Radio România Internațional

Tag: vacanta paste

  • Schimbări în structura anului școlar

    Schimbări în structura anului școlar

    Vitregit și el, ani la rând, asemenea sistemului sanitar,
    învățământul românesc a avut serios de suferit de pe urma pandemiei de
    Covid-19. Victimă a subfinanțării și a lipsei de viziune a unora dintre
    miniștrii care s-au perindat, în timp, în fruntea acestui domeniu, Educația a
    fost una dintre Cenușăresele sistemului public. Noul coronavirus nu a făcut
    decât să acutizeze problemele pe care școala le avea deja. Spre deosebire de
    alte state europene, România a preferat să țină aproape un an copiii acasă,
    privilegiind învățământul online, pe care elevi, dascăli și părinți l-au descoperit
    abia cu această ocazie, de unde și sincopele inerente unui astfel de demers! Nu
    puțini au fost cei care au tras multiple semnale de alarmă că şcoala făcută
    doar pe computer este obositoare, ineficientă şi nesustenabilă pe termen lung.

    Dramatică a fost situația a numeroşi elevi în special din mediile defavorizate
    care nu au avut deloc acces la educaţie, pentru simplul fapt că nu au avut
    laptopuri sau tablete și nici conexiune la internet. Dacă predecesoarea sa,
    Monica Anisie, a privilegiat online-ul, actualul ministru al Educației vede
    lucrurile diferit : într-un interviu recent pentru Radio România, Sorin
    Cîmpeanu recunoștea că învățământul românesc nu este pregătit, din multe
    perspective, să funcționeze integral în spațiul virtual și susţinea că şcolile
    trebuie să fie închise ultimele, doar dacă situaţia epidemiologică o impune. «Şcoala este un element esenţial. Absenţa din şcoală generează foarte multe
    pierderi pe toate palierele»     – spunea, în interviu, Sorin Cîmpeanu. Or,
    abia redeschise fizic pe 8 februarie, după aproape un an de activitate la
    distanță, unitățile de învățământ riscă, din nou, să pună lacăte pe porți în
    contextul valului trei al pandemiei. Pentru a evita un astfel de scenariu,
    ministrul Cîmpeanu a propus ca vacanţa de primăvară să fie prelungită, astfel
    încât să cuprindă atât Paştele catolic, cât şi pe cel ortodox. Elevii vor sta,
    deci, o lună acasă, între 2 aprilie şi 4 mai, în acest fel, fiind reduse
    deplasările în perioada când specialiştii anticipează un nou vârf al îmbolnăvirilor.

    Altfel spus, pentru elevi, cu excepţia celor din anii terminali, semestrul al
    doilea se va încheia mai târziu – pe 2 iulie, în loc de 18 iunie. Examenele
    pentru Evaluarea Naţională, de trecere în clasa a IX-a de liceu, vor fi
    decalate între 5 şi 8 iulie. În schimb, Bacalaureatul va rămâne la data
    stabilită, probele scrise urmând să aibă loc, cu prezență fizică, între 28
    iunie şi 1 iulie, ceea ce va atrage, după sine, o admitere în învăţământul
    superior organizată, ca întotdeauna, în vară. Școlile vor rămâne deschise şi în
    localităţile în care incidenţa cazurilor de Covid-19 depăşeşte 6 la mia de
    locuitori, iar trecerea la cursuri exclusiv online se va face numai după ce în
    acele zone este instituită carantina.

  • După Sărbătorile Pascale

    După Sărbătorile Pascale

    În întreaga lume, sărbătoarea Paștelui a fost un prilej de mare bucurie pentru mai bine de 250 de milioane de creştini ortodocşi şi greco-catolici. Oamenii au participat la slujba de Înviere, iar liderii religioşi au transmis mesaje de pace şi de reconciliere. Patriarhul Kirill a oficiat slujba de Înviere în Catedrala “Hristos Salvatorul” din Moscova, în prezenţa preşedintelui Vladimir Putin. La Cairo, creştinii copţi din Egipt, cea mai veche comunitate creştină din Orientul Mijlociu, au ascultat predica liderului lor religios, Papa Teodor al II-lea al Alexandriei. La Bucureşti, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, i-a îndemnat pe credincioşi să dea mai departe bucuria sărbătorii şi s-o împărtăşească cu cei din jur.



    Ca în fiecare an, foarte mulţi români au participat la slujbele care s-au ţinut în biserici şi mânăstiri din ţară, dar şi în aşezămintele ortodoxe de peste hotare. Pentru majoritatea romănilor sărbătorile pascale înseamnă şi mese îmbelşugate, cu ouă roşii, pască şi cozonac. Drobul, friptura de miel şi vinul au fost, şi ele, nelipsite de pe mese în ziua de Paşte, sărbătoare care a reunit familiile. Nu puţini sunt, de altfel, cei care, aflaţi peste hotare să muncească, s-au întors acasă, pentru a fi alături de cei dragi. Alţii au ales să petreacă Paştele pe litoral sau chiar într-o minivacanţă în străinătate. Însă mulți români au optat, şi în acest an, să îşi petreacă sărbătorile pascale în staţiunile montane de pe Valea Prahovei, unde gradul de ocupare a fost de aproape 100%.



    Marea atracţie a constituit-o stratul generos de zapadă care a existat pe pârtii. Deși Paştele a căzut ceva mai devreme, la început de aprilie, la cota 2000 s-a schiat pe Valea Dorului, Valea Soarelui şi Valea Peleşului. Pachetele turistice de Paşti au costat 500 – 550 de lei (cca.110 euro) la o vilă sau la un hotel de trei stele, în Sinaia, cu mic dejun şi cu cină pascală. Și pensiunile din Moldova, Bucovina și Maramureș și-au deschis larg porțile pentru cei care au vrut să descopere frumusețile și bunătățile locului, dar și tradițiile din zonă. Cei rămaşi departe de ţară au sărbătorit, totuşi, româneşte, cu bucate tradiţionale trimise de cei dragi de acasă.



    După sărbători, românii s-au întors la muncă. La Parlament se anunță activitate intensă în zilele următoare, când vor avea loc noi dezbateri cu privire la Codurile penale. Totodată, Comisia parlamentară specială care anchetează desfiinţarea, în 2006, a Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie din cadrul Ministerului Justiţiei s-a reunit pentru noi audieri. Și elevii și preșcolarii s-au întors, miercuri, la școală, următoarea vacanță fiind cea de vară, care va începe abia pe 16 iunie.