Radio România Internațional

Tag: vaccinari

  • Aglomeraţie şi noi reguli la frontiere

    Aglomeraţie şi noi reguli la frontiere

    Este aglomeraţie în toate punctele de trecere a frontierei,
    în special în cele din vestul României, deoarece mulţi români se întorc acasă
    pentru a petrece Sărbătorile de iarnă. Numai în acest sfârșit de
    săptămână au tranzitat frontierele țării circa 500.000 de persoane. Mulți sunt
    nevaccinați și nu cunosc noile reguli anunțate de autorități în contextul
    răspândirii variantei africane a coronavirusului, Omicron. Spre exemplu, într-o
    singură zi, la nivel naţional, 13.000 de români dintr-un total de 120.000 care
    au intrat în ţară, nu erau vaccinaţi şi nu aveau test PCR, motiv pentru care au
    intrat în carantină.

    În plus, de luni a devenit obligatoriu și formularul
    digital de localizare a pasagerilor. Acesta se completează electronic, prin
    intermediul unei aplicaţii online dezvoltată de Serviciul de Telecomunicaţii
    Speciale, a cărei pagină este disponibilă la adresa plf.gov.ro. Potrivit
    autorităților, de la lansarea aplicaţiei, duminică dimineață, zeci de mii de
    persoane au generat astfel de documente care ar urma să simplifice procedurile
    de intrare în ţară.


    Şeful Punctului de Trecere a Frontierei Giurgiu, Răzvan
    Păun, a explicat cum se aplică noua regulă:

    Procedura este peste
    tot la fel, nu contează că este punct de trecere rutier, aeroportuar, feroviar.
    În momentul în care persoana se prezintă la punctul de trecere, poliţistul îi
    solicită documentul de călătorie, paşaport sau o carte de identitate, iar în
    acel moment cetăţeanul este verificat dacă a completat sau nu acest certificat
    de intrare în România. În cazul în care l-a completat şi nu se impune măsura
    carantinei, persoana trece punctul de frontieră fără nicio altă problemă, iar
    în cazul în care persoana nu a completat acest formular are obligaţia de a-l
    completa în termen de 24 de ore de la trecerea frontierei. Acest lucru nu va
    duce la creşterea valorilor de trafic din punctul de frontieră, fiind o
    verificare automată, maxim cinci secunde. În cazul în care nu respectă această obligaţie va fi
    sancţionat cu amendă în valoare de la 2.000 la 3.000 de lei (n.r. de la 400 la
    600 de euro).


    La rândul său,
    șeful Poliției de Frontieră, Liviu Bute, dă asigurări că oamenii vor fi
    sprijiniți de autorități:

    Sfatul nostru este ca formularul să fie
    completat din timp pentru a nu se sta foarte mult la controlul de frontieră. În
    rest, noi vom asigura în continuare, în toată această perioadă, la capacitate
    maximă arterele de control şi vom răspunde la fiecare solicitare a persoanei
    pentru a o dirija să îşi rezolve toate aceste probleme legate de completarea
    formularului.


    Formularul de localizare ar urma să ajute
    autorităţile să îi identifice rapid pe cei care au intrat în contact cu o
    persoană infectată. Acest document inlocuiește declaraţia epidemiologică
    necesară până acum la intrarea în România.


  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 21.11 – 27.11.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 21.11 – 27.11.2021

    Guvernu nău la București


    Parlamentulu di București deadi, gioi, votlu di pistipseari ti cabinetlu pripusu di liberalu Nicolae Ciucă — ună nauă formulă guvernamentală cu 20 portofolii, ampărțăti anamisa di PSD, PNL și UDMR. Româñilli aşteaptă ca executivlu s’calcă lucru şi s’ndreagă problemili existenti, lumea easti sătulă di crizi şi di tăxeri, declară prezidentulu Klaus Iohannis, la ţeremonia di băgari pi ipotisi: “Criza politică s-bitisi, ama alanti crizi nu şi niţi problemili nu kirură. Pandemia nu s-bitisi, criza energhetică nu s-bitisi, acaţă maş năi turlii, bugetlu pi aestu an lipseaşti s’hibă rectificat, bugetlu tră anlu yinitoru lipseaşti s’hibă ndreptu şi votat. Oamiñilli aşteaptă păltearea-a tiñiiloru di cafi mesu şi a pensiilor tu oara ananghi şi multi alti lucri caftă tra s’hibă ndreapti ntrăoară. Tră tuti aestea easti ananghi di un guvernu vărtosu, cu ună majoritate consistentă tru parlamentu şi tora avemu aestu guvernu.”


