Radio România Internațional

Tag: vaccin

  • Sezonul virozelor respiratorii

    Sezonul virozelor respiratorii

    Numărul virozelor respiratorii diagnosticate în ultima săptămână în judeţul Arad, din vestul României, a crescut de trei ori faţă de săptămâna precedentă. Potrivit Direcţiei județene de Sănătate Publică, au fost înregistrate 1.414 infecţii respiratorii, faţă de 548 în săptămâna anterioară sau 513 în ultima săptămână din 2024. Această creştere a numărului de viroze a apărut şi pentru că medicii de familie au fost liberi în perioada sărbătorilor de iarnă, interval în care diagnosticările au fost mai puţine şi s-au făcut mai ales în spital – spun reprezentanţii DSP Arad.

    Numărul pneumoniilor a înregistrat o scădere nesemnificativă, de la 160 la 159 de cazuri noi în ultimele şapte zile. În cazul infecţiilor cu virusul gripal, dacă în prima săptămână din ianuarie au fost patru cazuri confirmate, în a doua săptămână au fost 23. Specialiștii spun că Aradul nu e o excepție, ci un eșantion reprezentativ pentru întreaga țară.

    Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare a introdus restricţii de acces în unitate, tocmai din cauza creşterii numărului cazurilor de gripă şi viroze respiratorii. Secţia de boli infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina (este aproape plină, potrivit directorului medical al unităţii sanitare. Cele mai multe cazuri sunt în Bucureşti. Numai la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase “Victor Babeş” din Capitală sunt consultate zilnic între 150 şi 200 de persoane cu diferite forme de viroze respiratorii. Pe scurt, tot mai mulţi români se prezintă la cabinetele medicilor de familie şi la camerele de gardă ale spitatelor, cu simptome acute de răceală sau gripă.

    Preşedinta Comisiei de Epidemiologie din cadrul Ministerului Sănătăţii, profesor universitar doctor Doina Azoicăi, a declarat, pentru Radio România, că există peste 200 de virusuri respiratorii care, în sezonul rece, pot să cauzeze infecţii. În funcţie de caracteristicile individului şi în funcţie de tipul de agent patogen, infecțiile pot evolua de la simple răceli până la forme grave de boală respiratorie acută severă. Dr. Azoicăi spune că pandemia de COVID-19, de acum patru-cinci ani, ar fi trebuit să-i învețe pe oameni foarte multe lucruri. În primul rând, să evite aglomerările și contactul cu persoane care, deja, prezintă simptome.

    Vaccinarea antigripală rămâne, însă, cea mai facilă, sigură şi eficientă metodă de protecţie împotriva bolilor de sezon – a mai precizat experta, subliniind că, odată cu creşterea procentului de populaţie vaccinată, scade amploarea răspândirii virusului gripal în comunitate. Presa notează, însă, că, din punct de din punct de vedere calendaristic, iarna a trecut, deja, de jumătate, iar românii care s-au vaccinat sau se declară dispuși s-o facă sunt o minoritate.

     

  • Vaccinul pentru pesta porcină o necesitate pentru țările UE

    Vaccinul pentru pesta porcină o necesitate pentru țările UE

    Vaccinul pentru pesta porcină devine tot mai mult o necesitate!

    În cadrul Comisiei de Agricultură, europarlamentarul român, Daniel Buda, a discutat despre importanţa vitală a dezvoltării şi implementării unui vaccin împotriva pestei porcine africane.

    Această boală reprezintă o ameninţare majoră pentru sectorul zootehnic atât la nivel european, cât și mondial. Nu mai vorbim de efectele devastatoare pentru România, unde această maladie a îngenuncheat pur și simplu sectorul, punând țara în situația de a importa astăzi peste 85% din carnea de porc pe care o consumăm.

    La aceste importuri au contribuit mai mulți factori.

    Această dependenţă de importuri subliniază nevoia urgentă de sprijin pentru fermierii locali   și de măsuri concrete pentru protejarea producţiei interne.

