala a parcurs etapa Industry Event, urmând ca, între 9 și 20 iunie, în cadrul evenimentului Summer Special, iubitorii celei de-a șaptea arte să aibă ocazia de a viziona filmele selectate pentru ediţia 2021 în cinematografele din Berlin, în prezenţa cineaştilor. Și ceremonia de premiere va avea loc în cadrul unui eveniment tot cu public, parte a Summer Special! Până atunci, cei care vor dori să vadă filmul lui Radu Jude trebuie să știe că, din punctul de vedere al juriului, Babardeală cu bucluc sau porno balamuc este un film elaborat, dar în acelaşi timp sălbatic, inteligent şi copilăros, geometric şi vibrant, imprecis în cel mai bun sens al cuvântului.


    Cineastul român este, deja, un obișnuit al Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, el revenind la evenimentul de anul acesta după mai multe participări în ultimii ani. De altfel, în 2015, Radu Jude își trecuse, deja, în palmares Ursul de Argint pentru Aferim!. Emoționat la aflarea veștii că, anul acesta, a primit Ursul de Aur, Radu Jude a recunoscut, însă, că, odată cu înaintarea în vârstă, te relaxezi și înveţi să iei lucrurile aşa cum vin.

    ʺNu ştii dinainte care va fi filmul câştigător, ideea e să faci ce vrei, să faci ceva relevant pentru tine. Cu siguranţă premiul acesta ajută şi pentru următoarele proiecteʺ – a spus Radu Jude. Acum, el aşteaptă a doua parte a Festivalului, pentru a primi premiul şi fizic.

  • Retrospectiva săptămânii 28.02.- 06.03.2021

    Retrospectiva săptămânii 28.02.- 06.03.2021

    Bugetul României din 2021,
    adoptat


    După
    dezbateri aprinse, cu multe acuzaţii şi replici pe alocuri foarte acide, bugetul
    de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat pe 2021 au trecut, săptămâna
    aceasta, de Parlament în forma promovată de Guvern. Deputații și senatorii au
    respins toate cele câteva mii de amendamente depuse de PSD şi AUR, partide de
    Opoziție care au învinuit Executivul căa
    alocat bani discreţionar administraţiilor gestionate de reprezentanții Puterii,
    dar și că nu a respectat măsurile legale de majorare a alocaţiilor sau
    pensiilor. Este o premieră, a spus, însă, primul ministru Florin Cîţu, care a
    văzut în respingerea tuturor amendamentelor Opoziției inclusiv un test pentru
    unitatea coaliţiei de guvernare PNL-USR/Plus-UDMR. Potrivit premierului, bugetul
    propus este axat pe investiţii, relansare economică şi restructurarea statului.



    Dosare de răsunet, în vizor


    Fostul
    ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, şi Ioana Băsescu, fiica fostului
    preşedinte de centru-dreapta al României, Traian Băsescu, au primit, săptămâna
    aceasta, 8, respectiv, 5 ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani
    şi instigarea altor persoane la luare de mităîntr-un
    dosar privind finanţarea campaniei electorale a fostului șef al Statului la
    prezidenţialele din 2009. Sentința nu este definitivă.Nu
    același lucru se poate spune despre un alt dosar de pe masa Justiției – cel al
    protestului de la București, din 10 august 2018, împotriva Guvernului PSD de
    atunci. Printr-o decizie, de data aceasta, definitivă, Tribunalul Bucureşti a
    respins cererea DIICOT de redeschidere a urmăririi penale, dosarul fiind
    clasat, astfel că şefi ai Jandarmeriei de la acea vreme nu vor fi urmăriţi
    penal pentru intervenţia, considerată de unii disproporționată, împotriva
    manifestanţilor la acel miting.

    La puțin timp după decizia Tribunalului, clasarea
    dosarului ʹ10 augustʹ s-a transformat într-o dispută între magistraţi şi unii politicieni,
    aceștia din urmă nemulţumiţi de decizie. Însuși preşedintele țării, Klaus
    Iohannis, i-a cerut ministrului Justiției, Stelian Ion, să explice public,
    urgent, cum s-a ajuns la clasare. Lucrurile nu se pot încheia aici – a spus
    şeful statului.

    Consiliul Superior al Magistraturii a respins solicitarea ministrului
    Ion de a lua poziţie față de suspiciunile apărute în percepţia publică privind
    clasarea, în schimb, a cerut Inspecţiei Judiciare să verifice declaraţiile
    publice privind instrumentarea dosarului, în vederea apărării independenţei,
    imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor. Iniţial,
    în iunie anul trecut, DIICOT a clasat dosarul privind protestul din 10 august -
    atât partea în care erau cercetaţi şefii Jandarmeriei, cât şi sesizarea privind
    o tentativă de lovitură de stat. Ulterior, fostul procuror-şef al DIICOT a
    infirmat parţial soluţia de clasare şi a dispus redeschiderea urmăririi penale
    doar în cazul şefilor jandarmilor.



