Tag: vacccin

  • Retrospectiva săptămânii 26.11 – 02.12 2023

    Retrospectiva săptămânii 26.11 – 02.12 2023

    Ziua Națională – sărbătoare

    1 Decembrie – Ziua Națională: data la care, în 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia adopta
    rezoluţia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu
    România. Evenimentul a încheiat procesul de făurire a statului naţional unitar
    român, proces început la 24 ianuarie 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească,
    sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Continuat prin unirea Dobrogei la 14 noiembrie 1878, după
    încheierea Războiului ruso-româno-turc, care a marcat cucerirea pe câmpul de
    luptă a independenţei de stat a României, în timpul domniei lui Carol l și prin unirea
    Basarabiei în 27 martie 1918 şi a Bucovinei în 28 noiembrie 1918, sub regele
    Ferdinand. Revenind în prezent – o Paradă Militară Naţională a
    avut loc în Piaţa Arcului de
    Triumf din Bucureşti, cu peste 2.400 de militari şi specialişti.Alături de români au defilat 250 de militari străini, în cadrul unor detaşamente din
    Belgia, Franţa, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Luxemburg, Polonia,
    Portugalia, Spania, Statele Unite ale Americii şi Ţările de Jos, precum şi
    militari din statele aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României.
    Ceremonii militare și religioase, spectacole muzicale, expoziții au avut loc în toatățara. Românii s-au putut bucura în voie de toate acestea, dar și de activitități
    diverse de divertisment, având în vedere că se aflăîntr-o minivacanță de patru zile.





    DNA – vaccinuri


    Senatul României a aprobat solicitarea DNA de începere a urmăririi
    penale în cazul fostului premier, senatorul PNL Florin Cîţu, cu 90 de voturi
    pentru şi două împotrivă. Acesta este acuzat de complicitate la abuz în serviciu în
    dosarul vaccinurilor anti-COVID-19, în care procurorii susțin căîn pandemie au fost cumpărate prea multe
    doze, creându-se
    astfel statului un prejudiciu de un miliard de euro. În tot acel context
    imprevizibil, dificil, complicat, am pus pe primul loc, atât timp cât am fost
    premier, dar şi ministru al finanţelor, sănătatea românilor, libertăţile
    individuale şi economice. Îmi asum că, în acel moment, Guvernul României a
    făcut ceea ce trebuia să facă, a afirmat Florin Cîțu. Mai sunt acuzați doi foşti miniştri USR ai sănătăţii, Vlad Voiculescu şi
    Ioana Mihăilă, care pot fi urmăriţi penal, după ce preşedintele Klaus Iohannis
    a încuviinţat cererile DNA.





    CCR – pensii


    Foştii parlamentari români îşi vor putea păstra pensiile
    speciale, a decis Curtea Constituţională. Hotărârea a fost luată cu unanimitate
    de voturi. Magistraţii au motivat că, prin retragerea şi eliminarea acestora, a
    fost afectată integritatea şi substanţa unui drept dobândit legal şi astfel s-a
    creat o insecuritate juridică evidentă. Curtea Constituţională precizează că
    Legislativul are competenţa să elimine pe viitor aceste indemnizaţii, astfel că
    parlamentarii cu un mandat complet până la adoptarea legii vor primi în
    continuare pensii speciale.
    Amintim că, pe 26 iunie, Legislativul a adoptat eliminarea acestui tip de
    pensii, necotributive, ale parlamentarilor, un angajament din PNRR.





    NATO – Ucraina


    Ministrul
    de Externe, Luminiţa Odobescu, a afirmat, la Bruxelles, sprijinul României pentru
    avansarea Ucrainei pe parcursul euroatlantic, pe coordonatele decise la
    Summitul NATO de la Bucureşti din 2008. Totodată, ea a exprimat dorința ca Summitul
    aniversar de la Washington, de anul viitor, să marcheze un pas
    înainte în relaţia Kievului cu NATO. Odobescu a reiterat sprijinul pentru independenţa,
    suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul graniţelor
    recunoscute la nivel internaţional, reafirmând dreptul suveran al acesteia de a
    decide asupra politicii sale externe şi de securitate. Ea a condamnat, în
    termenii cei mai fermi, invazia militară neprovocată şi nejustificată a Rusiei,
    care reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional.





    Reciclare -
    ecologie




    In România a demarat
    sistemul integrat de colectare și reciclare a deșeurilor.
    Un prim centru de numărare şi sortare a ambalajelor a fost inaugurat în comuna
    Bonţida, din judeţul Cluj (nord-vest). Premierul Marcel Ciolacu a transmis,
    într-o intervenţie video, că este un moment istoric, care va consemna cel mai
    ambiţios proiect de economie circulară din România şi forţa primului
    parteneriat public-privat funcţional. Practic, atunci când returnează un
    ambalaj marcat cu semnul sistemului, cetăţenii vor primi câte 50 de bani pentru
    fiecare sticlă, PET sau doză de aluminiu, spune ministrul mediului. Şapte
    miliarde este o cifră estimată şi se referă la cantitatea pusă pe piaţă în
    România, fie că discutăm despre băuturi produse la noi în ţară sau de băuturi
    importate, explica Mircea Fechet. Cam asta e cifra pe care ne aşteptăm să fim
    nevoiţi să o gestionăm. Ambalajele vor fi colectate în 17 centre
    regionale. Următoarele vor funcţiona în Timiş, Bacău şi Bucureşti.







