Radio România Internațional

Tag: vaccinari fictive

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 09.01 – 15.01.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 09.01 – 15.01.2022

    Năi misuri antiepidimiţi


    Incidenţa COVID-19 tru Bucureşti şi alţă căsăbadz mãri ditu România, faptă isapi ti 14 dzăli, tricu di 3 cazuri la nillea di bănători, s’clleamă intrarea tru scenariul aroşu. Neise, activitatea a restaurantilor şi cafineadzloru easti di aoa şi nclo cu izini maş până la 30% ditu capacitatea maximă a spaţiului, uidisitu a unei apofasi adoptată di Comitetlu local tră Situaţii di Urgenţă. Localurile pot s’lucreadză maş tu intervalu di sihati 5-22. Participarea easti cu izini maş tră persoanele cari sunt vaccinate contra a virusului SARS-CoV-2 şi tră cari tricură 10 dzăli di la bitisearea a schemăllei complete di vaccinare, tră persoanili cari predzintă rezultatlu negativ a unlui test RT-PCR nu ma veclliu di 72 di săhăţ ică rezultatul negativ certificat a unui testu antigen rapid nu ma veclliu di 48 di săhăţ. Sunt aprukeati și persoanili cari suntu tru perioada anamisa di a 15-a dzuuă şi a 180-a dzuuă ulterioară a confirmarillei ti infecarea cu năulu coronavirus.


    Nică un dosar di vaccinări fictive


    Tinţi persoane fură ncllisi, ñiercuri, dupu aţseali 25 di percheziţii fapti tru Neamţ şi Iaşi (nord-est) di poliţiştilli a Direcţiillei Generală Anticorupţie, tru cadrul a unui dosar mutrinda infracţiuni di fals şi aruşfeti tru ligătură cu amintarea paranomu a născăntoru certificate cari s’atastă vaccinarea anti-COVID-19. Uidisitu cu născănti izvuri judiciare, fură ncllişi trei yeaţră, ună asistentă şi un intermediar. Cercetărli au tu scupo lucre di turlie infracţională fapti, ahurhinda cu giumitatea a anlui 2021, di cătră yeaţră şi asistenţi medicali ditu aţeali dauă giudeţe, cari, ti păradzlli ţi lă si deadi cu titlu di aruşfeti, elibearară certificate di vaccinare ti născănti persoane, acă ună parti di aeşţa nu tricură pi la cabinetele medicale ică centrele di vaccinare. La sfârşitul anului trecut, procurorii ditu Direcţia Naţională Anticorupţie anunțau că, di la diclanşarea pandimiei, acum doi ani, au dischis 168 di dosare penale tră infracţiuni legate di situaţia sanitară ică di vaccinarea fictivă. Uidisitu cu izvurli di hăbări, România avu nai ma lăryurie anchetă ditu statele a Uniunillei Europene, cu cama di 3.000 di certificate false eliberate la Vama Petea di cadri medicale şi lucrători ditu spitale corupţă. Di la declanșarea a pandemiillei, pi teritoriul ali Românie eara nregistrati 1,8 miliuñi di cazuri di COVID-19, iar vără 60 di ñilli di persoane diagnosticate cu năulu coronavirus muriră. Pe fondul psihoz4llei anti-vaccin ţi u adăpă ună parte ali media, ndoi politicieni și alti figuri publiţi, văsilia ari adaua nai ma scădzută rată di imunizare ditu atelli 27 di membri ali Uniunii Europene, după Bulgaria.


    Criza energiillei


    Ministurlu român ali Justiţiei, Cătălin Predoiu, îlli caftă a procurorlui general, Gabriela Scutea, su păhadzlli la electricitate. El va ta s’hibă loati apofasi ti suntu ananghi ta s’află s’ambudyiusească şi combată hăirlăticu iţi turlie di infracţiune tru ligătură cu păhadzlli mãri ditu facturli a românilor. Infracţiuñile vizate pot s’hibă arădeari, abuz tru serviciu, concurenţă niloială, grup infracţional organizat. Şi ministrul ali Energie, Virgil Popescu, lă pitricu a românilor cari lugursscu că facturli la energie electrică şi gaz natural suntu incorecte shibă căftati cu giueapi a furnizorului ică, cara aestu nu da apandisi a căftarillei, s’facă reclamaţie la Autoritatea Naţională di Reglementare tru Energie (ANRE). Ministurlu adusi căbati a furnizorloru că au unu purtaticu incorect andicra di consumatnkisiră niaprukeată di aeşţa, cari u-arucă borgea la politicieni şi află căbati niclarităţli legislative tru ţi mutreaşti compensarea şi plafonarea a facturilor. ANRE cundille că, după reclamaţiile aprukeati tu kirolu ditu soni, nkisiră controale la dzăt di operatori economiţ, furnizori di energie electrică şi gaze.