    Păzărăpserli anamisa di PSD, cari lu-ari nai ma marli numiru di parlamentari, și PNL, partidu ţi easti la guvernari, deadunu cu UDMR, ahurhinda ditu 2020, ţănură cabaia kiro, aţeali dauă formațiuni s’akicăsiră, pănu tru soni, s’asiguripsească pi arada ipotisea di premieru. Aesta după ţi aprăftăsiră s’ndreagă unu program di guvernari cari au misuri aștiptati di electoratlu a cathi unlui și să andreagă un algoritmu echitabil di ampărțari a mandatilor di ministru. Lucărli fură multu ma aplo tru aţea ţi mutreaşti UDMR, cari armâni tru naua ecuație executivă cu idyili trei ministeri: Dizvoltarea Regională, Mediu şi Sport și iotisea di viţepremier.


    Programlu di guvernari pruveadi ahărdzeari 7% ditu PIB tră investiţii, băgarea tu practico Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă şi ufilisearea-a Planlui di Investiţii “Anghel Saligny” tră s’ñicureadză decalajili di dizvultari anamisa di regiuñili a văsiliillei. Va s’crească indemnizaţia socială, alocaţiile tră cilimeañi, tiñiia di cafi mesu di mesi brută pi văsilie, ama și pensiili. Tu ahurhita-a anlui yinitoru, va s’facă isapi ti mecanismulu di protecţie a consumatorlor andicra di criştearea-a păhadzloru la energhie și va s’llia ma largu misuri aţea turlie ca populaţia și companiili româneşti s’nu aibă zñie. La Ministerlu ali Educație va s’hibă adratu unu comitet cari va s’lucreadză la năulu nomu tru domeniu, a deapoa dzăţ di miliardi di euro va s’hibă investiţ tru yinitorlli 10 añi tru infrastructura di transportu. Tru domeniul ali Justiție, tiñisearea a condiţiilor ditu Mecanismul di Cooperari şi Verificari easti unu di obiectivili a nauăllei coaliţii. Tru idyiulu kiro, NATO, UE şi Parteneriatlu strateghicu cu SUA suntu sturlli pi cari România va ş-ntimilleadză tută politica di apărari şi securitati, anvărtuşearea a profilui şi rolu ali Românie tru ateali dauă structuri armânu un lucru di amprotusa tră București.



    Catandisea epidimiologică tru România


    Unu di aţeali nai cama greali ti kiverniseari portofoliili, cu ahâtu ma multu tora tru contextulu pandemic, fu priloatu di profesorlu doctoru Alexandru Rafila, reprezentantulu ali Românie la OMS. Ari vreari ta s’da silă ti vaccinari şi modernizari dimecu ti 46 di spitale, iara Alexandru Rafila ari tru videală ma multi misuri tră s’nu yină ună idyea dalgă cumu dalga patru: “Aţea ţi nă sinfiriseaşti tru aestă oară easti parteneriatlu cu oamiñilli cari lucreadză tru sistemlu di sănătati şi nă sinfiriseaşti s’aflămu turlia nai cama buna, atea turlie tra s’avemu agiutorlu a populaţiillei/ a bănătorloru tră misurli di sănătati publică. Fui multu nvirinatu di sutili di morţă cari s-nregistrară cathi dzuuă tru văsilia-a noastră. Easti ti nipistipseari ca ună văsilie ditu Uniunea Europeană s’neghistreadză nai cama marli numiru di morţă raportatu la populaţie şi lipseaşti s’nă ndridzemu s’adrămu tutu ţi putemu di itia că aestu lucru s’nu s’facă altă oară şi s’dăm şi ună nădie a oamiñilor. Tru anlu 2022 va s’aflămu calea cătă normalitate.”