    Poliția română în acțiune


    În
    ultimele zile, acțiuni ale polițiștilor români au aruncat o nouă umbră asupra
    acestei instituții, care s-a mai ʹremarcatʹ și în trecut prin intervenții
    ineficiente și comportament mai puțin onorabil. Doi
    muncitori care renovau un apartament în orașul Onești, județul Bacău, au
    fost omorâți, luni, de fostul proprietar de 68 de ani, supărat că fusese
    evacuat din locuință acum câțiva ani. Poliția a deschis focul pentru a intra în
    apartamentul în care bărbatul îi țineaostatici
    pe cei doi, după ce negocierile dintre agresor și forțele de ordine au eșuat. Ministerul
    de Interne a promis că va face un raport complet în acest caz în care există
    suspiciuni că forţele de ordine nu au acţionat corect. Șefii IPJ Bacău și ai poliției
    din Onești au fost schimbați din funcție, iar Parchetul a fost sesizat pentru
    neglijenţă în serviciu.

    Tot săptămâna aceasta, agenţi de la o secţie de poliţie
    din București au fost reţinuţi de procurori sub acuzaţia că, anul trecut, au
    torturat doi tineri care le atrăseseră atenţia că nu poartă mască de protecţie
    şi că dau amenzi fără temei. Nu în ultimul rând, se fac verificări în legătură
    cu o percheziţie efectuată de poliţişti din cadrul Poliţiei Transporturi,
    miercuri, lângă București, la o altă adresă decât cea menţionată în mandat. Poliţiştii
    care au descins la adresa greşită le-au amenințat cu moartea pe proprietară și
    fiica acesteia, nevinovate.



    Covid-19


    Al
    treilea val de Covid-19 prinde putere şi în România, numărul infectărilor
    anunțate la fiecare 24 de ore fiind în creștere. Creşte, însă, şi ritmul de
    vaccinare al populaţiei. Totalul celor care au primit cel puţin o doză a
    depăşit, săptămâna aceasta, pragul de 1 milion.

    Filmul lui Radu Jude, produs de Ada Solomon, câştigă Ursul de Aur la Berlinale

    Lungmetrajul Babardeală cu
    bucluc sau porno balamuc, regizat de romanul Radu Jude, coproducţie
    România-Luxemburg-Croaţia-Cehia, a fost recompensat, vineri, cu Ursul de Aur
    pentru cel mai bun film în cadrul celei de-a 71-a ediţii a Festivalului
    Internaţional de Film de la Berlin, desfăşurat online în perioada 1-5 martie.
    Subintitulată Schiţă pentru un film
    popular, pelicula a fost proiectată în premieră mondială în cadrul
    Berlinalei. Filmul analizează raporturile dintre individ şi societate, având ca
    punct de plecare urmările pe care un clip porno de amatori încărcat de o
    profesoară de şcoală generală pe un site specializat le provoacă în viaţa
    acesteia. Regizorul român Radu Jude
    a fost laureat, în 2015, cu Ursul de Argint pentru pelicula Aferim!.

  • Filmul lui Radu Jude, produs de Ada Solomon, câştigă Ursul de Aur la Berlinale

    Filmul lui Radu Jude, produs de Ada Solomon, câştigă Ursul de Aur la Berlinale

    Lungmetrajul Babardeală cu
    bucluc sau porno balamuc, regizat de romanul Radu Jude, coproducţie
    România-Luxemburg-Croaţia-Cehia, a fost recompensat, vineri, cu Ursul de Aur
    pentru cel mai bun film în cadrul celei de-a 71-a ediţii a Festivalului
    Internaţional de Film de la Berlin, desfăşurat online în perioada 1-5 martie.

    Subintitulată Schiţă pentru un film
    popular, pelicula a fost proiectată în premieră mondială în cadrul
    Berlinalei. Filmul analizează raporturile dintre individ şi societate, având ca
    punct de plecare urmările pe care un clip porno de amatori încărcat de o
    profesoară de şcoală generală pe un site specializat le provoacă în viaţa
    acesteia. Regizorul român Radu Jude
    a fost laureat, în 2015, cu Ursul de Argint pentru pelicula Aferim!.

  • Un nou „Urs de Aur” pentru România

    Un nou „Urs de Aur” pentru România


    Marele Premiu al celei de-a 68-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, cel mai râvnit al acestui eveniment cinematografic de anvergură ce domină fiecare început de an, ajunge, din nou, în România. Regizoarea Adina Pintilie a cucerit, sâmbătă seară, Ursul de Aur pentru pelicula “Nu mă atinge-mă” – “Touch me not”, la scurt timp după ce a primit şi un “Urs de Argint” la secţiunea “lungmetraj de debut”. Vizibil emoţionată, Adina Pintilie, care nu se aştepta să primească “Ursul de Aur”, a urcat pe scena Berlinalei pentru a primi Marele premiu, prin care a fost recompensat un film despre intimitate, ca aspect fundamental al existenţei umane. Coproducţie europeană filmată pe o perioadă de 10 săptămâni, între anii 2015 şi 2017, şi cu o distribuţie mixtă de actori profesionişti şi persoane reale, “Nu mă atinge-mă” redă povestea mai multor personaje aflate în căutarea intimităţii, dar care, în acelaşi timp, se tem de ea.



