Tag: utilitati

  • Măsuri de gestionare a crizei energetice

    Măsuri de gestionare a crizei energetice

    În Romania, facturile la gaze și energie electrică au explodat în ultimele luni, dupa liberalizarea pieței si creșteri
    importante la nivel global. Multe dintre ele s-au dublat, iar în unele cazuri
    au crescut și de 4-5 ori, asta desi există o lege prin care prețurile la aceste
    utilități sunt compensate și plafonate în perioada 1 noiembrie 2021- 30 martie
    2022.

    În acest context, Guvernul
    de la București a decis noi măsuri de
    protejare a populaţiei şi a firmelor faţă de efectele creșterii preţurilor la
    energie şi gaze. Măsurile vor fi aplicate timp de un an de zile, vor garanta
    predictibilitatea şi stabilitatea de care cetăţenii şi mediul de afaceri au
    nevoie.

    Astfel, de la 1 aprilie, vor fi aplicate tarife unice pentru
    consumatorii casnici si noncasnici. În ceea ce privește consumatorii casnici, cei vor folosi până la 100 de
    kilowaţi pe luna curent electric vor avea un tarif fix de 0,68 de lei / kwh. În
    prezent, sunt peste 4 milioane de gospodării care se incadrează în acest tip de
    consum, conform autorităților. În schimb, cei care vor consuma între 100 şi 300
    de kilowaţi pe lună vor plăti puțin mai mult,
    adică 0,8 lei kilowatul.
    Potrivit datelor, și aici sunt alte 4 milioane de gospodării.

    Pentru
    clienţii noncasnici – IMM-uri, instituţii publice, spitale, şcoli, grădiniţe,
    lăcaşuri de cult, primării, universităţi, ONG-uri, precum şi alte astfel de
    instituţii – va fi un tarif unic de un leu/kwh.

    La
    gaze naturale, clienţii casnici care vor avea un consum anual de până la 1.200
    mc vor beneficia de un tarif de 0,31 lei/kw. Pentru consumatorii noncasnici
    costul gazului natural va fi de 0,37 lei/kw. În cazul marilor consumatori de energie,
    facturile la curent vor fi reduse cu 20 de procente, iar pentru gazele naturale
    vor fi adoptate alte scheme de ajutor.


    Impactul bugetar pentru energia
    electrică şi gazele naturale va fi de aproximativ 14,5 miliarde de lei (2,93
    miliarde euro) până la sfârşitul acestui an. Toate aceste tarife ar putea să fie adoptate de guvern săptămâna viitoare.


    Pe de
    altă parte, autoritățile au mai decis şi o serie de măsuri suplimentare, fără a
    încălca regulile europene, care ar expune România unor proceduri de
    infringement. Astfel, rata profitului pe costul de furnizare va fi de maxim 5%
    pentru furnizori și este introdus un impozit suplimentar pentru activitatea de
    trading pe piaţa din România, pentru a descuraja tranzacţiile repetate care pot
    conduce la creşterea preţurilor.


    Totodată, vor fi suspendate certificatele
    verzi până la sfârşitul anului 2022 şi va fi prelungită valabilitatea lor cu
    perioada suspendată, măsură ce va reduce temporar presiunea fiscală asupra
    bugetului, care va putea astfel suporta mai bine măsurile de protejare a
    populaţiei şi economiei.


    Potrivit
    Guvernului, implementarea noilor măsuri după 1 aprilie va permite continuarea
    sustenabilă a eforturilor statului de a oferi protecţie populaţiei
    şi mediului afaceri, care, timp, de un an, vor avea o stabilitate a preţurilor
    cu respectarea pieţei libere.




  • Cea mai mare inflaţie din ultimii 5 ani

    Cea mai mare inflaţie din ultimii 5 ani

    În România, rata anuală a inflaţiei a urcat la
    5% în martie 2018,cel mai mare nivel din
    ultimii cinci ani, – a anunţat, joi, Institutul Naţional de Statistică.
    Potrivit INS, creşterea se datorează scumpirii mărfurilor nealimentare cu
    aproape 7 procente, a celor alimentarecu
    4% şi a serviciilor cu circa 3 procente.In cazul alimentelor, cel mai mult s-au
    scumpit citricele, urmate de fructele proasptele și de legume.Tot
    INS anunță că românii au plătit mai mult în luna martie pentru carburanti si gaze naturale. O rată mai mare a inflaţiei anuale a fost consemnată
    în iunie 2013, când preţurile de consum au depaşit 5,3%.În luna februarie 2018,

    Banca Naţională a României a revizuit în urcare prognoza de inflaţie pentru
    finalul anului la 3,5%, de la 3,2%.Si
    Eurostat confirmă că, în luna februarie 2018, România a înregistrat cea mai
    ridicată inflaţie anuală (3,8%) din Uniunea Europeană. De altfel rata anuală a
    inflaţiei a înregistrat o creştere semnificativă in Romania de la începutul lui
    2018. În luna ianuarie, a urcat până la 4,32%, de la 3,32% în decembrie 2017,
    urmată în februarie de o creştere la 4,72%.
    BNR a explicat, în februarie, la publicarea Raportului privind inflaţia, că
    principalele cauze ţin de efectele de bază asociate reducerilor şi eliminărilor
    de impozite indirecte şi taxe nefiscale în perioada similară a anului anterior,
    dar şi de majorările recente ale tarifelor la energia electrică, gaze naturale
    şi energie termică, precum şi de creşterea preţului combustibililor.

    Purtătorul
    de cuvânt al PNL, de opoziţie, Ionel Dancă, a declarat, joi, dupa anunţul INS,
    că o rata anuală a inflaţiei atât de ridicată înseamnă o explozie a preţurilor care taie din
    puterea de cumpărare a românilor. Potrivit acestuia ,creşterea economică a
    României a fost pusă pe butuci în doar un an de guvernare PSD – ALDE. El a mai
    spus că actuala guvernare trebuie oprită printr-o moţiune de cenzură din partea
    Partidului Naţional Liberal. Pe de alta parte, Guvernul de la Bucureşti a
    adoptat ,joi, o ordonanţă de urgenţă prin care Comisia Naţională de Prognoză se
    transformă în Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Potrivit
    Executivului, aceasta va elabora programe sociale şi de dezvoltare economică,
    precum şi prognoze şi studii privind echilibrul macroeconomic. De asemenea, va
    avea atribuţii de evaluare a impactului economic şi social al schemelor de
    ajutor de stat şi al proiectelor de investiţii publice dezvoltate în
    parteneriat public-privat.