    Banca Centrală şi inflaţia


    Banca Naţională a Româniillei u criscu rata a toclui di politică monetară la 2%, di la 1,75%, tru an şi apufusi să-lu ţănă control susto ti lichidităţli di pi păzarea monetară. Easti a treia andamusi di lucru consecutivă a cumăndusearillei BNR tru cari easti criscut toclu-clleaie, cu scupolu ta s’ţănă sumu control inflaţia, cari creaşte maa ayoñea andicra di cum s’minduea. Specialiştilli a bancăllei estimeadză că tru yinitoarea perioadă va s’crească şi tocurli practicati di bănţă la mpărmuturli dati ti populaţie şi companii, ama şi la depozitili, ţi suntu nica pi unu livelu multu ñicuratu.


    Păradz europeni tră redresare


    Fonduri di 1,9 miliardi di euro ş-cama intrară, gioi, tru contul a statlui român, aesti reprezentânda prefinanţare ditu împărmutlu dat ali Românie, pritu Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă (PNRR), după ţi fură agiumti ţintele şi jaloanele ditu trimestrul IV 2021 – dimăndă Ministerlu a Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) di Bucureşti. Uidisitu cu izvurlu aesţă păradz s’adavgă la prota tranşă a prefinanţarillei, pi componenta di grant, păltită di Comisia Europeană tu 2 di andreu 2021, tru valoare di 1,85 miliardi euro. Ase, ditu oara anda easti aprobată şi nkisită implementarea a PNRR, pi 3 di brumaru 2021, ună sumă totală di 3,79 miliardi euro fu dată a Româniillei. Cama di 29 di miliardi di euro va-lli si da, utut cu tut a Bucureştiul di la Bruxelles, tră finanţarea PNRR. Împărmuturile ditu aest program, atrapti tru condiţii multu avantajoase, va s’hibă ufilisiti tră finanţarea a născăntoru proiecte di anvergură tră România: suti di kilometri di autostradă, dzăţ di ñilli mii di locuinţe racordate la reţele di apă şi canal, facilităţi tră digitalizarea ndauă ñilli di IMM-uri ică dzăţ di ñilli di icări riampăduriri — nica spuni MIPE.


    România cătă mondialu di handbal


    Echipa naţionala masculină di handbal a României s-califică tru faza a doua a preliminariilor Campionatului Mondial ditu 2023, după azvimsi selecţionata Republicii Moldova viţină cu scorul di 33-23, dumănică seara, pe teren propriu, la Cluj-Napoca, tru atelu ditu soni meci ditu Grupa a 3-a ditu prima fază preliminară. Tru meciurli anterioare ditu grupă, România azvimsi Israelul cu 33-30, iar israelienii antricură Republica Moldova cu 42-31. România agiumsi pi primul loc, cu 6 puncte, deapoa yini Israel, 4, Republica Moldova, 2, şi Cipru, 0 puncte. Selecţionata a Ciprului nata participă la turneu, di cauza a unui focar di COVID-19 tru lot, şi kiru tute meciurile la aşa-numita measă veardi, cu 0-10. Protili dauă clasate s-calificară tru faza a daua a preliminariilor. Cvadruplă campioană a lumillei, România lo parti la 14 ediţii a Campionatlui Mondial masculin di handbal, ama aţea ditu soni tăşu tru 2011.



    Autoru: Bogdan Matei

    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 09.01 – 15.01.2022

    Retrospectiva săptămânii 09.01 – 15.01.2022


    Noi măsuri antiepidemice


    Incidenţa COVID-19 în Bucureşti şi alte oraşe mari din România, calculată la 14 zile, a trecut de 3 cazuri la mia de locuitori, ceea ce înseamnă intrarea în scenariul roşu. Ca urmare, activitatea restaurantelor şi cafenelelor este de acum permisă doar până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, potrivit unei decizii adoptate de Comitetul local pentru Situaţii de Urgenţă. Localurile pot funcționa numai în intervalul orar 5-22. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, pentru persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 48 de ore. Sunt acceptate și persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu noul coronavirus.