    Numirlu a cazurlor năi di COVID-19 easti pi scădeari, tru aestă stămână, tru România, di agiumsi sumu 2000 tru 24 di săhăţ ditu soni tră prota oară după multi stămâñi. Ghini ma, numirlu a morţăloru asociatu easti nica mari, anvărliga di 200 cathi dzuuă. Sinferlu a populațiillei tră vaccinari agiumsi diznău tru unu kiro di regresu, iara tru aestu kiro aproapea 40% ditu totalu a populațiillei lo nai ma pţănu ună doză di vaccinu. Maş ndauă giudeţi suntu tora tru scenariulu aroșu, iara Ministerlu ali Educație dimăndă că unitățli şcolari di Bucureşti şi ditu alti localităţ, cari au ună rată di infectari sumu 3 cazuri la ñillea di bănători, potu s’apufusească organizarea cursurloru cu prezenţă fizică.



    Muabeţ anamisa di Klaus Iohannis şi Maia Sandu, București


    Tru contextul a yiurtusearillei estanu 30 di ani di la apufusearea a ligăturloru diplomatiţi anamisa di România și Ripublica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), prezidenţălli Klaus Iohannis și Maia Sandu avură muabeţ, tru aestă stămână, București, tru arada-a curi năpoi adusiră aminti ligăturli speţiali anamisa di aţeali dauă stati. Ripublica Moldova s’hărseaşti di un agiutoru babageanu, durabilu şi transpartinicu di cătă Bucureşti, declară prezidentulu Iohannis. Șeflu a statlui cundille că muabeţli avură tru scupo tuti domeniile tru cari România și Ripublica Moldova au proiecti comune, maxusu tru atea ţi mutreaşti interconectarea energhetică şi anvărtuşearea-a securitatillei energhetiţi, dizvoltarea-a infrastructurăllei di transport, perspectivili tra s’da ma largu asistenţă nirambursabilă a Ripublicăllei Moldova, dizvoltarea a comunicaţiilor şi a cooperarillei tru domeniul a educaţiillei. Tutunăoară, năpoi fu spusă andruparea-a Bucureștiului tră gaereţli a Chişinăului di integrari europeană. România easti cratlu ţi nă ndrupaşti susto tru planu economicu, politicu, diplomaticu, culturalu, educaţionalu, declară și Maia Sandu, cari zbură ti unitatea culturală, istorică şi lingvistică anamisa di aţeali dauă văsilii.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Şapti miliuñi di vaccinaţ

    Şapti miliuñi di vaccinaţ

    România năstricu praglu di șapti miliuñi di vaccinaț cu schemă completă contra a năului coronavirus, atea ţi reprezintă aproapea 37% ditu populația a văsiliillei. Hăbarea fu faptă di Comitetlu Național di Coordonare a Activitățlor mutrinda Vaccinarea contra COVID-19, tru condițiile tru cari yeaţărlli năpoi spunu că imunizarea lipseaşti s’armănă nai ma importantă metodă di preveniri a infectarillei. Experţăllii tru sănătate spun că meatrili di precauţie şi distanţari lipseaşti s’hibă tiñisiti ma largu, maxusu că văsiliili occidentale, iu rata di imunizare easti multu ma mari, s’ampulisescu, diznău, di ună creaştire a infectărlor. Cu tuti că, tru România, incidența a năilor infectări cu COVID-19 easti tru scădeari, armâni analtu numirlu a decesilor asociati COVID-19 și aţelu a pacienţălor aflaț tru catandisi greauă.



    Managerlu a Spitalui Universitar di Urgenţă Bucureşti, profesor doctor Cătălin Cârstoiu, spuni că, acă numirlu di cazuri năi di infecţie scădzu aparent, va s’aibă, ma largu, ună zori tru mărli spitali.


