Tag: ursul polar

  • Muzeul Aurului din Brad

    Muzeul Aurului din Brad

    Înființat în anul
    1896, Muzeul Aurului din municipiul Brad, județul Hunedoara, a strâns de-a
    lungul timpului cea mai mare colecție de piese din aur nativ din Europa.
    Colecția are peste 2.000 de exponate din aur, găsite în minele din țară și din
    toată lumea, dintre acestea fiind remarcabile exponatele cu aur nativ,
    originare din Munții Metaliferi. Cosmina Moldovan este unul dintre ghizii
    muzeului și întâmpină în fiecare zi turiștii dornici să vadă acest muzeu unic
    situat într-o clădire impozantă, în centrul orașului. Este un
    muzeu care are o istorie bogată. A luat ființă la Brad, în cazul întreprinderii
    miniere Barza Brad, iar originea muzeului se află în colecțiile de minerale,
    roci, unelte vechi de minerit ale societăților miniere de la sfârșitul
    secolului al XIX-lea, din apropierea Bradului. Totodată, colecția muzeului a
    fost completată de-a lungul timpului cu exponate noi, cu aur nativ din
    zăcămintele patrulaterului aurifer al Munților Metaliferi, dar și cu numeroase
    explorate care au fost adunate din celelalte zăcăminte, în special minerale din
    țara noastră, dar și din multe alte țări, pe care le-am obținut prin schimburi
    sau donații.


    În fiecare zi, Muzeul
    Aurului din Brad este deschis de la ora 9:00 și închide la ora 17:00. Se oferă ghidaje de grup și individuale în limba engleză, iar, câteodată,
    eu ofer ghidaje și în limba italiană pentru cetățenii italieni. Colecția
    aurului este organizată separat de colecția de minerale care, totuși,
    reprezintă un plus la ceea ce deține Muzeul Aurului. Noi punem accent pe
    colecția cu aur, deoarece aurul este o vedetă în acest muzeu. Este organizată
    în vitrină în funcție de localitățile de unde s-a făcut exploatarea auriferă. Avem
    și o vitrină în care se pot vedea eșantioane cu aur, care au fost aduse din
    zăcămintele de la Baia Mare, din județul Caraș-Severin, de la Bozovici, și,
    bineînțeles, din alte părți: America, Africa, Chile, Slovacia, Serbia. În
    cealaltă parte a muzeului, se află colecția de minerale. Această colecție a
    fost organizată pe criterii științifice.


    Colecția de aur
    românesc cântărește 4,5 kilograme. Valoarea este, însă, inestimabilă. De
    exemplu, una dintre piesele colecției, intitulată Șopârla de aur, expusă acum
    câțiva ani într-un muzeu din Germania, a fost asigurată pe durata transportului
    cu suma de 500.000 de euro. Cosmina Moldovan, ghidul Muzeului Aurului din Brad,
    despre piesele unice ale colecției. Toate s-au format prin
    procese naturale. Ele, în funcție de imaginația minerilor, a geologilor care
    s-a ocupat de organizarea acestui muzeu, au primit diverse denumiri. Printre
    cele mai importante sunt Harta României Mari, Ursul Polar, Tunul lui Avram
    Iancu, Cățelușul, Balerina. Dar cele mai cunoscute piese din colecție, faimoase
    în lumea întreagă, sunt șopârlele de aur. Totodată, avem și o piesă unică în
    lume: Balerina sau dodecaedrul. Pe lângă forma naturală și unică pe care o
    deține exponatul, putem observa și forma unui cristal cu 12 fețe, plasat în
    continuarea unei concreșteri de cristale alungite.



    În prezent, se lucrează
    la digitalizarea Muzeului Aurului. Vizitatorii vor avea acces gratuit la
    internet și, totodată, fiecare vitrină va avea câte un cod QR care le va oferi
    vizitatorilor descrierea exponatelor din acea vitrină. Doar aici putem vedea
    aurul în adevărata sa strălucire, fără să fi suportat modificări sau prelucrări,
    spune Cosmina Moldovan, ghid. Cei care trec pragul acestui
    muzeu rămân impresionați de colecția cu aur și mai ales pot să descopere câte
    lucruri minunate se găsesc pe teritoriul României, cât de bogată este România
    și, probabil, să-și pună și întrebarea dacă ar trebui apreciată mai mult. Eu le
    recomand mai ales tinerilor să privească cu atenție ceea ce se află în colecția
    acestui muzeu și poate că așa, în viitor, o să reușească să construiască o
    Românie așa cum merită.



