Radio România Internațional

Tag: vaccinare anti-Covid

  • Vaccinuri şi restricţii

    Vaccinuri şi restricţii

    Dorința de vaccinare a românilor continuă să scadă, în ciuda asigurărilor pe care le dau medicii că imunizarea reduce considerabil riscul formelor grave de Covid și al deceselor asociate. Specialiștii pun acest lucru pe scăderea incidenței cazurilor din ultimele săptămâni în toată țara și amintesc de sfârșitul lunii octombrie, când România a înregistrat cel mai mare număr de persoane vaccinate cu prima doză de la începutul pandemiei, 111.000. Atunci, însă, se anunța că românii vor fi primiți la locul de muncă doar cu certificat verde și, spun specialiștii, acest lucru i-a impulsionat să se vaccineze. După ce proiectul de lege privind certificatul a fost respins de Senat și blocat în Camera Deputaților, interesul pentru imunizare a scăzut constant, ajungând astăzi și la circa un sfert din record.


    În context, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare anti-COVID, Valeriu Gheorghiţă, este de părere că implementarea certificatului verde trebuie să se facă în aşa fel încât să fie prevenit un nou val de îmbolnăviri şi nu în mijlocul unui astfel de val. El afirmă că acest certificat nu va avea o performanţă de sută la sută în evitarea cazurilor de îmbolnăvire, dar va reduce considerabil riscul de îmbolnăvire. Medicul declară că orice măsură pe care o iau autoritățile trebuie să fie atât de prevenție, cât și de încurajare a vaccinării. Valeriu Gheorghiță spune că studiile arată un nivel de protecție ridicat în cazul persoanelor trecute prin boală și vaccinate cu schemă completă, dar și al celor care au făcut doza booster.


    Trebuie menționat că până acum, românii nu s-au grăbit să facă nici această a treia doză de vaccin. Circa 1,8 milioane dintre ei au făcut-o, iar vaccinați cu schemă completă sunt doar puțin peste 7,6 milioane. Chiar dacă numărul celor imunizați nu este la nivelul așteptărilor autorităților, acestea au relaxat totuși restricțiile în contextul scăderii numărului de infectări și al deceselor în România și în așteptarea sărbătorilor de iarnă. Între măsuri se numără purtarea măştii în exterior doar în spaţiile aglomerate, precum şi în interior. Accesul în restaurante și în magazine este permis până la ora 22:00, în loc de 21.00.

    Toate activităţile care erau limitate până la 30% din capacitate sunt permise acum până la 50%, aşa cum este cazul cinematografelor, teatrelor şi sălilor de sport, dar numai pentru cei vaccinaţi, trecuţi prin boală sau testaţi. Cât privește noaptea de Crăciun şi cea de Revelion, restaurantele vor putea rămâne deschise. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, atenționează însă că efectele petrecerilor din noaptea de Revelion se vor vedea în aproximativ două săptămâni şi că nu toată lumea va respecta normele sanitare de prevenire a răspândirii pandemiei de COVID-19. Iar medicii atrag atenția că în spaţiile închise riscul de infectare cu noul coronavirus rămâne încă extrem de mare.


  • Discuţii privind certificatul verde

    Discuţii privind certificatul verde

    În
    România, certificatul verde COVID, care atestă vaccinarea sau trecerea prin
    boală, trebuie prezentat obligatoriu la intrarea în cele mai multe instituţii,
    dar şi în mall-uri, hipermarketuri şi restaurante. Măsura este în vigoare de
    trei săptămâni, iar pe traseul legislativ se află și un proiect de lege care
    prevede introducerea obligativității certificatului verde COVID la locul de
    muncă. Respins până acum în Senat, proiectul a ajuns, între timp, la Camera
    Deputaţilor, care este for decizional.


    Întârzierea impunerii certificatului
    verde descurajează vaccinarea    , spune şeful Departamentului pentru Situaţii de
    Urgenţă din Ministerul de Interne, medicul Raed Arafat. În România, mai puțin
    de 40% dintre persoane din totalul populației au primit cel puțin o doză de
    vaccin. Ritmul de imunizare a scăzut în ultimele săptămâni, după ce, pe fondul
    situației dramatice din spitale și aflați în fața posibilității de a nu întruni
    condițiile pentru a avea acces la locul de muncă, zilnic, până la votul din
    Senat, se raportau zeci de mii de vaccinări cu prima doză.


