Radio România Internațional

Tag: Ursula von dir Leyen

  • Discursu mutrinda catandisea ali UE

    Discursu mutrinda catandisea ali UE

    Criza energhetică şi agiutorlu tră Ucraina fură tru prota thesi tru discursulu ti catandisea a Uniunillei ţănut di prezidenta a Comisiillei Europene, Ursula von der Leyen, tru plenlu a Parlamentului European di Strabourg.


    Vladimir Putin, adusi aminti diznău năsa, easti maş elu responsabilu tră actuala criză şi tră creaştirea nicontrolată a păhadzloru la gaze şi curentu electric.


    Comisia caftă apandisi la provocările aliştei crize, iar anamisa di pripunirli a llei s’arădăpsescu ñicurarea a consumului di energihe electrică cu nai pţăn 5% tru kirolu a oarilor di kipită şi ună ñicurari a căftarillei cu nai ma pţănu 10% până tru martu anlu yinitoru. Executivlu comunitar pripune, tutunăoară, un plafon temporar a veniturilor, di 180 di euro tră un megawatt/oră, tră producătorlli di energie electrică ditu izvuri regenerabile, nucleare şi lignit. Veniturli cari năstrecu plafonul va s’hibă colectate di guverne şi ufilisiti tra s’lli-agiută consumatorlli di energhie să-şi ñicuradză facturli, cundille şefa a executivlui comunitar.



    Ursula von der Leyen pripusi şi plafonarea a profiturlor tru cazlu a ntreprindirilor cari produc energie electrică cu un custuseari scădzută:


    “Tru economia a noastră suţială di piaţă, sa’aminţă unu profit easti un lucru bun. Ama, tru aestă oară, nu easti corect să s’amintă profituri record ditu polimu şi pi skiniratlu a consumatorilor. Bănămu un kiro tru cari amintatiţli lipseaşti s’hibă ampărţăte şi direcţionate cătră aţelli cari au nai ma mari ananghi di eali. Di itia a ptipunirillei a noastre, va s’ascumbusimu cama di 140 di miliardi di euro cătră statele membre, cu scupolu tra s’ñîcurămu direct impactul aliştei catandisi. Şi di itia că triţemu pritu ună criză a combustibililor fosili, aestă industrie ari tru arada a llei ună borgi speţială. Mărli companii ditu sectorlu a petrolui, gazelor şi cărbunilui nregistreadză şi eali profituri babageani. Lipseaşti s’contribuie şi eali, neise, ună turlie echitabilă şi s’păltească ună contribuţie di criză”.



    Prezidenta ali Comisie cundille, di altă parti, că easti tru favoarea reproiectarillei păzarea di energie electrică, cari lipseaşti s’hibă dicuplată di aţea a gazlui. Ea dimăndă că va s’dişcllidă ună nauă bancă ahărdzită ti dezvoltarea a hidrogenui, momentu cari poate s’hibă un punct di aşuţătură tră Uniunea Europeană, cari ş’lo borgea s’alasă dinăpoi dependenţa di combustibilii fosili importaţ ditu Rusia.


    Tru prezenţa Olenei Zelenska, nicukira a prezidentului ali Ucraină, călisită s’llia parti la discursu, Ursula von der Leyen spusi că agiutorlu financiar va s’da ma largu ti Ucraina ca un angajamentu pi lungu kiro. Uniunea va s’da 100 di miliuñi di euro tră reconstrucţia a şcolliurlor asparti di polimu, ama nu va s’da maş finanţare, că şi hălăţli di cari văsilia ari ananghi tra ş’valorifică la maximum potenţialu. Europa diadi ali Ucraină asistenţă financiară tru valoare di piste 19 miliardi di euro, ahoryea easti, ama agiutorlu militar.




    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala











  • Mesaje ti Dzua Europăllei

    Mesaje ti Dzua Europăllei

    Europa lipseaşti s’hibă ma vărtoasă, cama cu boaţi, cama axizită şi ma ghini andreaptă — pitricu hăbari prezidentulu român, Klaus Iohannis, tru un mesaj cu furñia a dzuăllei a Europăllei, sărbăturisită cathi anu tu 9 di mai. Uidisitu cu șeflu a statului, după provocarea majoră a pandemiillei di COVID-19, bănămu tu aesti dzăli realitatea a polimlui la sinurli a Uniunillei Europene, cari adusi nai ma marea criză umanitară ditu Europa după Doilu Polim Mondial.