    În speranța că v-am convins, vă așteptăm și data viitoare cu o nouă
    destinație. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!


  • Proiect pentru salvarea nurcii europene de la dispariție

    Proiect pentru salvarea nurcii europene de la dispariție

    Peste 1.600 de specii de animale,
    păsări, insecte, peşti dar şi arbori sau plante medicinale sunt pe cale de
    dispariţie – arată datele publicate pe site-ul Parlamentului European. Iar timpul curge în defavoarea lor.
    Numai în ultimii cinci ani, în Europa au dispărut deja 36 de specii.


    În prezent, nurca europeană, alături de
    vulpea polară şi ursul polar sunt printre cele mai ameninţate mamifere. Dacă nu sunt
    luate măsuri eficiente, în curând am putea vorbi despre ele la trecut şi le-am
    mai putea vedea doar în poze. Din
    fericire, sunt proiecte care încearcă să prevină acest lucru.


    Unul dintre
    ele vizează nurca europeană şi este implementat de Administraţia Rezervaţiei
    Biosfera Delta Dunării în parteneriat cu Institutul Naţional de
    Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, în perioada 2021- 2023.


    Managerul de
    proiect, Liliana Ivancenco, spune că Delta este unul dintre ultimele refugii
    ale acestei specii de nurcă:




    Starea nurcii europene s-a înrăutăţit în ultimii ani, din
    cauza deteriorării habitatelor şi probabil, şi din cauza pătrunderii nurcii
    americane. Pe teritoriul României, respectiv în Rezervaţia Biosferei Delta
    Dunării se află unul dintre ultimele refugii ale acestei specii. Adică,
    populaţia de nurcă europeană din Delta Dunării este în mod clar, cea mai mare
    şi în prezent, cea mai viabilă populaţie din lume. Şi, prin urmare, este
    importantă pentru conservarea speciei la nivel global.




    Pentru a
    putea face acest lucru, proiectul are mai multe direcţii de acţiune:




    Prin activităţi
    de monitorizare a prezenţei speciei în Delta Dunării, se va realiza un studiu
    pentru cunoaşterea stării de sănătate a nurcii europene din RBDD. Se vor crea
    habitate pentru nurca europeană, prin realizarea a 33 de platforme în zona
    centrală de Deltei Dunării şi prin revitalizarea ecologică a ostroavelor de pe
    braţul Sfântul Gheorghe al Dunării, prin construirea a două canale.




    Pentru că de
    multe ori şi acţiunile oamenilor au efecte nedorite asupra speciilor de animale
    aflate pe cale de dispariţie, proiectul se va concentra şi pe informare şi
    educare.


    Va fi
    realizat şi un ghid de conservare a nurcii europene, mai spune Liliana
    Ivancenco:




    Se vor derula activităţi de informare pentru creşterea
    gradului de conştientizare publică privind conservarea nurcii europene. Se vor
    organiza sesiuni de instruire a personalului ARBDD şi se va realiza un ghid de
    conservare a nurcii europene. Se vor organiza activităţi de informare şi de
    publicitate, conferinţe şi întâlniri cu comunitatea locală. Se va contrui un
    pavilion dedicat nurcii europene. Se vor organiza seminarii pentru copii, se
    vor aplica chestionare populaţiei locale din Rezervaţia Biosferei Delta
    Dunării.





    Proiectul Asigurarea unui statut
    favorabil de conservare pentru salvarea de la extincţie a populaţiei de nurcă
    europeană – Mustela lutreola (specie de interes comunitar, critic periclitată)
    – din România – SAVE E-MINK-RO (2017-2020) este finanţat prin Programul
    Operaţional Infrastructură Mare.


    Contractul, în valoare de peste 40
    milioane lei – fonduri europene, a fost semnat la finele anului trecut.






  • Creatorul lui Fram, ursul polar

    Creatorul lui Fram, ursul polar

    Suntem în casa lui Cezar Petrescu de la Bușteni,
    scriitorul care ni l-a dat pe Fram, ursul polar, roman îndrăgit de generații de copii. Descoperim, dincolo de
    povestea arhicunoscută a animalului de circ, parabola omului smuls din mediul
    său, educat altfel și care nu-și mai găsește locul în niciuna dintre cele două
    lumi.



    Foto de Valentin Țigău, RRI