    Certificatul verde
    nu poate fi obligatoriu la locul de muncă, este neconstituțional, discriminează
    și încalcă prevederile din Codul Muncii, spun cei nemulțumiți, care, în mai
    multe orașe din țară, inclusiv în București, au ales să protesteze. La
    manifestația de la Suceava, la care au fost prezente circa 1000 de
    persoane, a participat inclusiv George Simion, copreședintele partidului
    parlamentar AUR.


    La nivelul UE, situația sanitară se degradează. În ultima
    săptămână, peste două milioane de cazuri noi au fost raportate, potrivit
    Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care a făcut apel la accelerarea vaccinării
    persoanelor vulnerabile, în special. Centrul European de Control al Bolilor se
    aşteaptă la o creştere cu 50% a numărului de cazuri noi şi decese în
    următoarele două săptămâni, iar mai multe țări au decis să introducă din nou
    unele restricţii.


    În Austria, începând de luni, persoanele nevaccinate nu mai
    au dreptul să îşi părăsească locuinţa decât pentru a merge la cumpărături, a
    face sport sau a primi îngrijiri medicale. Poliţia şi autorităţile sanitare vor
    face verificări neanunţate, iar capitala Viena a început vaccinarea copiilor cu
    vârste între 5 şi 11 ani, o premieră în Europa. Până în prezent, sub 65% din
    austrieci s-au vaccinat complet, ţara situându-se sub media europeană.


    Restricţii sunt şi în Olanda, după ce numărul de cazuri a crescut îngrijorător,
    chiar dacă peste 82% din populaţia eligibilă s-a vaccinat, dar şi în Norvegia,
    unde utilizarea permisului sanitar va fi extinsă, iar cea de-a treia doză de
    vaccin le va fi administrată tuturor celor de peste 18 ani. În încercarea de a
    stăvili un nou val al pandemiei de COVID-19, Germania, unde rata de vaccinare
    depășește 67%, a decis să revină la
    telemuncă.



  • Retrospectiva săptămânii 06.06.2021 – 12.06.2021

    Retrospectiva săptămânii 06.06.2021 – 12.06.2021


    Prelungirea stării de alertă în România


    Guvernul de la Bucuresti a prelungit starea de alertă cu încă 30 de zile începând din 12 iunie. Au fost relaxate mai multe restrictii. Între acestea, s-a stabilit extinderea numărului de persoane care pot să participe la evenimente private, nunţi, botezuri, la cel mult 200 de persoane în interior. Condiţia este ca participanţii să fie vaccinaţi, testaţi negativ sau să fi trecut prin boală. De asemenea, a crescut de la 500 la 1.000 numărul participanţilor la activităţile culturale, artistice, de divertisment desfăşurate în spaţii deschise, dacă fac dovada că s-au vaccinat ori au trecut prin boală ori s-au testat. A crescut şi numărul persoanelor care pot intra în piscine, sălile de sport sau fitness, de la 50% la 70% din capacitatea spaţiului, iar numărul participanţilor poate fi mai mare dacă toţi sunt vaccinaţi. Purtatea măştii a rămas obligatorie în spaţiile comune.



    Situaţia pandemiei şi a vaccinării


    România se află în scenariul verde, numârul de cazuri noi de îmbolnăviri cu noul coronavirus continuând să scadă, la fel şi cel al deceselor la pacienţi infectaţi cu Sars-Cov-2. Campania de imunizare la nivel naţional continuă, cu un ritm de vaccinare mai scăzut, însă.Din 27 decembrie 2020, de la debutul campaniei au fost administrate mai mult de 8,4 milioane de doze unui număr de peste 4,5 milioane de persoane, din care majoritatea au primit ambele doze.Șeful campaniei naționale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă a subliniat că România se numără printre statele care asigură cel mai simplu acces la vaccinarea anti-COVID – oamenii pot să îşi aleagă tipul de vaccin, pot să se prezinte direct la centrele de vaccinare, se organizează evenimente de tip maraton, iar operatorii economici privaţi au posibilitatea să se vaccineze chiar la locul de muncă, cu echipe mobile.