    Dacia – lansare


    Constructorul auto român Dacia, deținut de gigantul francez Renault,
    a lansat, în
    premieră mondială, noul model Duster. Cu vânzări globale de peste 2,2 milioane
    de unităţi, Duster beneficiază acum şi de un sistem de propulsie hibrid, dar şi
    de multiple dotări întâlnite pentru prima dată la un autovehicul construit la
    Mioveni. Acesta va fi pus în vânzare începând cu luna martie a anului
    viitor. În România se mai produc autovehicule Ford, la o fabrică situată
    tot în sudul
    țării.


  • CE finanţează cercetări urgente pentru combaterea noilor variante ale Sars-Cov-2

    CE finanţează cercetări urgente pentru combaterea noilor variante ale Sars-Cov-2

    Europa rămâne vigilentă în faţa noilor
    variante de COVID 19, care deja se răspândesc și determină un număr tot mai
    mare de cazuri pe continent și în întreaga lume. Vaccinurile autorizate sunt
    considerate eficace împotriva variantelor cunoscute, dar europenii trebuie să
    fie pregătiţi pentru posibilitatea ca viitoarele variante să fie mai rezistente
    sau complet rezistente la vaccinurile existente.

    Potrivit comisarului pentru
    inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, Comisia continuă să îşi mobilizeze
    toate mijloacele de care dispune pentru a combate actuala pandemie și
    provocările pe care le determină variantele noului coronavirus. Din acest motiv,
    Comisia Europeană a alocat, în aprilie, o primă finanţare de 123 milioane de
    euro în cadrul noului program Orizont Europa, succesorul programului Orizont
    2020, pentru cercetări urgente vizând variante ale noului coronavirus.

    Potrivit
    unui comunicat al Comisiei, această primă finanţare se adaugă unei serii de
    acţiuni de cercetare şi inovare finanţate de UE pentru combaterea COVID 19 și
    contribuie la acțiunile generale ale Comisiei vizând prevenirea și atenuarea impactului
    variantelor noului coronavirus, precum și răspunsul la acestea, în conformitate
    cu noul plan european de pregătire pentru bioapărare denumit Incubatorul HERA,
    prezentat de executivul comunitar pe 21 februarie. Comisia a lansat în aprilie
    şi noi cereri de finanţare care completează acțiunile precedente de creare a
    unor tratamente și vaccinuri prin organizarea și desfășurarea unor studii
    clinice pentru a înregistra progrese în ceea ce privește crearea unor
    tratamente și vaccinuri promițătoare împotriva SARS-CoV-2.

    Despre proiectele
    finanţate cu aceşti bani şi noile cereri lansate cu acest prilej ne dă detalii
    Ionuţ Marcu, expert în cadrul Institutului European din România:

    Rolul
    acestor proiecte de cercetare este, în primul rând, să rezolve o problemă de
    care ne lovim cu toţii în ultimele luni şi anume noile mutaţii ale virusului
    SARS -Cov-2. Acestea pot fi proiecte noi,
    pot fi şi proiecte deja în derulare. Scopul lor este pe termen scurt să
    înţelegem mai bine şi să identificam modul în care acest virus suferă mutaţii,
    dar şi să pregătească pe termen lung, astfel încât, asemenea mutaţii să poată
    fi identificate mai rapid. Aceste cereri de finanţare se adresează consorţiilor,
    care pot fi, din nou subliniez acest lucru, noi create pentru
    acest call, fie deja existente, care trebuie să stabilească proiecte de
    dimensiuni mari, multicentrice, regionale, multinaţionale, inclusiv dincolo de
    frontierele UE, care să avanseze rapid în cunoaşterea cu privire la acest virus
    şi mai ales la noile mutaţii pe care le suferă. Pot fi proiecte care caută în continuare
    mijloace de a lupta împotriva acestui virus şi mai ales noile mutaţii, sau
    infrastructuri de cercetare pentru a accelera schimbul de date între aceste
    consorţii.

    Aceste cereri în regim de urgență vor aborda amenințările pe
    termen scurt și mediu și vor asigura în același timp pregătirea pentru viitor. Ele vor contribui la instituirea
    Autorităţii europene pentru pregătire şi răspuns în caz de urgenţa sanitară
    (HERA) care va permite UE să anticipeze și să abordeze mai bine viitoarele
    pandemii.