Cele 8 mii de
îmbolnăviri şi peste 30 de decese cauzate de rujeolă au făcut ca Organizaţia
Mondială a Sănătăţii să includă România între cele cinci ţări care, la un loc,
totalizează peste 80% din numărul de cazuri la nivel global.
Potrivit
Guvernului de la Bucureşti, la ora actuală, peste 220.000 de copii sunt
nevaccinaţi împotriva rujeolei. Această situaţie l-a determinat pe premierul
Mihai Tudose să îi ceară ministrului Sănătăţii un raport amănunţit despre
vaccinare, care s-a soldat,
deja, cu victime colaterale: a
fost făcută propunerea ca şefii Direcţiilor de Sănătate Publică din
cinci judeţe şi adjuncţii acestora să fie schimbaţi din funcţie din cauza
proastei gestionări a campaniei de vaccinare împotriva rujeolei. Mai precis, în
cele cinci judeţe, rata vaccinării este sub 50%, în timp ce obiectivul asumat
de România este de 95 de procente. Apoi, în viziunea primului-ministru, şi atitudinea unor părinţi
lasă de dorit. Temându-se de
eventualele efecte secundare pe care le-ar putea avea vaccinurile, ei refuză să
îşi imunizeze copiii.
În opinia lui Mihai Tudose, instituţiile statului,
inclusiv Protecţia Copilului, ar trebui să aibă un cuvânt de spus în această
situaţie: Din
punctul meu de vedere personal, vă spun că acel părinte care refuză vaccinarea
pune în pericol viaţa copilului. Decide el asupra copilului, care face sau nu
poliomielită, face sau nu rujeolă, moare sau nu … Iertaţi-mă, alţi părinţi
sunt decăzuţi din drepturi pentru fapte mult mai puţin grave. Când un părinte
îşi condamnă, practic, copilul la moarte, nu ştiu în ce măsură se mai poate
vorbi despre drepturi părinteşti.
Potrivit raportului ministerului
Sănătăţii, epidemia de rujeolă cu care se confruntă România, cu o mortalitate
ridicată de patru la o mie de cazuri, dublu faţă de cea cunoscută în literatura
de specialitate, care este de cel mult două la o mie de cazuri, a fost generată
de scăderea continuă a imunizării populaţiei din ultimii zece ani. Pe lângă
faptul că părinţii nu şi-au adus copiii la medicul de familie, de vină a fost
şi lipsa periodică a vaccinului.
Medicul Sandra Alexiu, vicepreşedintele
Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie, subliniază că o rată ridicată a
imunizării presupune asigurarea stocurilor de vaccin. Şi nu e vorba doar de cel
împotriva rujeolei! Sandra Alexiu: Sigur, în momentul ăsta, e vaccin. Dar
nu avem alte vaccinuri – lipseşte vaccinul tetravalent, nu avem cu ce vaccina
copiii de 14 ani, nu avem cu ce vaccina gravidele, nu avem cu ce vaccina plăgi.
Dacă am avea această continuitate, ar fi mult mai simplu pentru noi să putem
desfăşura activitatea de vaccinare curentă. La ora actuală, noi trebuie să
gândim schemă de recuperare pentru fiecare caz în parte, o schemă
personalizată, pentru că o vreme a lipsit un vaccin, o vreme a lipsit altul …
În tot acest context, o lege a vaccinării a devenit necesară în România. Un
proiect de act normativ este dezbătut de Guvern, pentru a fi, apoi, trimis spre
dezbatere în Parlament. O responsabilizare atât a autorităţilor şi medicilor,
cât şi a părinţilor este necesară.