Radio România Internațional

Tag: USB

  • Comisia propune un încărcător unic pentru mobile

    Comisia propune un încărcător unic pentru mobile

    Avem cu toții mai multe încărcătoare pe care le folosim în funcție de instrumentele sau dispozitivele de care avem nevoie . Trebuia să facem ceva, spune comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton. Iar date oficiale arată că numai anul trecut în Uniunea Europeană au fost vândute aproape 420 de milioane de telefoane mobile și alte dispozitive electronice portabile.


    În medie, consumatorii dețin trei încărcătoare de telefon mobil, dintre care utilizează două în mod obișnuit. Cu toate acestea, 4 din 10 consumatori declară că s-au confruntat cel puțin o dată cu probleme legate de încărcarea telefonului mobil întrucât încărcătoarele pe care le aveau la îndemână nu se potriveau cu aparatul.

    O situație costisitoare pentru consumatori, crede Bruxelles-ul, pentru că anual sunt cheltuite aproape două miliarde și jumătate de euro pentru încărcătoare care nu sunt furnizate împreună cu dispozitivele electronice. În plus, mai spune Bruxelles-ul, încărcătoarele neutilizate generează până la 11 mii de tone de deșeuri în fiecare an.

    Au trecut mai bine de 10 ani de când Comisia este preocupată de acest dosar. Am reușit în toată această perioadă să facem pași înainte. Prin acțiunile Comisiei, am trecut de la 30 de încărcătoare în anul 2009 la 3 în prezent. Este deja un mare progres, mai spune Thierry Breton.

    Și într-adevăr pe piață sunt în momentul de față 3 tipuri de dispozitive de încărcat: Micro USB, cu care au fost echipate multă vreme telefoanele mobile, USB-C, o conexiune mai recentă, și Lightning, utilizat de grupul Apple.

    Prin propunerea făcută publică zilele trecute, Comisia vrea să impună ca standard tehnologia USB-C pentru toate mobilele, dar și pentru tablete, camere video, căşti sau consolele video portabile. Avantajul ar fi că oferă o încărcare rapidă.

    În plus, executivul comunitar propune separarea vânzării încărcătoarelor de cea a dispozitivelor electronice.

    Am avea în acest fel mai multă libertate, costurile ar fi mai mici, utilizările ar fi multiple și am reduce deșeurile. Sunt beneficiile văzute de comisarul european pentru piață internă.

    Pentru a putea fi pusă în practică, propunerea executivului comunitar trebuie să treacă de Parlamentul European şi de Consiliul Uniunii, adică de reprezentenții statelor membre.

    Comisia consideră că o perioadă de tranziţie de doi ani de la data adoptării va oferi industriei suficient timp pentru a se adapta. Iar Reuters remarcă faptul că propunerea Bruxelles-ului, de instituire a unui încărcător universal, este prima de acest fel din întreaga lume.


  • Rezultate finale la alegerile locale

    Rezultate finale la alegerile locale

    Social-democraţii au câştigat cele mai multe mandate de primari, consilieri locali şi consilieri generali în urma alegerilor locale din România, din 5 iunie, considerate o prefaţă a celor parlamentare din toamnă. Reprezentanţii stângii i-au devansat pe liberali, care s-au declarat relativ mulţumiţi — PSD nu a măturat chiar tot! Au suferit, însă, liberalii, o înfrângere majoră în Bucureşti! Prin tradiţie fief al dreptei, Capitala a fost cucerită, la aceste locale, de candidata PSD, Gabriela Firea, devenită prima femeie care va conduce Primăria Bucureştiului, secondată la toate cele şase Primării de sector de colegi de partid.



    O singură breşă ar fi fost posibilă: cetăţean român doar de câteva luni, franţuzoaica Clotilde Armand, candidată a relativ puţin cunoscutei Uniuni Salvaţi Bucureştiul (USB), şi-a jucat şansele pe muchie, dar a pierdut în faţa principalului său adversar social-democrat. La nivel naţional, PSD şi PNL sunt într-un relativ echilibru. Chiar şi aşa, rezultatele neaşteptat de bune ale USB în Bucureşti — unde Nicuşor Dan s-a plasat după Gabriela Firea, devansându-l pe candidatul experimentat al liberalilor — arată o primă breşă majoră în sistemul politic românesc.