    Tru mesajlu a lui, Klaus Iohannis cundilleadză că actualu polim easti un ndriptatu contra a tutulor prinţipiilor şi valorilor cari yilipsescu esenţa şi liantul a construcţiillei europene – democraţia, statlu di dreptu şi ndrepturli di thimelliu. “Bănămu un kiro fără preţedentu tru existenţa Uniunillei, cându easti băgată dinintea la niscănti furteţ di nafoară neise işiş axizearea a noastră ta s’nă vigllemu valorli di thimelliu, ţi suntu anvărrliga a conceptului pi cari s-thimilliusi construcţia europeană: iriñea”, spuni şeflu a statlui tru mesaj.



    Uidisitu cu spusa al năsu, ţănearea ma largu a irinillei easti constanta Europăllei tu dekeniili ditu soni, ună garanţie a stabilitatillei cari nă dişcllisi calea ti un un nivel di prucukie fără preţedentu la nivelu a Uniunillei. Klaus Iohannis aduţi aminti că tru aestu an s’marcheadză 15 ani di la momentul istoric ti aderarea ali Românie la Uniunea Europeană, opţiune ambărţitată şi ndrupătă di tută societatea.



    Șeflu a statlui lugurseaşti că “hăirlătiţli aliştei alidzeari s’vedu adză tu progreslu a naţiunillei a noastre pi lungu kiro, statutlu di stat membru ali UE andreadzi cadrul ti un imnaticu ireversibil di progres democratic, di dizvoltare economică şi soţială, di solidaritate şi angajament activ la construcţia a proiectului European”. Prezidentulu nica spuni că la un dekeniu şi giumitate di la aderare, România easti un membru axi s’cilăstăsească cu hăiri la soluţii, tră Europa pritu punctili a llei di mari furteaţă.



    Tu arada a lui, premierul Nicoale Ciucă și spusi nădia, tru mesajlu dimăndatu cu furñia ti yiurtusearea dzuallei di 9 Mai, că raţiunea şi iriñea năpoi s’hibă pi continentul european cât cama ntrăoară. Matimili a doilui conflictu mondial lipseaşti s’nă facă s-nu străximu un polim di aputruseari contra unui stat indipendentu, aşi cum adară adză Rusia tru Ucraina — spuni premierlu. Uidisitu cu șeflu a guvernului, Doilu Polim Mondial, a curi bitisită tru Europa u yiurtusimu, lipseaşti s’nă aducă aminti diznău a tutulor cari easti mira a tiranilor şi a aţiloru ţi nyiseadză s’aputrusească locurli a viţiñiloru şi s’domină lumea.



    Iara prezidenta a Comisiillei Europene, Ursula von dir Leyen, califică dzua di 9 mai ca hiinda dzua tru cari s-amintă ună Europă iriñeatică și tu prucukie”. 72 di añi ma amănatu, Europa easti unită tru solidaritate cu soţlli a nostri ucraineni, cari nădăescu ti unu yinitoru di libirtate. Un yinitor european”, angrăpsi prezidenta ali Comisie Europeană pi unu şingiru di socializare.


    Autor: Daniela Budu


    Armânipsearia: Taşcu Lala



































































  • Rusia, sancţionată tră crime di polimu

    Rusia, sancţionată tră crime di polimu

    Imaginile lăhtăroasi cu cufumili a ţivililor di pi geadeili ditu căsăbălu Bucea și ditu alte localități ucrainene adusiră ună nauă dalgă di stepsuri contra ali Rusie. Tru ună intervenţie tru Consiliul di Securitate a Naţiunilor Unite, liderul di Kiev, Volodimir Zelenski, spusi că Moscova lipseaşti s’da giueapi tră crimile di polimu fapti di forţile a llei tru Ucraina. El lugurseaşti că Rusia lipseaşti s’hibă eliminată ditu Consiliul di Securitate ică aestu lipseaşti s’hibă dizolvat, di itia că nu ş-tiñiseaşti scupolu ta s’asiguripsească securitatea. Rusia, ca membru permanentu, poate s’ambudyiusească pritu veto iţi apofasi a Consiliului di Securitate, nica şi aţeali ţi u mutrescu.



    Ca apandisi, Kremlinul etichetă stepsurli mutrinda executarea a ţivililor la Bucea ca hiinda ună nibună nscenare. După ună muabeti cu prezidentulu ucrainean Volodimir Zelenski, prezidenta a Comisiillei Europene, Ursula von der Leyen, declară că “autorllii aluştor crime lăhtăroasi lipseaşti s’hibă pidipsiţˮ. “UE thimilliusi ună parei di anchetă comună cu Ucraina, tră s-adună dovedz şi s-ancheteadză crimili di polimu şi crimili contra a umanitatilleiˮ, spusi Ursula von der Leyen. Ea adăvgă că suntu tru dizvărteari negocieri anamisa di Eurojust, agenţia di cooperare judiciară a UE, și Curtea Penală Internaţională, tră ş-adună forţele şi deapoa aesta ditu soni s’ndrupască parei di anchetă comune. Di altă parti, Curtea Penală Internațională ancheteadză, ditu 3 di marţu, stepsurli di crime di polimu tru Ucraina.