    “Legat de pesta porcină africană stimați colegi, în 2015, prima întrebare pe care am adresat-o Comisie Europene era legat de cele două cazuri de pestă porcină africană identificate în România, venite din Ucraina. La momentul respectiv mi s-a comunicat că lucrurile sunt în regulă și că această maladie poate să fie stăpânită și arată că nu este stăpânită, ba dimpotrivă.

    În România, vreau să vă spun că 85% din consumul de carne de porc, din păcate, este asigurat din import și această situație se datorează în mare măsură pestei porcine africane. De aceea, aș întreba Comisia dacă totuși are un orizont de timp legat de ceea ce înseamnă apariția acestui vaccin, deoarece știu că și Filipine și fie Vietnam sunt două țări care testează acest vaccin.”

    Securitatea alimentară depinde de găsirea unor soluții rapide și sustenabile, care să protejeze atât economia locală, cât și să creeze un cadru astfel încât cetățenii să aibă acces la alimente de calitate.

  • Comisia autorizează vaccinul mPox la adolescenți

    Comisia autorizează vaccinul mPox la adolescenți

    Imvanex este singurul vaccin împotriva Mpox autorizat în prezent în Uniunea Europeană, alături de un tratament antiviral. Extinderea autorizării a venit în urma unei recomandări din partea Agenției Europene pentru Medicamente, care a constatat că vaccinul este eficient și sigur pentru adolescenţii cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani.

    Acest ser a fost autorizat pentru prima dată în Uniune în 2013 pentru a proteja adulții împotriva variolei, iar în 2022 autorizarea a fost extinsă pentru a proteja împotriva Mpox. Având în vedere importanța vaccinului, în special pentru Africa, Agenţia Europerană pentru Medicamente a acordat o mare prioritate evaluării extinderii autorizării folosirii pentru adolescenți, iar Comisia a aprobat serul printr-un proces decizional accelerat. EMA colaborează cu autoritățile de reglementare africane pentru a avansa autorizațiile vaccinului în regiunea africană, pentru a preveni răspândirea epidemiei în această zonă.

    Mpox a fost declarată, în luna august, o urgență de sănătate publică de către OMS, copiii și adolescenții fiind deosebit de vulnerabili la această boală.

    Vaccinul a fost dezvoltat de compania daneză de biotehnologie Bavarian Nordic, care a obținut autorizarea extinderii utilizării vaccinului său antivariolic și împotriva virusului mpox. OMS a precalificat acest ser, săptămâna trecută, în condițiile în care virusul s-a extins din Republica Democrată Congo către țările vecine.

    Vaccinul este aprobat pentru persoanele cu vârsta de peste 18 ani sub forma unei injecții în două doze, însă OMS a declarat, de asemenea, că acesta poate fi utilizat pentru sugari și copii, precum și pentru gravide și persoane imunocompromise, în cazul în care beneficiile depășesc riscurile potențiale. Această precalificare acordată de OMS oferă agențiilor specializate ONU, cum sunt Alianța pentru vaccinuri și UNICEF posibilitatea de a accelera comenzile.

  • Primul lot de doze de vaccin împotriva mpox a ajuns în Republica Democratică Congo

    Primul lot de doze de vaccin împotriva mpox a ajuns în Republica Democratică Congo

    Aproape 100.000 de doze de vaccin împotriva variolei maimuţei (sau mpox) au ajuns în Republica Democratică Congo, în cadrul primei tranşe din acest ser trimisă la Kinshasa de Comisia Europeană. Se preconizează că o a doua livrare, de o cantitate similară, va ajunge în zilele următoare. Aceste vaccinuri fac parte din cele 215.000 de doze pe care Autoritatea pentru Pregătire şi Răspuns în caz de Urgenţă Sanitară a Comisiei Europene s-a angajat să le împartă cu ţările afectate din Africa, ca răspuns imediat la epidemia de mpox.

    Prin intermediul Echipei Europa, alte peste 350.000 de doze din Franţa, Germania, Spania, Malta, Portugalia, Luxemburg, Croaţia, Austria, Polonia şi din alte câteva state membre vor fi donate Centrului African pentru Controlul Bolilor, pentru a fi distribuite ţărilor afectate. Astfel, numărul total de doze oferite de Echipa Europa se ridică la mai bine de 560.000.