    Analişti politici cred că PNL e rupt în două: pe de o parte, organizaţiile din ţară cu rezultate bune sau decente iar, pe de alta, organizaţia de la Bucureşti cu rezultate catastrofale. Or, senzaţia de lipsă de vlagă, de apatie şi de dispreţ la adresa votanţilor a dus la victoria istorică a PSD în Capitală şi la apariţia fenomenului USB. Că Uniunea Salvaţi Bucureştiul însăşi simte că ‘este pe val’ o denotă decizia liderilor ei de a o transforma, în perspectiva alegerilor parlamentare, într-o formaţiune naţională – Uniunea Salvaţi România.



    USB critică vehement prestaţia actualei clase politice, considerând-o indolentă şi coruptă. În lumina scrutinului din 5 iunie, tânara formaţiune nu e departe de adevăr! Spre uluirea multora, în importante oraşe româneşti au fost aleşi candidaţi penali.



    Primarul oraşului Baia Mare, din nordul ţării, Cătălin Cherecheş, a fost reales cu circa 70% din sufragii, deşi se află în arest preventiv pentru luare de mită de ordinul a zeci de mii de euro. Au câştigat alegerile locale candidaţi anchetaţi sau deja condamnaţi şi la Craiova şi Râmnicu Vâlcea (în sud) sau la Braşov (în centru).



    Alegerea lor spune multe despre standardele scăzute ale electoratului, dar şi despre oferta foarte slabă a partidelor. O astfel de tendinţă riscă, totodată, să îi încurajeze pe parlamentari să îşi multiplice iniţiativele de limitare a prerogativelor Parchetului anti-corupţie, în ofensivă de ani buni.

  • Rezultatele finale ale alegerilor locale din România

    Rezultatele finale ale alegerilor locale din România

    Partidul Social Democrat a câştigat Primăria Municipiului Bucureşti prin senatorul Gabriela Firea, ca şi primăriile de sector, conform rezultatelor parţiale furnizate de Biroul Electoral Central. După numărarea şi centralizarea tuturor voturior, PSD a obţinut 34,83% din voturile valabil exprimate pentru alegerea celor 3186 de primari din România, PNL 31,49%, Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) 5,73%, candidaţii independenţi 5,71%, Alianţa electorală PSD+UNPR 3,96%. PSD a câştigat în ţară 1.677 de mandate de primar, PNL — 1.081, UDMR – 195, ALDE – 64, candidaţii independenţi – 53. UNPR a câştigat 26 de primării, Alianţa Electorală PSD+UNPR – 19, PMP – 18, Partidul Civic Maghiar – 13, Forumul Democrat al Germanilor – 5.



    La consiliile locale PSD a obţinut 33,64%, PNL 29,60%, ALDE 6,52%, UDMR 4,66%, Partidul Mişcarea Populară (PMP) 4,30%. Prezenţa la vot a fost de 48,17%. Ca număr de mandate la consiliile locale, PSD a câştigat 16.648, PNL — 13.193, ALDE — 2.504 mandate, UDMR — 2.284, PMP — 1.315, UNPR — 1.203. De asemenea, au intrat în consiliile locale 316 candidaţi independenţi. Prezenţa la vot a fost de 50,73%.



    La votul pentru Consiliile Judeţene PSD a obţinut 37,58% din voturi, PNL 31,93%, ALDE 6,31%, UDMR 5,33%, PMP 4,27%. PSD a câştigat în ţară 579 de mandate de consilier judeţean, PNL — 496, UDMR — 95, ALDE — 76, PMP — 37, Alianţa Electorală PSD+UNPR – 35. Prezenţa la vot pentru CJ a fost de 49,77%.