    “Tru spitalili mari, di urgenţă, cum easti şi Spitalu Universitar, ma largu va s’aibă ună catandisi greauă, ta să spun aşi, tră yinitoarili stămâni, tră aţea că akicăsiţ şi akicăsimu tuţ că, tru terapie intensivă ică tru spitalili mări, agiungu cazurli cu turlii di mesi, turlii serti a aliştei lăngoari, aşi câ acă tru UPU pari că ari un trendu descendentu, lucărli armănu ma largu ndilicati: 30-40 di pacienţă staţionari, cathi dzuuă, di pi ună dzuuă pi alantă, tru camerele di gardă. Tru spital, numata zburămu di 450, zburămu di 350, dimi cata aoa himu. Dealihea easti tră prima oară cându numirlu a pacienţăloru negativi internaţ easti ma mari andicra di numirlu a pacienţăloru pozitivi, după aproapea doi meşi şi giumitateˮ.



    Comitetlu Naţional di Coordonare a Activităţilor mutrinda Vaccinarea estimeadză că, până tu bitisita a meslui, va s’hibă bitisiti pregătirile loghistiţi mutrinda imunizarea anti-COVID a cilimeañiloru cu ilikia anamisa di 5 şi 11 di añi. Vaccinarea tră aestă grupă di ilikie ari căbilea s’ahurhească tu andreu ică, tru un scenariu ma pţăn probabil, tru yinaru anlu yinitoru. Cilimeañilli cu ilikia di până tru 11 di añi va s’poată s’hibă vaccinaţ tru ţentre iu ari serlu Pfizer BioNTtech, ama şi tru cabinetili a yeaţărloru di familie, platforma specializată va shibă alăxită aţea turlie că un adult s’poată s’facă programarea ti un cilimeanu.


    Di altă parte, u faţi ma greauă catandisea mutrinda problema a vaccinărlor fictive. Dauă asistente stipsiti că deadiră, ti păradz, certificate false di vaccinare anti-COVID la unu ţentru ditu Yumbrukea Petea fură arestate preventiv tră 30 di dzăli. Idyea apofasi fu loată şi tru cazlu a doi nregistratori di la ţentrul di vaccinare. Uidisitu cu procurlli, una ditu asistente şi aţelli doi registratori au căftată şi au loată ma multi ori arada păradz, anamisa di 250 şi 300 di euro di la atelli cari vrea ta s’aibă ună adeverinţă di imunizare şi certificat digital european COVID fără s’facă dozili di vaccin. Alantă asistentă avea rolul di intermediar.



    Autoru:Lyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Isăki mutrinda vaccinarea

    Isăki mutrinda vaccinarea

    România ș-pripusi năi ținte mutrinda vaccinarea anti-coronavirus, după ţi născănti di ma ninti fură ratate di itia-a reticențăllei di partea a bănătorloru. Comitetlu Naţional di Coordonare a Activităţlor mutrinda Vaccinarea spuni tora că ari ca obiectiv imunizarea cu prima doză a 2 miliuñi di oamiñi până tu bitisita-a aluştui an (tra s’agiungă la 45% ditu populaţie), a diapoa 70% ditu populaţie s’hibă vaccinată până tru primlu trimestru a anlui 2022. Diclarațiile yin după muabeţ anamisa di specialiști români și ali Organizație Mondială a Sănătatillei, cu scupolu ta s’află cearei tra s’dănăsescă criştearea cabaia multu a cazurlor severe şi a morțălor di COVID-19 ditu România. Năulu optimism a autoritățlor sanitare di București easte temperatu ama di OMS, cari estimeadză că, ma s’hibă ţănutu ritmolu di vaccinare ditu aesti 6 stămâñi ditu soni şi strategiile di vaccinare ditu aestu kiro tu practico, România va s’agiungă tăş tru aproximativ 7 meşi la ună anvăleari vaccinală di 40% ama tră populaţia totală şi tru aproximativ 31 di meşi la ună anvăleari di 70%. Cu tuti aestea, OMS veadi ună creaştire constantă tru treillli stămăñi ditu soni tu aţea ţi mutreaşti vaccinarea, maxusu tu arada a persoanilor sumu 50 di añi.