    „Ştim, de la pandemia de COVID-19, că putem lupta împotriva ameninţărilor la adresa sănătăţii, cum ar fi mpox, doar prin parteneriat şi solidaritate globală” – a subliniat comisarul european pentru Sănătate Stella Kyriakides. Aceasta a adăugat că Bruxelles-ul intenţionează să sprijine ţările afectate în lupta împotriva mpox cu aproximativ 10 milioane de euro în următoarele luni şi a trimis doi epidemiologi în regiune.

    Republica Democratică Congo este epicentrul epidemiei de mpox, care s-a răspândit în statele vecine şi în alte regiuni, însă lipsa vaccinurilor în Africa a îngreunat eforturile de limitare a propagării acestei boli cu potenţial letal. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Republica Democratică Congo, o ţară întinsă din Africa Centrală, a înregistrat peste 17.500 de cazuri şi circa 630 de decese de la începutul anului. În Africa, epidemia este acum prezentă în 13 ţări, printre care Burundi, Republica Congo şi Republica Centrafricană.

    Mpox, cunoscută sub numele de variola maimuţei, este o boală virală care se răspândeşte de la animal la om, dar se transmite şi între oameni, provocând febră, dureri musculare şi leziuni cutanate.

  • Uniunea Europeană a sănătății: mai puternică și mai bine pregătită

    Uniunea Europeană a sănătății: mai puternică și mai bine pregătită

    Pandemia de COVID-19 a demonstrat ce pot realiza solidaritatea, colaborarea și acțiunile decisive ale Uniunii Europene. Datorită strategiei privind vaccinurile, toți cetățenii Uniunii au avut acces la vaccinuri împotriva COVID care au salvat vieți, în același timp și în aceleași condiții. Certificatul digital al Uniunii Europene privind COVID a permis economiilor și societăților să se redeschidă în siguranță, iar programul SURE a ajutat peste 31 de milioane de lucrători să facă față impactului economic.

    Uniunea europeană a sănătății a fost creată pornind de la experiența dobândită în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a răspuns apelurilor clare ale cetățenilor la o prezență mai puternică a Uniunii Europene în domeniul sănătății publice. Prezentată în noiembrie 2020, viziunea privind uniunea sănătății este de a se asigura că statele membre sunt mai bine pregătite pentru a răspunde la crize sanitare viitoare împreună, sprijinind, în același timp, politici moderne și inovatoare în domeniul sănătății pentru toți cetățenii din UE. Datorită unei finanțări substanțiale din programul „Uniunea Europeană pentru sănătate”, obiectivele Uniunii europene a sănătății s-au transformat rapid în rezultate concrete.

    Ambiția din prezent este aceea de a crea o adevărată piață unică pentru medicamente, asigurând, totodată, poziția de lider global a sectorului farmaceutic din Uniunea Europeană, spune Stella Kyriakides, comisar european pentru Sănătate.

    “Aceasta va stimula cercetarea și inovarea pentru a acoperi nevoile noastre medicale, inclusiv pentru copiii și pacienții care suferă de boli rare. Luăm măsuri pentru a aborda penuria de medicamente critice, inclusiv printr-o nouă alianță pentru medicamente critice lansată recent.

    Adevărul este că nu putem continua ca în trecut. Digitalizarea asistenței medicale a fost un alt mare obiectiv încă de la început. Spațiul european de date privind sănătatea va aduce sistemele noastre de sănătate în era digitală. Cetățenii își vor controla pe deplin propriile datele medicale și le vor putea căuta pentru a solicita tratament în întreaga Uniune Europeană, dacă vor călători. Cercetătorii vor avea acces la foarte multe date și vor putea descoperi tratamente noi și inovatoare în beneficiul pacienților.