    Potrivit sinopsisului lungmetrajului, singurătăţile unei femei şi a doi bărbaţi, pierduţi în imensitatea rece a oraşului, se întâlnesc într-o stranie încercare de contact uman autentic. Situat la graniţa dintre ficţiune, documentar şi artă vizuală, filmul, care a concurat alături de alte 18 pelicule pentru “Ursul de Aur” a împărţit publicul ediţiei de anul acesta a Festivalului de Film de la Berlin, marcat de pelicule despre migraţie şi portrete de artişti, dar lipsit de o temă dominantă, după cum nota Reuters. Astfel – mai scria agenţia de presă -“Touch me not” a fost o alegere-surpriză, şocând o parte a audienţei cu scenele sale explicite. “Este o invitaţie la dialog şi la a-l accepta pe celălalt cu tot ce are el diferit” – a declarat Adina Pintilie, recunoscând că filmul ar putea să nu fie tocmai confortabil pentru public.



    “Nu este despre ce poate face cinema-ul, ci despre unde poate duce”, a motivat şi regizorul german Tom Tykwer decizia juriului pe care l-a condus. Acordarea Ursului de Aur – decernat de un juriu internaţional începând cu anul 1956 – cineastei Adina Pintilie vine în contextul în care România s-a impus ca o forţă importantă pe scena cinematografiei mondiale în ultimii 10 ani, după ce filmul lui Cristi Puiu, “Moartea Domnului Lăzărescu” a contribuit la apariţia aşa-numitului Nou val al cinematografiei româneşti. Acesta a fost urmat de regizorul Cristian Mungiu, care a câştigat Palme dOr la Cannes, în 2007, cu “4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” şi de Călin Peter Netzer, care în urmă cu cinci ani a devenit primul regizor român premiat cu Ursul de Aur la Berlin, cu “Poziţia Copilului”, o poveste despre corupţie în România post-comunistă. Să nu îl uităm nici pe Radu Jude, care a fost distins, tot la Berlinală, în 2015, cu un Urs de Argint pentru regia filmului “Aferim!”.




  • Ursul de Aur, câştigat de filmul “Nu mă atinge-mă”, al Adinei Pintilie

    Ursul de Aur, câştigat de filmul “Nu mă atinge-mă”, al Adinei Pintilie

    Filmul “Nu mă atinge-mă”/ “Touch me not”, al regizoarei românce Adina Pintilie, a câştigat sâmbătă Ursul de Aur, fiind desemnată cel mai bun film din competiţia oficială a Berlinalei.



    “Filmat pe o perioadă de 10 săptămâni, între anii 2015 şi 2017, cu o distribuţie mixtă de actori profesionişti (Tomas Lemarquis, Laura Benson) şi persoane reale, “Nu mă atinge-mă” este o explorare personală care pune sub semnul întrebării ideile preconcepute pe care le avem despre intimitate, ca aspect fundamental al existenţei umane”, informează ICR Berlin.



    La graniţa dintre ficţiune, documentar şi artă vizuală, experimentând curajos atât la nivel de conţinut cât şi de limbaj cinematografic, filmul “Nu mă atinge-mă” este o investigare personală a ideii de intimitate, a nevoii umane de contact autentic. O femeie şi doi bărbaţi se află în căutarea intimităţii. Pierdute în imensitatea rece a oraşului, singurătăţile lor se întâlnesc – întâmplător sau din voia destinului – într-o stranie încercare de contact, potrivit sinopsisului acestui lungmetraj, publicat de cinemagia.ro.



    Juriul Berlinalei a surprins în seara de sâmbătă acordând Ursul de Aur acestei pelicule semnate de regizoarea Adina Pintilie, o explorare la jumătatea distanţei dintre ficţiune şi documentar despre intimitate şi sexualitate, după o ediţie marcată de dezbateri despre locul femeilor în a şaptea artă, notează AFP. Această peliculă care a divizat spectatorii este o alegere surpriză pentru cel mai râvnit premiu al Berlinalei, notează şi DPA, remarcând caracterul experimental al peliculei lui Pintilie, care a câştigat şi premiul pentru cel mai bun lungmetraj de debut.



    Regizoarea româncă Adina Pintilie a fost dublu premiată la cea de-a 68-a ediţie a Berlinalei, câştigând atât “Ursul de Aur”, cât şi premiul pentru cel mai bun lungmetraj de debut, cu pelicula experimentală “Nu mă atinge-mă”/ “Touch me not”.



    Vădit emoţionată, cineasta a mărturisit că nu se aştepta să primească “Ursul de Aur” pentru acest lungmetraj în care mai multe personaje caută intimitatea, dar în acelaşi timp se tem de ea, şi că vede filmul ca pe o invitaţie la dialog.



    “Este atât de important că acest lucru se întâmplă pentru că ne-ar plăcea ca dialogul pe care îl propune Touch me not să ajungă peste tot în lume. Vă invităm, deci, pe voi, spectatorii, la dialog”, a declarat regizoarea în vârstă de 38 de ani – cunoscută pentru scurtmetrajul “Balastiera #186” şi mediumetrajele “Nu te supăra, dar…” şi “Oxigen” – la primirea premiului.