    Uidisitu cu unu comunicat, 92% ditu decesile ditu România au fură nregistrate la persoanele nevaccinate. Nai ma multi ditu aestea avură si alti lăngori, ama fură nregistrate decese şi tru arada-a tinirloru, cilimeañiloru şi ali populaţie active. România easti pi penultimlu loc tru Uniunea Europeană tru aţea ţi mutreaşti rata di imunizare (anvărliga di 30 %) și multu sumu rata medie mondială. Văsilia s’ampuliseaşti cu patra dalgă a pandemiillei multu ma fuviroasă, di itia a variantăllei Delta a coronavirusului. S’dukescu și adgheafuri mari di la un giudeţu la alantu, zonili ditu nord-est şi sud avânda ună anvăleari vaccinală ma ñică. Pi grupi di ilikie, isăkili spunu ună imunizari di aproximativ 50% la persoanili cu ilikiili anamisa di 50 şi 69 di ani, ama maş anvărliga di 20% la persoanili cu ilikia di pisti 80 di añi. Ari, tutunăoară unu declaju di gen, mllerli hiinda semnificativ ma puănu vaccinati andicra di bărbaţ, cu unu adgheafuru di aproapea 20% la persoanele di pisti 60 di ani.



    Comitetlu Naţional di Coordonare a Activităţilor mutrinda Vaccinarea pricunoaște că imunizarea tru populaţia generală easte scădzută şi dănăseaşti, hiinda sumu media regională, ama nu spuni și cum ș’pripuni s’alăxească situația. OMS dimăndă că easte importantu ca România s’aibă tu prota thesi furnizarea-a vaccinurilor cari ascapă bana a aţiloru cari au nai cama marli riscu di decesu şi turlii greali a lăngoarillei, cum suntu tricuţlli, persoanili cu lăngori croniţi şi alte categorii la riscu – persoanili gravidi și personalu cari activeadză tru dumenii esenţiali.




    Autoru: Eugen Coroianu


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Ună dramă la cari nu lipsea să s’agiungă

    Ună dramă la cari nu lipsea să s’agiungă

    Tu lumea tută, COVID lăndzidză 239 di miliuñi di oamiñi şi aproapea 5 miliuñi ditu elli fură vătămaţ. Nai cama zñiipsită văsilie easti SUA, cu 44 di miliuñi di lăndzidzări şi 712 di ñilli di morţă. Tru aţeali dauă clasamenti, locărli di ma nghiosu nu suntu idyea, născănţă trec nintea-a alăntoru, la un indicatoru ică altu. Nica nă oară să spuni că pandemia nu s’manifestă idyealui, tru lenu turlii di locuri ditu lumi.



    Ditu totalu di cazuri di lăndzidzări, cama di 1,4 miliuñi fură nregistrate tru România, văsilie cu 19 miliuñi di bănători. Şi ditu totalu a morţăloru, 40 di ñilli. Datili cumulate nu va să spună ună catandisi ndilicată ama imaginea di adză a pandemiillei, tru România, nă spuni ună catandisi dramatică, ună traghedie tru mplină dizvărteari. Spitalili suntu mplini, numata ari vără loc la secţiile di urgenţă ică di terapie intensivă, ari ixiki di oxigenu, ixiki di yitrii, ambulanţili suntu năstricuti di aftukinatli mortuari.



    Isăkili di tora suntu ti nipistipseari, anvărliga di 15 ñilli di năi infectări, tru kirolu a cathi unăllei dzuuă ditu soni, şi numirlu a morţăloru raportate cathi dzuuă tricu, născănti ori, şi di 400. Aesti ţifri u aducu România, tru aesti dzăli, tru protili locuri tru clasamentul internaţional a pandemiillei, la numirlu di infectări şi di morţă, deadunu cu văsilii multu ma mări şi ma populati. S-căftară exighisseri, ditu protili momenti. Nai ma vărtoasă spuni ti numirlu ñicu a aţiloru cari s-vaccinară. Ase, ditu ateali 19 miliuñi di bănători ali Românie, maş 5,6 miliuñi au ună formulă completă di vaccinari, cu dauă dozi ică doza unică, la vaccinurli cari s’bagă tru lucru aşi. Amintămu un proţentu di aproapea 30% di vaccinaţ ditu populaţia totală. Dealihea, ma s’nă raportăm maş la populaţia cari poati s’hibă vaccinată, proţentul creasti ama armâni, ama, multu ma ñicu andicra di aţeali dimăndati di stataili a Uniunillei Europene, cu ţifre ale vaccinari di 70-80 tu sută. A loru lă si adavgă aproapea ună giumitati di miliuni di oamiñi vaccinaţ cu treia doză, doza booster, di anvărtuşeari a imunitatillei amintată pritu vaccinari. Şi ma ñîcu, multu ma ñicu, cabaia ñicu, easti proţentul a aţiloru vaccinaţ şi infectaţ, ama, i cari muriră di itia a COVID-lui.