    Modificări în ceea ce privește pensionarea


    Guvernul coaliției de centru-dreapta de la București a aprobat, miercuri, proiectul de lege care elimină cumulul pensiei cu salariul la stat, proiect care urmează să fie dezbătut în regim de urgenţă în Parlament. Acesta prevede creşterea opţională a vârstei de pensionare. Astfel, după împlinirea vârstei de 61 de ani la femei, respectiv 65 de ani la bărbaţi, angajaţii din sistemul public românesc vor putea, dacă vor dori, să rămână în activitate până la 70 de ani, dar nu vor mai avea voie să primească simultan pensie şi salariu la stat. Salariaţii care au optat să îşi continue activitatea pot să renunţe oricând la acest angajament. Există, însă, și excepții de la prevederile proiectului de lege – vor putea primi pensie şi salariu în același timp demnitarii, personalul didactic plătit cu ora, asistenţii personali și maternali ori membrii Academiei Române. Din opoziţie, vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu, anunţă că social-democraţii consideră că documentul are prevederi ce încalcă Legea fundamental și îl vor ataca la Curtea Constituţională.



    Raport privind progresele înregistrate de autoritățile de la București din cadrul MCV


    Comisia Europeană a anunţat că va continua să monitorizeze evoluţia situaţiei din România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei şi al luptei împotriva corupţiei. Executivul comunitar remarcă,însă, în momentul de faţă, o tendinţă pozitivă şi salută faptul că în acest an s-a dat un impuls nou reformei şi remedierii paşilor înapoi care s-au făcut în perioada 2017-2019, sub fosta administraţie social-democrată. Comisia a publicat, marți, raportul privind progresele înregistrate de autoritățile de la București din cadrul MCV instituit încă de la aderarea României la UE, în 2007, și al cărui scop este tocmai acela de a semnala eventuale defecţiuni şi de a propune remedii în angrenajul justiţiei. CE critică in acest raport numirea, la începutul anului trecut, a procurorului general al ţării şi a şefului DIICOT, în pofida avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Şi CSM primeşte o bilă neagră, între altele pentru poziţia ambiguă privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, a cărei existenţă şi funcţionare sunt considerate, la Bruxelles, preocupante.



    Vizită de stat a preşedintelui Israelului în România


    Preşedintele statului Israel, Reuven Rivlin, a făcut o vizită de stat de 3 zile în România, în contextul aniversării, pe 11 iunie, a 73 de ani de relaţii diplomatice bilaterale neîntrerupte. In primele două zile ale vizitei, preşedintele Israelului a avut convorbiri cu omologul său, Klaus Iohannis, a susţinut o alocuţiune în plenul reunit al Parlamentului de la Bucureşti și a inaugurat forumul de afaceri România – Israel, alături de premierul Florin Cîţu.


    Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că România şi Israelul au relaţii privilegiate, cu caracter strategic. Șeful statului român a declarat, pe de altă parte, că atât israelienii, cât şi palestinienii au dreptul să trăiască în pace şi securitate.


    La rândul său, preşedintele Rivlin a amintit că România a fost singura ţară din fostul bloc comunist care niciodată nu a rupt legăturile diplomatice cu Israelul. A subliniat, printre altele, că România este un puternic susţinător al definitivării cât mai curând posibil a primei strategii împotriva antisemitismului la nivelul UE. În același timp, cooperarea economică între România şi Israel are un potenţial extraordinar de a aduce mari beneficii reciproce ambelor ţări, a apreciat Reuven Rivlin.


    Joi, în ultima zi, împreună cu reprezentanţi ai forţelor aeriene israeliene şi române, președintele Israelului a participat la ceremonia de comemorare a militarilor – șașe israelieni și un român – care şi-au pierdut viaţa într-un accident de elicopter in 2010, în munţii Bucegi.



    Ediția 2020 a Campionatului European de fotbal la start


    Amânat cu un an din cauza pandemiei noului coronavirus, Campionatul European de Fotbal a ajuns la start, competiția deschizându-se, la Roma, în Italia, una din cele mai afectate ţări de pandemie. Intrecerea se desfășoară, în premieră, în 11 orașe din mai multe țări membre UEFA. În premieră, Bucureştiul va organiza patru meciuri, 3 din grupa C şi una din optimile de finală. In primul partida se vor întâlni reprezentativele Austriei și Macedoniei de Nord, în cadrul grupei, din care mai fac parte Țările de Jos și Ucraina. Pe 17 iunie se vor confrunta Ucraina și Macedonia de Nord apoi, pe 21 iunie, va avea loc partida dintre Ucraina și Austria.