    La Consiliul General al Municipiului Bucureşti clasamentul este, după numărarea voturilor din 90,01% din secţii Alianţa Electorală PSD+UNPR a obţinut 40,42% din voturi, Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB) 25,34%, PNL 13,07%, PMP 7,14%, ALDE 6,42%. La Primăria Generală Gabriela Firea a obţinut 42,97% din voturi, Nicuşor Dan, candidatul USB, 30,52%, iar Cătălin Predoiu, candidatul PNL, 11,18%. Prezenţa la vot la Bucureşti a fost de 33,22%.



    Mai multe amănunte la http://www.2016bec.ro/rezultate-finale-10-06-2016/

  • La politique roumaine après les élections locales

    La politique roumaine après les élections locales

    Vue exclusivement par le biais des résultats nationaux, les élections municipales déroulées dimanche en Roumanie ont été un succès pour le PNL, principal parti politique de la Droite. Avec 32 – 33% des suffrages, les libéraux arrivent juste derrière les sociaux-démocrates qui ont décroché environ 37% des voix exprimés. Cette position permettrait aux libéraux d’attaquer les législatives de cet automne avec une bonne dose de confiance. Et pourtant, la perspective change radicalement quand on analyse le score obtenu à Bucarest.

    Dans la capitale, qui était jusqu’ici un fief traditionnel de la droite, le PSD a raflé tout – la marie générale, les six mairies d’arrondissements, les conseils d’arrondissements et le Conseil municipal. Les sociaux-démocrates pourraient faire passer toutes les décisions qu’ils souhaitent, sans aucune opposition de la droite, grâce notamment à l’alliance conclue avec les dissidents libéraux de l’ALDE (Alliance des libéraux et des démocrates).

    En plus du résultat, que les commentateurs politiques appellent un désastre, les libéraux s’inquiètent aussi de la possibilité de ne plus constituer une alternative au PSD. A Bucarest, ce statut est revendiqué, après les municipales, par une ex-ONG transformée en parti politique, l’Union Sauvez Bucarest, représentée par son tenace leader Nicusor Dan et par une série de professionnels du secteur non-gouvernemental. Ces gens se sont déclarés capables de répondre aux exigences d’intégrité d’une partie de l’électorat, décidée de ne pas tolérer la politique politicienne, la corruption et l’incompétence des partis traditionnels.

    Le message que cet électorat a transmis aux libéraux est clair : soit ils opèrent un changement profond de mentalité et d’approche, soit ils risquent la dérive, le morcellement et finalement l’extinction selon le modèle de l’autre parti historique roumain, le Parti national paysan chrétien démocrate. Après avoir donné des premiers ministres dans les années ’90, les chrétiens-démocrates se sont vus carrément exclus de la vie politique roumaine suite à plusieurs scrutins des années 2000.

    Dans le cas des libéraux, les chefs des différentes filiales libérales de Bucarest ont assumé l’échec aux municipales et présenté leurs démissions. Plusieurs voix ont également demandé le départ du secrétaire général Ilie Bolojan, jugé responsable de cet échec par sa fonction de chef de la campagne électorale. Pourtant, celui-ci a été confirmé dans ses fonctions au sein du PNL afin de signaler que toute révolte interne contre les poids-lourds du parti, dont les co-présidents Alina Gorghiu et Vasile Blaga, serait étouffée. Du côté de la gauche, qui exulte après sa victoire aux urnes, la priorité c’est de constituer une alliance au niveau local et départemental avec ses partenaires de l’Union nationale pour le progrès de la Roumanie et avec l’Alliance des libéraux et des démocrates.

    Toute semble être réglé pour le PSD à l’exception du remplacement du président de la Chambre des Députés, Valeriu Zgonea. Ce dernier a été débarqué du PSD pour avoir eu le courage de demander au président du parti, Liviu Dragnea, de faire un pas en arrière après sa condamnation avec sursis dans l’affaire du référendum de 2012 sur la destitution du chef de l’Etat de l’époque, Traian Basescu. Les élus sociaux-démocrates ont modifié le règlement de façon à ce qu’il permette le remplacement de Valeriu Zgonea, des modifications que celui-ci conteste, affirmant que les procédures parlementaires n’avaient pas été respectées. (trad. Alex Diaconescu)

  • Politica românească după alegerile locale

    Politica românească după alegerile locale

    Văzute exclusiv prin prisma rezultatelor obţinute la nivelul
    întregii ţări, alegerile locale desfăşurate, duminică, în România, au fost un
    succes pentru PNL, principala formaţiune a Dreptei. Cu 32-33 procente,
    liberalii sunt în urma câştigătorului, PSD, cu doar cinci puncte. O poziţie
    care le-ar permite să atace parlamentarele de la toamnă cu încredere.

    Perspectiva se schimbă radical atunci când este analizat scorul din Bucureşti.
    În capitala cândva fief tradiţional al Dreptei liberale, PSD şi-a adjudecat tot
    – primăria generală, cele şase primării de sector, consiliile locale sectoriale
    şi consiliul general al municipiului. Şi ameninţă să impună toate deciziile pe
    care le doreşte, fără ca vreo forţă politică să i se opună, graţie alianţei cu
    dizidenţa liberală ALDE. Ceea ce dă frisoane PNL nu este numai rezultatul,
    calificat unanim de comentatori drept un dezastru, ci faptul că acest partid
    riscă să nu mai reprezinte alternativa la PSD.

    La nivelul capitalei, acest
    statut este revendicat, după locale, de Uniunea Salvaţi Bucureştiul, fost ONG
    transformat în partid. USB, prin tenacele său lider Nicuşor Dan şi
    profesioniştii oneşti pe care i-a promovat, se anunţă capabil să răspundă
    exigenţelor de integritate ale acelui segment de electorat instruit şi decis să
    nu mai tolereze politica de talcioc, corupţia şi incompetenţa partidelor
    tradiţionale. Mesajul transmis de acest electorat PNL este limpede: ori se supune unei schimbări profunde de
    mentalitate şi abordare, ori intră în vrie cu riscul dezarticulării şi
    extincţiei, de facto, aşa cum s-a întâmplat cu PNŢCD, vioara întâi a guvernării
    la sfârşitul anilor 90 şi extraparlamentar astăzi.

    Şefii filialelor de sector
    şi preşedintele pe Bucureşti şi-au asumat eşecul şi au demisionat. Voci critice
    din partid au cerut şi plecarea secretarului general, Ilie
    Bolojan, considerat responsabil pentru eşec în calitatea sa de şef al campaniei
    electorale. Acesta a fost, însă, reconfirmat, un semnal clar că orice revoltă
    internă împotriva conducerii PNL, incluzându-i aici pe copreşedinţii Alina
    Gorghiu şi Vasile Blaga, va fi
    înăbuşită.

    În tabăra stângii, care jubilează după scrutinul local, prioritatea
    este constituirea de alianţe la nivel local şi judeţean cu partenerii loiali de
    până acum, UNPR şi ALDE. Ar mai fi, totuşi, una: eliminarea de la şefia Camerei
    Deputaţilor a lui Valeriu Zgonea, înlăturat din partidul la vârful căruia s-a
    aflat pentru curajul de a-i cere preşedintelui Liviu Dragnea să facă un pas în
    spate după ce a fost condamnat cu suspendare în dosarul privitor la
    referendumul din 2012 de demitere a preşedintelui de atunci, Traian Băsescu. Social-democraţii au modificat
    regulamentul în aşa fel încât Zgonea să poată fi înlocuit, însă cel vizat
    contestă noile reglementări, pe motiv că procedurile
    parlamentare nu au fost respectate în acest caz.

  • Kommunalwahlen: Sozialdemokraten räumen ab, Liberalen stecken Wahlschlappe ein

    Kommunalwahlen: Sozialdemokraten räumen ab, Liberalen stecken Wahlschlappe ein

    Die Kommunalwahlen von Sonntag haben den Trend der letzten Monate bei der rumänischen Wählerschaft bestätigt. Die linksgerichtete Sozialdemokratische Partei (PSD) hat auf nationaler Ebene circa 40% der Sitze erzielt, um über 10% mehr als die Nationalliberale Partei (PNL). Die Nationalliberale Partei hat nach der Wahl ihres Kandidaten zum Staatspräsidenten 2014 Anhänger verloren.



    In Bukarest, das eine traditionelle Bastion der bürgerlichen Rechte war, ist diesmal die Sozialdemokratische Partei an die Spitze Bukarests sowie an die Spitze aller sechs Bezirke getreten. Der Sieg der PSD-Kandidatin Gabriela Vrânceanu-Firea im Kampf für das Amt des Oberbürgermeisters bringt eine doppelte Premiere. Gabriela Vrânceanu-Firea, ehemalige Journalistin, hatte eine fulminante politische Karriere, die sich nur auf vier Jahren erstreckt. Firea wird die erste Frau sein, die das Amt des Oberbürgermeisters von Bukarest bekleidet. Gleichzeitig ist sie der erste Kandidat der Sozialdemokratischen Partei, der den bedeutendsten Sitz der rumänischen Kommunalverwaltung gewinnt.



    Den zweiten Platz belegt Nicuşor Dan, der in einer Nichtregierungsorganisation tätig ist und sich aktiv in den Kampf gegen die Unregelmä‎ßigkeiten der Bukarester Verwaltung eingebracht hat. Nicuşor Dan traut dem Potential seiner politischen Formation, die er vor kurzem gegründet hat, und sieht sich durch die Wahlergebnisse ermutigt, die Uniunea Salvaţi Bucureştiul“ (USB — Union Rettet Bukarest) künftig landesweit als Union Salvaţi România (Rettet Rumänien) auftreten zu lassen und mit dieser Partei bei den Parlamentswahlen im Herbst anzutreten. Das überraschend gute Abschneiden der USB bei der Bukarester Kommunalwahl geht einher mit der kräftigen Wahlschlappe der mitterechtsgerichteten Nationalliberalen Partei (PNL), des grö‎ßten Wahlverlierers in der rumänischen Hauptstadt. Die PNL bü‎ßt somit für die eigenen Fehler während des Wahlkampfs, insbesondere für die zaghafte Nominierung eines geeigneten Kandidaten für das Amt des Bukarester Oberbürgermeisters — insgesamt viermal tauschten die Liberalen ihren Kandidaten aus. Im Rennen war zuletzt Cătălin Predoiu geblieben, ehemaliger Justizminister und Chef der Bukarester PNL-Filiale. Nach der Wahlniederlage kündigte er seinen Rücktritt von der Spitze der Partei an.



    Die meisten Sitze im Bukarester Generalrat (mit Funktion eines Stadtparlaments) gehören der Sozialdemokratischen Partei und seinem Junior-Allierten, der Nationalen Union für den Fortschritt Rumäniens (UNPR), während die Union Salvaţi Bucureştiul (USB) und die Nationalliberale Partei (PNL) die Rolle der Opposition übernehmen werden, so die Beobachter.



    Die Wahlbeteiligung bei den Wahlen von Sonntag war besonders in den Gro‎ßstädten sehr niedrig. In Bukarest gingen nur 33% der Wahlberechtigten zu den Urnen, was die niedrigste Wahlbeteiligung im Land ist, so das Zentrale Wahlbüro. Im Land lag die Wahlbeteiligung durchschnittlich unter 50%, also niedriger als im Jahr 2012. Besorgniserregend ist die Tatsache, dass einige Bürgermeister, die wegen Korruption strafrechtlich verfolgt werden, wiedergewählt wurden. So etwa in Braşov (Kronstadt) und in Craiova, wo George Scripcaru bzw. Lia Olguţa Vasilescu wiedergewählt wurden, oder in Baia Mare, wo der bisherige Bürgermeister Cătălin Cherecheş sogar hinter Gittern steht und trotzdem haushoch gewann.



    Emil Boc in Cluj (Klausenburg), Gheorghe Falcă in Arad und Nicolae Robu in Timişoara (Temeswar) zählen zu den Bürgermeistern, die wiedergewählt wurden. Neue Bürgermeister sind in Constanţa, Iaşi und Sibiu (Hermannstadt) gewählt worden. Zum ersten Mal fand die Kommunalwahl in einem einzigen Wahlgang ohne Stichwahl statt. Zivilgesellschaft und Journalisten übten scharfe Kritik an der Aufhebung der Stichwahl — eine geringe Anzahl der Stimmen werde in manchem Fall den zukünftigen Bürgermeistern keine Legitimität verleihen. Gut 250.000 Kandidaten waren ins Rennen um die Bürgermeister- und Stadtrat-Ämter in den knapp 3200 Städten und Gemeinden eingestiegen. Ferner waren bei der Wahl die Sitze in den 41 Kreisräten zu belegen.

  • Alegerile locale din România

    Alegerile locale din România

    Alegerile locale desfăşurate duminică nu au făcut decât să confirme tendinţele conturate în ultimele luni pe scena politică românească. PSD, de stânga, a obţinut la nivel naţional circa 40% din mandatele puse în joc, la un ecart confortabil, de peste 10 procente, faţă de rivalul său, PNL, în pierdere de turaţie în ultimul an şi jumatate, după ce candidatul său, Klaus Iohannis, s-a impus la prezidenţialele din 2014.



    La Bucureşti, considerat, până nu demult, un bastion tradiţional al Dreptei, PSD a luat tot caimacul, după ce a reuşit să pună mâna pe Primăria Generală, precum şi pe toate cele şase de sector. Victoria candidatului său la primăria mare, Gabriela Vrânceanu Firea, fostă jurnalistă, cu o ascensiune rapidă în cariera politică, întinsă pe doar patru ani, aduce o dublă premieră. Ea va fi prima femeie primar din istoria Metropolei şi, totodată, primul candidat de pe listele PSD care reuşeşte să-şi adjudece cel mai important mandat din administraţia locală românească.



    Pe locul doi s-a clasat revelaţia acestor alegeri, Nicuşor Dan, un ong-ist cu ştate vechi, implicat activ în lupta cu neregulile comise la Primarie în ultimii ani. Încrezător în potenţialul formaţiunii pe care a creat-o recent şi încurajat de scorul obţinut, Nicuşor Dan a declarat că îşi doreşte ca Uniunea Salvaţi Bucurestiul (USB) să devină relevantă la nivel naţional. Creşterea influenţei sale în rândul electorilor bucureşteni coincide cu reculul puternic al PNL (centru-dreapta), considerat marele perdant la Capitală.



    Victimă a propriilor opţiuni, după ce liderii săi au nominalizat nu mai puţin de patru candidaţi, PNL se află într-o situaţie delicată, mai ales în perspectiva legislativelor din toamnă. De altfel, candidatul său la Primărie, Cătălin Predoiu, fost ministru al justiţiei, şi-a anunţat, deja, demisia de la conducerea PNL Bucureşti.


    În Consiliul General, cele mai multe voturi disponibile va avea PSD, împreună cu aliatul său junior UNPR, în timp ce USB şi PNL — cred observatorii — îşi vor asuma rolul Opoziţiei.



    Pe de altă parte, alegerile de duminică au fost marcate de un absenteism îngrijorător, în special în marile oraşe. La Bucureşti, de exemplu, rata de participare a fost de 33%, cea mai scăzută din ţară, potrivit Biroului Electoral Central. La nivel naţional, şi-au exprimat opţiunea sub 50% dintre cei înscrişi pe listele electorale, o rată de prezenţă mai mică decât la scrutinul precedent, în 2012.



    La fel de îngrijorător este şi faptul că, deşi lupta anticorupţie se bucură de un larg sprijin în societate, unii primari cu dosare penale deschise pentru fapte de corupţie au reuşit să câştige un nou mandat. S-a întâmplat la Braşov (centru), cu George Scripcaru, la Craiova (sud), cu Lia Olguţa Vasilescu, sau la Baia Mare (nord), unde Cătălin Cherecheş a fost reconfirmat chiar dacă se află în spatele gratiilor. Emil Boc, la Cluj (nord-vest), Gheorghe Falcă, la Arad (vest) şi Nicolae Robu, la Timişoara (vest), sunt printre edilii care au înnodat mandatele.



    În schimb, feţe noi au apărut în oraşe precum Constanţa (sud-est), Iaşi (nord-est) sau Sibiu (centru). Marea controversă în organizarea scrutinului a fost alegerea primarilor într-un singur tur, măsură care — susţin analiştii politici – pune sub semnul intrebării legitimitatea multora dintre viitorii responsabili locali. Peste 250 de mii de candidaţi şi-au disputat funcţiile de primari şi de consilieri locali ai celor aproape 3.200 de oraşe şi comune şi, respectiv, de membri ai celor 41 de consilii judeţene.

  • BEC – rezultate provizorii ale alegerilor locale UPDATE 3

    BEC – rezultate provizorii ale alegerilor locale UPDATE 3

    Partidul Social Democrat a câştigat Primăria Municipiului Bucureşti prin senatorul Gabriela Firea, ca şi primăriile de sector, conform rezultatelor parţiale furnizate de Biroul Electoral Central. După numărarea voturior din 94,63% dintre secţiile de vot, PSD a obţinut 37,47% din voturile valabil exprimate pentru alegerea celor 3186 de primari din România, PNL 32,98%, Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) 5,56%, UDMR 4,61%. Candidaţii independenţi au obţinut 4,05% din voturi. PSD a câştigat în ţară 1.578 de mandate de primar, PNL — 1.030, UDMR – 195, ALDE – 60, candidaţii independenţi – 48. UNPR a câştigat 23 primării, PMP – 18, Alianţa Electorală PSD+UNPR – 11, Partidul Civic Maghiar – 13, Forumul Democrat al Germanilor – 5.



    La consiliile locale PSD a obţinut 35,84%, PNL 31,06%, ALDE 6,33%, UDMR 5,80%, Partidul Mişcarea Populară (PMP) 3,89%. Prezenţa la vot a fost de 51,52%. Ca număr de mandate la consiliile locale, PSD a câştigat 15.567, PNL — 12.380, ALDE — 2.300 mandate, iar UDMR — 2.265. Pe următoarele locuri se regăsesc PMP — 1.207, UNPR — 1.104. De asemenea, au intrat în consiliile locale 289 de candidaţi independenţi.



    La votul pentru Consiliile Judeţene, după centralizarea voturilor din 91,12% din secţiile de votare, PSD a obţinut 37,55% din voturi, PNL 32,15%, ALDE 5,98%, UDMR 5,84%, PMP 4,13%. PSD a câştigat în ţară 247 de mandate de consilier judeţean, PNL — 197, UDMR — 51, ALDE — 30. Prezenţa la vot pentru CJ a fost de 50,61%.



    La Consiliul General al Municipiului Bucureşti clasamentul este, după numărarea voturilor din 62,53% din secţii Alianţa Electorală PSD+UNPR a obţinut 40,94% din voturi, Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB) 24,45%, iar PNL 13,30%. La Primăria Generală Gabriela Firea a obţinut 43,53% din voturi, Nicuşor Dan, candidatul USB, 29,76%, iar Cătălin Predoiu, candidatul PNL, 11,32%. Prezenţa la vot la Bucureşti a fost de 32,15%. Cătălin Predoiu şi-a depus luni mandatul de preşedinte al organizaţiei PNL Bucureşti, ca urmare a rezultatului obţinut în cursa pentru Primăria Capitalei.