Radio România Internațional

Tag: vaccinare copii

  • Vaccinarea copiilor

    Vaccinarea copiilor

    În pofida unui start foarte bun în urmă cu 13 luni, campania de vaccinare anticovid din România a intrat încet-încet pe un trend descendent puternic, influențat de informații fără niciun fundament științific care au început să circule în spațiul public, susținute uneori, din păcate, inclusiv de cadre medicale. Eforturile autorităților de a impulsiona procesul de imunizare nu au reușit să ridice România de pe penultimul loc în Uniune în ceea ce privește gradul de vaccinare, după entuziasmul de început rare fiind momentele în care oamenii au făcut cozi la centrele de imunizare, speriați de numărul mare de infectări sau de perspectiva obligativității certificatului verde la locul de muncă.



    Obiectivele ambițioase anunțate de autorități au devenit tot mai greu de atins, iar cifrele de acum arată că, în prezent, puțin peste 8 milioane de români au administrată cel puțin o doză de vaccin. Capitala are o rată de imunizare de aproape 67% cu cel puţin o doză, sunt alte şapte judeţe care au rată de vaccinare între 50% şi 60%, 24 de judeţe între 40% şi 50% şi 10 judeţe care au rată de vaccinare între 30% şi 40%, a anunțat, săptămâna trecută, coordonatorul campaniei de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiță.



    Săptămână în care în România s-au înregistrat pentru prima dată peste 19 mii de îmbolnăviri în 24 de ore, adică mai mult decât în oricare dintre zile de la debutul pandemiei. Iar situația încă nu s-a stabilizat, estimările fiind că, în această săptămână, s-ar putea ajunge la 25-28 de mii de cazuri noi zilnic. Cele mai multe cazuri sunt confirmate în zona Bucureşti-Ilfov, unde şi cererea de testare este mare, iar pentru a răspunde acestor solicitări într-un timp cât mai scurt, Ministerul Sănătăţii – care estimează că vârful acestui val pandemic va fi peste aproximativ trei săptămâni – a decis deschiderea a 28 de centre de recoltare în tot atâtea spitale din zonă.



    O caracteristică a acestui val pandemic este numărul mai mare de copii care se numără între cei infectați — circa 8-9% dintre cei internați sunt copii. Poate și pentru că regulile de desfășurare a cursurilor s-au schimbat, trecerea în online fiind permisă doar dacă sunt ocupate 75% dintre paturile alocate în spitale pacienților COVID. Pe de altă parte, din 26 ianuarie urmează să înceapă și în România imunizarea anticovid a copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 11 ani. Din 13 ianuarie, platforma electronică a permis programarea pentru imunizare, iar câteva mii de solicitări au fost deja înregistrate.




  • România, de la relaxare la vaccinare

    România, de la relaxare la vaccinare

    Părinţii copiilor de 12 ani şi mai mari le pot oferi acestora cel mai bun cadou posibil în aceste vremuri: un vaccin antiCovid. De miercuri, 2 iunie, serul de la Pfizer poate fi administrat în România acestei grupe de vârstă. Platforma de programare a fost optimizată şi permite programarea copiilor prin contul părinţilor. Schema de vaccinare şi modalităţile de programare sunt la fel ca la populaţia adultă, însă în cazul copiilor este obligatorie acordarea consimţământului de către părinţi sau de către tutorele legal.



    Studiile efectuate arată un profil de siguranţă şi o tolerabilitate foarte bune, iar eficacitatea a fost maximă. În grupul copiilor care au fost vaccinaţi nu s-au înregistrat cazuri de COVID-19, comparativ cu lotul copiilor nevaccinaţi. Pe de altă parte, ritmul vaccinării în România a scăzut faţă de perioada în care depăşea 100.000 de persoane imunizate zilnic.



    Faptul că dorinţa de vaccinare a scăzut reprezintă un motiv real de îngrijorare, consideră ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă. Cumva era de anticipat pentru că există un procent, o parte a populaţiei care dorea să se vaccineze şi a ajuns să se vaccineze, există o parte a populaţiei care are nevoie de un imbold să ajungă la vaccinare şi cred că aici suntem în momentul ăsta, la acea parte a populaţiei care are nevoie de un oarecare imbold sau să-i fie vaccinul foarte aproape şi foarte uşor disponibil, a spus ministrul Sănătăţii la un post privat de televiziune.