  • Vaccinuri

    Vaccinuri

    Numele vaccin vine de la varianta de variolă a vacilor de la care a pornit descoperirea lui Jenner. Până atunci, de mii de ani, omenirea încerca să trateze bolile cu care se confrunta. Acum era introdus un principiu nou, cel al prevenirii bolii. Metoda vaccinului a evoluat foarte mult, în aceste două secole şi mai bine trecute de la descoperirea ideii. Datorită vaccinului, viaţa oamenilor s-a îmbunătăţit şi a crescut mult speranţa de viaţă. Cel care a dezvoltat enorm acestă metodă, dându-i o solidă bază ştiinţifică, şi care a păstrat denumirea de vaccin în onoarea descoperitorului ei, este medicul francez Louis Pasteur. În secolul XX apar numeroase vaccinuri şi se derulează uriaşe campanii internaţionale de vaccinare care duc la eradicarea, pur şi simplu, a unor boli foarte grave.



    Ideea unui vaccin împotriva noului coronavirus a apărut o dată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19 dar speranţa era foarte slabă. Un vaccin are nevoie de foarte mult timp pentru a fi deplin testat şi omologat iar pandemia se răspândeşte într-un ritm teribil. Totuşi, ceea ce părea doar o iluzie pare a deveni o realitate. Înainte chiar de a fi descoperit un tratament eficient şi unanim apreciat, vaccinul anti-COVID-19 este pregătit pentru a fi aruncat în luptă.



    Marea Britanie, ţara unde, acum 225 de ani, un medic formula metoda vaccinului, este şi prima care dă undă verde folosirii lui împotriva SARS-CoV 2. Vaccinul aplicat în Marea Britanie este produsul companiei Pfizer-BioNTech şi a fost aprobat de agenţia britanică de reglementare în domeniu. Avem şi un aspect geopolitic aici, faptul că Marea Britanie a ieşit din Uniunea Europeană chiar la începutul acestui an, astfel că nu trebuie să mai aştepte aprobarea Agenţiei Europene pentru Medicamente, care lucrează încă la aprobarea acestui vaccin. Între timp, a dat o aprobare de utilizare de urgenţă şi numai în Ungaria pentru vaccinul rusesc livrat Budapestei. De atunci, chiar şi Rusia a decis să îşi folosească propriul vaccin şi a început o campanie de vaccinare în masă. Şi chiar China, de unde a pornit noul coronavirus în întreaga lume şi de unde se pare că a dispărut, a început campania de vaccinare anti-COVID, cu serul la care au ajuns medicii chinezi.



    Uniunea Europeană lucrează conform strategiei sale de accelerare a dezvoltării, producerii și punerii la dispoziție pe scară largă a unor vaccinuri eficace și sigure. Din iunie, când a fost stabilită această strategie, Uniunea Europeană a semnat contracte cu cele mai puternice companii şi grupuri care au anunţat că lucrează la descoperirea unui vaccin anti-COVID şi promite că, în scurt timp, ţările membre ale Uniunii vor începe să primească mult aşteptatul vaccin. Prin aceste acorduri, de cumpărare în avans, Uniunea Europeană a finanţat o parte din cercetările derulate în ritm rapid de aceste companii, fapt care, de multe ori, a făcut posibilă chiar descoperirea vaccinului viabil şi bun de folosit. În acelaşi timp, Uniunea Europeană a lansat şi derulează un program de răspuns mondial la criza provocată de coronavirus, care să permită accesul tuturor oamenilor de pe planetă la vaccinul salvator.



    Ca ţară membră a Uniunii Europene, România a pus în funcţiune mecanismele de derulare a campaniei de vaccinare, după cum cere procedura europeană. A fost adoptată Strategia de vaccinare împotriva SARS-CoV 2 şi un Comitet Naţional se va ocupa de această procedură naţională. Ne aşteptăm ca primele vaccinări să se producă după Revelion iar primii beneficiari vor fi din rândul personalului medical şi al celor aflaţi în diferite grupe de risc.