    O prioritate politică foarte mare este munca noastră în domeniul cancerului. Planul european de combatere a cancerului este unul dintre cele mai ambițioase și mai bine finanțate astfel de planuri din lume. E deja funcțional și a schimbat multe. Astăzi, avem noi proceduri de screening, recomandări pentru prevenirea cancerului prin vaccin, un nou centru de cunoștințe despre cancer și, pentru prima dată, un registru al inegalităților în Uniunea Europeană, care ne ajută să identificăm unde sunt necesare măsuri suplimentare. Planul nostru de combatere a cancerului ne oferă mijloacele pentru a putea înțelege mai bine, diagnostica, preveni și trata cancerul.

    Sănătatea mintală este, de asemenea, o altă prioritate importantă. Sănătatea fizică și mintală sunt ambele esențiale pentru bunăstare, iar abordarea noastră cuprinzătoare a sănătății mintale recunoaște, în sfârșit, acest lucru, eliminând stigmatizarea și discriminarea și investind în multe acțiuni, finanțate cu peste 1,2 miliarde EUR, de la prevenire la reintegrare.”

  • Rujeolă şi vaccinare

    Rujeolă şi vaccinare

    România se confruntă, în continuare, cu epidemia de rujeolă, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila. Acesta a afirmat că există câteva judeţe care sunt mai afectate și, în general, focarele apar acolo unde sunt comunităţi cu un grad redus de acoperire vaccinală. Rujeola, a adăugat oficialul de la București, evoluează în toată Uniunea Europeană, dar în România probabil că mai mult decât în alte ţări, iar această situație se vede pe hărţile Centrului European de Control al Bolilor.

    Alexandru Rafila a punctat că boala se manifestă cu precădere în judeţe cu un grad redus de acoperire vaccinală. De aceea, el îi încurajează pe părinţi să îşi imunizeze copiii, vaccinarea putând fi făcută la medicul de familie. Rujeola este o boală infecţioasă care se transmite cu uşurinţă, mai ales la copiii nevaccinaţi, dar uneori evoluţia este gravă şi pot apărea complicaţii.

    Potrivit Ministerului Sănătăţii, acoperirea vaccinală cu prima doză la nivel naţional este de 78%, iar cu a doua doză de 62%. Medicii atrag atenţia că mulţi copii nevaccinaţi ajung să fie internaţi cu rujeolă, iar unii dintre ei dezvoltă complicaţii grave, care pot fi evitate prin administrarea serului ROR, care oferă protecţie pentru trei boli: rujeola, oreionul şi rubeola. Serul este inclus în Calendarul Naţional de Vaccinare şi se administrează gratuit.

    Deşi s-a vorbit mult timp despre rujeolă ca fiind o boală a copilăriei, specialiştii avertizează că şi adulţii se pot îmbolnăvi, iar evoluţia poate fi foarte severă, pacientul să aibă nevoie de spitalizare şi să dezvolte complicaţii, cele mai periculoase fiind pneumonia şi insuficienţa respiratorie, dar şi afectările neurologice precum encefalita. Medicii atrag atenția, totodată, că boala se transmite extrem de uşor în familie, în colectivităţi şi poate fi luată chiar de la cei care aşteaptă să fie consultați în unitățile spitalicești.

    Recent, ministrul Alexandru Rafila a subliniat că programele de vaccinare reduc foarte mult morbiditatea şi mortalitatea, mai ales în rândul populaţiei infantile. El a făcut această declarație în condițiile în care tot mai puţini părinţi îşi duc copiii la vaccinare prin programul naţional, după cum au constatat specialiştii.

    Nici adulţii nu stau mai bine la acest capitol. În prezent, acoperirea vaccinală pentru rujeolă este de doar 60%. În acest context, medicii consideră că ţinta programelor de educaţie din România trebuie să fie imunizarea pe durata întregii vieţi. Potrivit unui studiu recent al Organizației Mondiale a Sănătății, vaccinurile au salvat cel puţin 154 de milioane de vieţi în ultimii 50 de ani, echivalentul a şase vieţi în fiecare minut. Potrivit OMS, vaccinurile sunt printre cele mai puternice invenţii din istorie, ajutând la prevenirea unor boli care erau cândva de temut.