    Tru aestu kiro, statele occidentale ndregu noi sancţiuni ca apandisi la crimele fapti di armata ali Rusie, iara ma multe văsilii apufusiră s’expulzeadză diplomaţ ruşi. România, tu arada a llei, declară, marță, “personae non gratae” dzaţi reprezentanţă a Ambasadăllei Federaţillei Ruse di la Bucureşti. Apofasea fu dimăndată ambasadorlui Moscovăllei la Bucureşti, Valeri Kuzmin, cari fu convocat la sediul a ministerului di Externe, ditu dispoziţia a ministrului Bogdan Aurescu. Uidisitu cu documentulu, activităţle şi acţiunile aluştor persoane contravin pruviderlor Convenţiei di la Viena, ditu 1961, mutrinda relaţiile diplomatiţi. Uidisitu cu MAE, apofasea easti ună apandisi la crimele lăhtăroasi aflati la Bucha şi tru alte localităţ ditu Ucraina, “tră cari giueapea lipseaşti s-u da Rusia”.



    Tut marță, Uniunea Europeană dimăndă că diclară indizirabili 19 diplomaţi ruşi tră “angrenarea tru activităţ contrary a statutului a lor diplomaticˮ şi lă căftă s’fugă ditu văsilia-nicukiră, Belgia. Uniunea cundille că lo apofasea şi ca protestu după alancearea a informaţiilor mutrinda crimele fapti tu căsăbadz ucraineañi, după invazia rusă ahurhită tru 24 şcurtu. Tru dzălili ditu soni, ma multe văsilii europeani cum Franța, Germania, Belgia, Italia, Spania expulzară diplomaț ruși, marcânda ună nauă aspărdzeari a ligăturloru cu Moscova, după ţi eara aflati masacrili imputate a forţilor ruse ningă Kiev.



    Autor: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala






































































  • Ursula von der Leyen, la București tră aprobarea PNRR

    Ursula von der Leyen, la București tră aprobarea PNRR

    Prezidenta-a Comisiillei Europene, Ursula von der Leyen, aflată tru vizită București, deadi, simbolicu, Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă, simnaut și aprobatu di Executivlu european. Ali Românie va’lli si da aproapea 30 di miliardi di euro pritu programlu NextGenerationEU, ţi ari scupolu s’ndrupască redresarea economică a statilor UE post-pandemie.



    Șefa a executivlui comunitar avu muabeţ la Pălatea Cotroceni cu prezidentulu Klaus Iohannis şi la Pălatea Victoria cu premierlu Florin Cîţu. La andamusea di la guvernu lo parti și Cristian Ghinea, fostul ministru tră fonduri şi proiecte europene, atelu cari coordonă realizarea şi păzărăpserli tră PNRR.



    Tu bitisita, s’ţănu conferința comună di presă, a curi nicukiru eara Spitalu Universitar di Urgenţă Bucureşti, iu prezidentulu Klaus Iohannis declară: Easti ună şansă pi cari nu avem izini s’u kiremu, şansa ta s’adrămu economia ali Românie ma performantă, ma sustenabilă şi ma ghini ndreaptă tră iţi criză ţi nica poati s’alăncească. Easti şansa ta s’alăsămu a bărnurloru yinitoari ună Românie ahănda modernizată.”



    Tu arada-a lui, Florin Cîțu și spus haristusearea tră aprobarea PNRR-ului ali Românie di cătră Comisia Europeană: Mi hărsescu că agiumsimu neise tru aestă oară. PNRR easti aprobat, simnat și va s’hibă băgatu tu practico. Tră România va s’nsimneadză modernizare tru yinitorlli 5 ani. Mini vă asiguripsescu că Guvernul va implementeadză tuti reformili asumate, aţea turlie ca România s’tragă tuț păradzlli pritu PNRR.



    Ursula von der Leyen haristusi a ufiţialliloru români tră turlial tru cari fa fost u aştiptată și hiritisi cadrele medicale tră gaeretea faptă tru alumta cu pandemia di coronavirus.


    Adză, Comisia Europeană da undă veardi tră PNRR, vă hiritisescu. Va s’hibă investiții tru energhia veardi, ama și tră un sistem di sănătati di calitati, tră spitali moderni. PNRR-ul tiñiseaşti tuti criteriile, la un standard analtu: digitalizare, energhie veardi, infrastructură. Mi hărsescu că agiumsimu aoa, ama aesta nu easti bitisita-a călătoriillei. Lipseaşti s’băgămu tu practico aesti proiecte, lipseaşti s’hibă tiñisiti tuti căftărli”, decară șefa a executivlui european.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala