Premierul român Sorin Grindeanu se va
afla pe 4 mai într-o vizită oficială la Ierusalim, unde are programată o
întâlnire cu omologul său israelian, Benjamin Netanyahu. Cei doi oficiali
vor semna două documente bilaterale: o declarație de intenție privind
reducerea tarifelor internaționale de roaming între Ministerul Comunicațiilor
și Societății Informaționale din România și cel din Israel și o declarație de
cooperare între Ministerul Economiei de la Bucureşti și cel israelian. Ultima
vizează cooperarea în domenii precum transportul de energie electrică și gaze
naturale, cercetare, dezvoltare și inovare, tehnologii înalte și investiții. Premierul Grindeanu va fi primit, de asemenea, de președintele
Statului Israel, Reuven Rivlin, și va avea o întrevedere cu Avigdor
Lieberman, ministrul israelian al apărării. Programul premierul român include şi
vizitarea Muzeului Memorialul Martirilor și Eroilor Holocaustului Yad
Vashem, o întâlnire cu reprezentanții israelienilor originari din România,
precum și întrevederi cu Theophilos al III-lea, Patriarhul grec-ortodox al
Ierusalimului și cu arhimandritul Teofil Anăstăsoaie, reprezentantul
Bisericii Ortodoxe Române la Locurile Sfinte.
Deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al
Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, solicită
trecerea Muzeului Românilor de Pretutindeni sub autoritatea Camerei Deputaţilor
şi organizarea acestuia chiar în Palatul Parlamentului. El a susţinut punerea
în aplicare a prevederilor legale referitoare la înfiinţarea Muzeului Românilor
de Pretutindeni cu sediul în municipiul Bucureşti, organizarea şi funcţionarea
acestuia, inclusiv alocarea unui spaţiu corespunzător, printr-o hotărâre a
Guvernului. Constantin Codreanu a explicat că în cei 10 ani care s-au scurs de la intrarea în vigoare a Legii 299/2007, la
Bucureşti s-au succedat mai multe guverne, însă niciunul nu a întreprins
absolut nimic pentru executarea acestor prevederi imperative ale legii. În
opinia sa, Muzeul Românilor de Pretutindeni ar trebui să fie o instituţie
permanentă de primă importanţă, pusă în serviciul societăţii, deschisă
publicului, specializată în păstrarea, identificarea, catalogarea, analizarea,
menţinerea, cercetarea şi conservarea diverselor documente şi materiale
muzeistice care să provină din zonele extrafrontaliere locuite de români.
Preşedintele USR, Nicuşor Dan, împreună cu mai
mulţi parlamentari s-au întâlnit, la Paris, cu peste 50 de membri şi simpatizanţi
ai USR din zece ţări, informează Biroul de presă al formaţiunii. Întâlnirea,
desfăşurată pe 29 şi 30 aprilie, a avut drept scop consolidarea USR Diaspora. ‘Organizaţia
Diaspora USR a muncit enorm pentru strângerea celor 7.000 de semnături pentru
participarea partidului la alegeri, fiind singura organizaţie a noastră care a
câştigat alegerile parlamentare. Este pentru prima dată când am avut ocazia să
ne întâlnim cu mai mulţi membri ai organizaţiei şi am avut o discuţie extrem de
constructivă’, a declarat Nicuşor Dan. În cadrul întâlnirii, liderul
formaţiunii a prezentat istoricul acţiunilor care au stat la baza USR şi a
realizat o evaluare comparativă a activităţii Uniunii în diferite zone ale
diasporei. De asemenea, au avut loc patru ateliere de lucru pentru determinarea
principalelor direcţii de acţiune a USR în diaspora, rezultând mai multe idei
de proiecte şi o strategie de dezvoltare pentru viitor.
Reprezentanţii Ligii Studenţilor (LS) din Iaşi
susţin că înscrierea online a absolvenţilor de liceu din Republica Moldova la
universităţile din România este o promisiune care nu s-a materializat în
proiectul de metodologie de şcolarizare. În absenţa unei obligaţii legale,
menţionată expres în textul metodologiei, de a organiza înscrierea online,
universităţile nu pot fi constrânse legal să organizeze astfel admiterea,
susţin reprezentanţii LS. În opinia lor, tinerii din mediul rural din Republica
Moldova nu vor avea posibilitatea să se înscrie online întrucât nivelul de
informatizare din ţara vecină este foarte scăzut. Pe de altă parte, tinerii
etnici români din afara graniţelor nu au acces la bursele de performanţă, de
merit şi de studiu oferite de universităţile româneşti, nefiind încurajată
performanţa academică în rândul lor. LS susţine ferm trei puncte principale: facilitarea
accesului la admitere prin organizarea comisiei mixte MEN-MAE cel
puţin pentru două zile la Chişinău, oferirea accesului la burse de performanţă,
de merit şi de studiu, precum şi înlesnirea accesului la cetăţenia română cu
domiciliu în România, din timpul studiilor, pentru tinerii etnici români din afara
graniţelor.