    Ea a subliniat că accesul la vaccin nu mai e o problemă, decât, poate, în zonele rurale izolate, unde nici medicul de familie nu a început să vaccineze. În restul ţării, însă, accesul la vaccin e facil, probabil însă că oamenii au nevoie de timp pentru a se hotărî, este de părere ministrul Ioana Mihăilă. Ea a precizat că autorităţile discută cum pot fi mutate o parte din resursele umane din Sănătate din mediul urban spre rural ca să crească şi acolo rata de vaccinare.



    De profesie medic, Ioana Mihăilă pledează pentru vaccinare declarându-se convinsă că nu există, aşa cum se tem unii, efecte pe termen lung ale serului, în schimb sunt incontestabile efectele pe termen mediu şi lung ale trecerii prin infecţie. Apetitul pentru imunizare a scăzut, maratoanele vaccinării nu mai generează entuziasm, iar pragul pe care şi-l propuseseră autorităţile, 5 milioane de vaccinaţi până la 1 iunie, nu a fost atins. Pe de altă parte, ritmul infectărilor se menţine foarte scăzut.



    De marți, 1 iunie, România a intrat într-o nouă etapă de relaxare a restricţiilor. Se pot relua petrecerile private, competițiile sportive se pot desfășura cu spectatori și în spații închise, se redeschid cluburile și discotecile, ca și locurile de joacă și piscinele la interior. Numărul participanților este limitat, dar poate fi mai mare dacă toți sunt vaccinați. De asemenea, activitățile culturale vor putea fi organizate în spații deschise cu cel mult o mie de persoane. În sfârşit, masca de protecție poate fi eliminată la locul de muncă în spații închise unde își desfășoară activitatea cel mult 5 persoane, cu condiția ca acestea să fie complet vaccinate.





  • Iniţiativă guvernamentală privind vaccinarea

    Iniţiativă guvernamentală privind vaccinarea

    În România, vaccinarea copiilor va fi obligatorie, potrivit unui act normativ adoptat de guvern. Imunizarea va fi făcută cu vaccinurile prevăzute în calendarul naţional, precum şi cu cele administrate în cazul unor epidemii, când va fi vizată întreaga populaţie sau doar unele grupuri. Proiectul legii va merge spre dezbatere în Parlament şi urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2018. Răspunderea privind prezentarea copilului la vaccinare revine parinţilor, reprezentantului legal sau, după caz, persoanei care se ocupă de creşterea şi îngrijirea unui copil în baza unei măsuri de protecţie specială.



    Consimţământul pentru vaccinare se presupune ca fiind dat, iar refuzul se va face în scris. Proiectul de lege prevede şi înfiinţarea unui grup tehnic de coordonare a activităţilor de vaccinare la Ministerul Sănătăţii, care va elabora şi o strategie naţională în acest sens. Totodată, în judeţe şi în Bucureşti vor fi înfiinţate comisii de vaccinare care vor supraveghea acest proces. Actul normativ mai stabileşte şi constituirea unui stoc de rezervă de vaccinuri care va fi folosit în situaţii speciale.



    Ministrul de resort, Florian Bodog, a prezentat noi date privind vaccinarea copiilor: “În ultima lună au fost vaccinaţi 67.000 de copii, iar în jur de 43.000 nu au fost găsiţi la domiciliu; pe de o parte, datorită faptului că suntem în perioada de vacanţă, pe de alta, pentru că sunt mulţi copii care sunt plecaţi în străinătate. Ei vor fi, însă, căutaţi din nou. Avem o rată de refuz a vaccinării de 12%.”



    Potrivit legii, la data înscrierii într-o colectivitate, instituţia are obligaţia de a solicita prezentarea unei adeverinţe, emisă de catre medicul de familie care are în evidenţa sa persoana respectivă, care să ateste efectuarea, respectiv neefectuarea vaccinarilor obligatorii. Antigenele vaccinale obligatorii la intrarea în colectivitate a copiilor sunt cele împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, rujeolei, rubeolei, oreionului şi hepatitei B. În prezent, foarte mulţi părinţi refuză vaccinarea.