    Căţe nu s’vaccineadză româñilli, barimu la nivelu a partenerlor ditu Uniunea Europeană, easti ună ntribare la cari tutu s’caftă apandisi, maxusu tu debaturli televizate, ama şi tru social media ică tru alti zoni informali di dezbatere şi informare. Di ună parti, easti succeslu niaştiptatu a tutuloru tendinţilor anti-vacciniste, di alanta, easti zborlu di politica şi politiţli ninspirate mutrinda vaccinarea ili cari nu eara ici, tu kirolu ditu soni.



    Aoa şi ndoi meşi, tu ahurhita-a vearăllii, fu dimăndată, aproapea azvingătoru, victoria finală contra-a pandemiillei, nkisindalui di ola ñîcurarea cabaia multu a cazurlor di infectari. Fură ñîcurati şi meatrili restrictive, iara aţeali armasi numata fură tiñisiti. Iara vaccinarea s-ñicură, dusi nghiosu ca ună gaereti ţi numata eara ananghi. Niţi tu aestă oară, tru aestă catandisi dramatică, dimăndată dimi, vaccinarea nu cunoaşte ună xanayineari tru opţiunile majoritare. Numirlu a aţiloru cari s’vaccineadză cu a treia doză easti multu ma mari andicra di numirlu a aţiloru căndăsiţ să s’vaccineadză ti prota oară. Altă turlie spusă, cari akicăseaşti ţi nsimneadză vaccinarea ti dănăsearea a pandemiillei faţi şi a treia doză, cari easti adeptulu a nevaccinarillei neadzi pi aestă linie fără ezitari.



    După unu kiro dipu mari anda ici nu s’minti politiclu şi administraţia tru ţi mutreaşti darea silă a vaccinarillei, tora s’faţi ună cursă iruşi di băgari tru lucru a “certificatlui veardi”, tru ună formulă specială, fără testi ti aţelli nivaccinaţ, maş cu certificatlu di vaccinare ică dovada că tricu pritu lăngoari tru şasilli meşi ditu soni. Ari şi demonstraţii contra a “certificatlui veardi”, şi ici ţiva ditu teoriile conspiraţioniste, tru România easti ca iuţido tru Europa. Şi, cu tuti aestea, ari unu lăhtărosu specific a aluştoru dzăli, spitalili ambudyiusiti di un afluxu babageanu di noi lăndzidzări di COVID şi mirminţă cabaia cu multu lucru, cari lli-aproaki aţelli ţi kirură alumta cu lăhtăroslu coronavirus.








    Autoru: Marisu Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Cllimari tră responsabilitati

    Cllimari tră responsabilitati

    Pandemia aduţi zñie la tutu ma multi persoani tiniri, ţi nu au comorbidităţ, nica şi ditu arada-a cilimeañiloru, a deapoa autorităţli au tu prota thesi ascăparea a oamiñiloru, aestă turlie lă oară a româñiloru ministurlu a Sănătatillei, Vlad Voiculescu. Tu aţea ditu soni işeari publică, el lli-avu ningă năsu directorllii a născăntoru spitali mări di Bucureşti, tra s-anvărtuşeadză idheea căţe catandisea easti tu piriclliu s-agiungă critică ma s-nu aibă ună responsabilizari di partea a bănătorloru. Naua dalgă a pandemiillei di Covid -19 aputruseaşti pritu putearea di contaminari şi capaţitatea ta s-aducă zñie şi tu arada-a născăntoru lumăki ditu bănătorllli ţi canda eara ma pţănu ică ici tu piriclliu ta s-hibă agudiţ di lăngoarea a viruslui.



    Ia ţi spusi Vlad Voiculescu: “Vă aduţeţ aminti că, tu ahurhita-a crizăllei, atumţea cându să zbura ti unu pacientu, eara dimăndati public comorbidităţli. Şteamu că aestu virus aduţi kindinu a oamiñiloru cari au pănă tu aţea oară născănti comorbidităţ. Emu ghini, videmu tora şi oamiñi sănătoşi, cari nu maşi că agiungu s-hibă internaţ tu spitalu, că adară nica şi turlii greali a lăngoarillei. Videmu tutunăoară şi cilimeañi. Di tuţ pacienţălli cu turlii critiţi, ma multu di unu cirecu suntu intubaţ, aesta andicra di ahurhita-a pandemiillei, cându proporţia-a formiloru severi şi critiţi eara cabaia ñicurată.”



    Yeaturlu Andreea Moldovan, secretaru di stat tru ministerlu a Sănătatillei, spusi că s-agiumsi pi isapea ţi spuni ună crişteari a numirlui di infecţii cu SARS-CoV-2 la cilimeañilli pi ilikia ñică, pănu di 10 añi. Ea cundille simasia mutrinda tiñisearea a meatriloru sanitari tru dizvărtearea-a huzmeţloru comuni tru cari suntu mintiţ cilimeañilli. Ministurlu Voiculescu dimăndă un şingiru di apofasi, ntră cari suplimentarea-a paturloru la terapie intensivă tru născănti spitali. Ministerlu ari naeti, tutunăoară, s-ñicureadză zorea ţi easti tora tu unităţli di aprukeari urgenţili pritu redirecţionarea-a cazurloru cătră unităţ spitaliceşti cari nu deadiră până tora serviţii di urgenţă. Directorlli di spitali năpoi spusiră aţea ţi oamiñilli raţionali, imuni la mesajili false, conspiraţionisti, ştiu ctandisea că: sistemlu di sănătati easti cabaia ncărcatu, iara personalu easti stuhinatu cu lucărlu.



    Yeaturlu şef al UPU-SMURD Bucureşti, Bogdan Opriţa, cundille ananghea că oamiñilli s-colaboreadză şi s-facă vaccinlu. Bogdan Opriţa: “Ari căbilea căţe, cara numirlu a pacienţăloru va s-crească, atumtea numata va s-avemu crivăţ la ATI, numata va s-avemu crivăţ cu oxigen. Cara tru a daua dalgă, iuva la 50% ditu pacienţă avea turlii lişoari şi putea s-ducă acasă, tora zori easti s-dămu cali la 10% ditu pacienţă. Aproapea tuţ pacienţălli au ananghi di oxigen şi au ananghi di oxigen tru debitu mari. Pi ningă aestă dalgă, cari reprezintă ună creaştiri, avem şi pacienţălli ţi nu putem s-ll-alăsămu nanăparti, dimi s-nu avemu ngătanu di elli. Ordinlu a ministurlui tră sănătati apufuseaşti multu limbidu că lipseaşti s-avemu ngătanu dauli cătigurii di pacienţă, ăţe cătu mul;ti apaturi s-avemu la ATI, eali tutu va s-umplă. Până când nu va s-aibă ună colaborari din partea a bănătorloru, cătu multi apofasi s-lomu, nu va s-putemu s-agiundzemu tu capu tu isihie”. Ari şi hăbări buni: campania di vaccinari s-duţi ninti tu un ritmo cari poati s-bagă tru practico scupolu a imunizarillei ti 10 miliuñi di româñi pănă tu yismăciunu.



    Autor: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • “BILETE DE VACCIN” din sec XIX – XX

    “BILETE DE VACCIN” din sec XIX – XX

    Istoria vaccinărilor în spațiul locuit compact de români e apropiată de cea a Franței care, sub Napoleon I, legifera obligativitatea acestui serviciu sanitar foarte eficient în timpul epidemiilor. Ca în zilele noastre, cei vaccinați primeau o adeverință, un ”bilet de vaccinațiune” obligatoriu, cel puțin pentru călătorii pe continent. Câteva superbe astfel de ”bilete” de epocă se află în coleția arheologului George Trohani cu care am avut privilegiul să dezvolt subiectul, într-un dialog purtat la sediul Muzeului National de Istorie a României.