    Temerile lor sunt legate de eventualele efecte secundare pe care le-ar putea avea vaccinurile asupra celor mici, pe fundalul informaţiilor vehiculate în mass-media. În spiritul misiunii sale publice, Radio România s-a alăturat demersurilor de informare despre beneficiile vaccinării şi a derulat o campanie de informare prin care a atras atenţia despre pericolele la care sunt expuşi copiii ai căror părinţi refuză vaccinarea, în condiţiile în care circa 180.000 dintre micuţi nu sunt imunizaţi împotriva rujeolei. De altfel, România se confruntă cu cea mai mare epidemie de rujeolă din ultimii ani. Peste 30 de persoane au murit din septembrie anul trecut, când s-a declanşat epidemia, iar câteva mii s-au îmbolnăvit.

  • Vaccinarea copiilor, între lege şi practică

    Vaccinarea copiilor, între lege şi practică

    Referitor la vaccinurile care lipsesc din ţară de câteva luni, Florian Bodog a anunţat că au fost semnate contractele pentru hexavalent şi tetravalent, pentru vaccinul împotriva virusului hepatic B a fost activat un mecanism european şi s-a primit un răspuns din Norvegia, iar în privinta vaccinului pneumococic procedurile de achiziţionare vor începe în perioada următoare.



    România înregistrează, de la an la an, o reducere îngrijorătoare a ratei de vaccinare a copiilor şi, din acest motiv, autorităţile de la Bucureşti au decis să elaboreze o lege care să impună părinţilor obligaţia de a-şi vaccina copiii împotriva unora dintre cele mai periculoase boli contagioase — anunţa, încă din primăvara anului trecut, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila. Declaraţia survenea în condiţiile în care, atât în 2015, cât şi în 2016 se înregistrau cazuri de difterie în Europa, soldate chiar cu decese, cazuri de poliomielită în Ucraina vecină şi chiar în România evolua un focar epidemic în centrul ţării.



    Începutul acestui an găsea România în plină epidemie de rujeolă, în luna ianuarie înregistrându-se 2300 de cazuri şi 15 decese. Iar situaţia îmbolnăvirilor în rândul copiilor continuă să se degradeze, în parte şi din cauza numărului insuficient al unora dintre vaccinuri. Acum, Ministerul Sănătăţii a pregătit un proiect de lege care prevede vaccinarea obligatorie a copiilor. Astfel, dacă legea va fi adoptată, 9 vaccinuri vor deveni obligatorii – împotriva hepatitei B, a difteriei, a tetanosului, pertussis, a poliomielitei, a rujeolei, a oreionului, a rubeolei şi BCG (anti-tuberculoză). Acestea ar urma să se afle pe lista celor de care va depinde posibilitatea înscrierii copiilor la grădiniţă sau la şcoală. Excepţie de la această regulă vor face doar copiii în cazul cărora se pot dovedi prin acte medicale contraindicaţiile definitive pentru anumite vaccinări.



    Proiectul de lege urmează să fie pus în dezbatere publică în cel mult o lună, a anunţat ministrul sănătăţii, Florian Bodog, momentul lansării depinzând de rezolvarea crizei vaccinurilor: Nu pot să oblig sau să stabilesc responsabilităţi în sarcina cuiva atâta timp cât nu sunt vaccinuri pe piaţă. Reglăm problema cu vaccinurile şi într-o lună, maxim o lună, vom avea Legea vaccinării pusă în dezbatere publică. Indiferent dacă va fi cu sancţiuni sau fără sancţiuni, practic dezbaterile din Parlament vor regla toate aceste lucruri pentru că la comisiile de specialitate pot să meargă şi asociaţiile de pacienţi, pot să meargă părinţii să semnaleze anumite lucruri. Una dintre variante o să o punem în discuţie, dar doar în momentul în care avem măcar un orizont de timp că vaccinurile sunt asigurate.”



    Refuzul vaccinării ar urma să atragă sancţiuni. Amenzi riscă inclusiv direcţiile de sănătate publică răspunzătoare pentru păstrarea în condiţii frigorifice adecvate a vaccinurilor, dar şi medicii implicaţi în activităţile de vaccinare care nu respectă prevederile legale.