    Încă un dosar de vaccinări fictive


    Cinci persoane au fost reţinute, miercuri, în urma celor 25 de percheziţii efectuate în Neamţ şi Iaşi (nord-est) de poliţiştii Direcţiei Generale Anticorupţie, în cadrul unui dosar privind infracţiuni de fals şi corupţie în legătură cu obţinerea în mod ilegal a unor certificate care să ateste vaccinarea anti-COVID-19. Potrivit unor surse judiciare, au fost reţinuţi trei medici, o asistentă şi un intermediar. Cercetările vizează aspecte de natură infracţională săvârşite, începând cu jumătatea anului 2021, de către medici şi asistenţi medicali din cele două judeţe, care, în schimbul unor sume de bani cu titlu de mită, au eliberat certificate de vaccinare unor persoane, fără ca măcar o parte dintre acestea să fi trecut pe la cabinetele medicale sau centrele de vaccinare. La sfârşitul anului trecut, procurorii din Direcţia Naţională Anticorupţie anunțau că, de la declanşarea pandemiei, acum doi ani, au deschis 168 de dosare penale pentru infracţiuni legate de situaţia sanitară sau de vaccinarea fictivă. Potrivit sursei, România a avut cea mai amplă anchetă din statele Uniunii Europene, cu peste 3.000 de certificate false eliberate la Vama Petea de cadre medicale şi angajaţi din spitale corupţi. De la declanșarea pandemiei, pe teritoriul României au fost înregistrate 1,8 milioane de cazuri de COVID-19, iar circa 60 de mii de persoane diagnosticate cu noul coronavirus au murit. Pe fondul psihozei anti-vaccin întreținute de o parte a media, câțiva politicieni și alte figuri publice, țara are a doua cea mai scăzută rată de imunizare dintre cei 27 de membri ai Uniunii Europene, după Bulgaria.



    Criza energiei


    Ministrul român al Justiţiei, Cătălin Predoiu, îi cere procurorului general, Gabriela Scutea, să facă o anchetă pe tema exploziei preţurilor la electricitate. El vrea să fie luate măsurile necesare pentru a descoperi, preveni şi combate eficient orice tip infracţiune în legătură cu preţurile mari din facturile românilor. Infracţiunile vizate pot fi de înşelăciune, abuz în serviciu, concurenţă neloială, grup infracţional organizat. Şi ministrul Energiei, Virgil Popescu, le-a transmis românilor care consideră că facturile la energie electrică şi gaz natural sunt incorecte să se adreseze furnizorului sau, dacă acesta nu răspunde solicitării, să facă reclamaţie la Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE). Ministrul a acuzat furnizorii că ar avea un comportament incorect faţă de consumatori, acuzaţie respinsă de aceştia, care pasează responsabilitatea la politicieni şi dau vina pe neclarităţile legislative în ce priveşte compensarea şi plafonarea facturilor. ANRE a precizat că, după reclamaţiile primite în ultima vreme, au fost declanşate controale la zeci de operatori economici, furnizori de energie electrică şi gaze.



    Banca Centrală şi inflaţia


    Banca Naţională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară la 2%, de la 1,75%, pe an şi a decis să păstreze controlul ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. Este a treia şedinţă consecutivă a conducerii BNR în care se măreşte dobânda-cheie, în încercarea de a ţine sub control inflaţia, care creşte mai rapid decât se anticipa. Specialiştii băncii estimează că în următoarea perioadă se vor mări şi dobânzile practicate de bănci la creditele acordate populaţiei şi companiilor, dar şi la depozite, aflate încă la un nivel foarte redus.



    Bani europeni pentru redresare


    Fonduri de peste 1,9 miliarde de euro au intrat, joi, în contul statului român, acestea reprezentând prefinanţare din împrumutul acordat României, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), după ce au fost atinse ţintele şi jaloanele din trimestrul IV 2021 – informează Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) de la Bucureşti. Potrivit sursei, această sumă vine în completarea primei tranşe a prefinanţării, pe componenta de grant, plătită de Comisia Europeană pe 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro. Astfel, din momentul aprobării şi demarării implementării PNRR, pe 3 noiembrie 2021, o sumă totală de 3,79 miliarde euro a fost acordată României. Peste 29 de miliarde de euro ar urma să primească, în total, Bucureştiul de la Bruxelles, pentru finanţarea PNRR. Împrumuturile din acest program, atrase în condiţii foarte avantajoase, vor fi utilizate pentru finanţarea unor proiecte de anvergură pentru România: sute de kilometri de autostradă, zeci de mii de locuinţe racordate la reţele de apă şi canal, facilităţi pentru digitalizarea câtorva mii de IMM-uri sau zeci de mii de hectare de reîmpăduriri – mai susţine MIPE.



    România spre mondialul de handbal


    Echipa naţionala masculină de handbal a României s-a calificat în faza a doua a preliminariilor Campionatului Mondial din 2023, după ce a învins selecţionata Republicii Moldova vecine cu scorul de 33-23, duminică seara, pe teren propriu, la Cluj-Napoca, în ultimul meci din Grupa a 3-a din prima fază preliminară. În meciurile anterioare din grupă, România a învins Israelul cu 33-30, iar israelienii au trecut de Republica Moldova cu 42-31. România a ocupat primul loc, cu 6 puncte, urmată de Israel, 4, Republica Moldova, 2, şi Cipru, 0 puncte. Selecţionata Ciprului nu a mai participat la turneu, din cauza unui focar de COVID-19 în lot, şi a pierdut toate meciurile la aşa-numita masă verde, cu 0-10. Primele două clasate s-au calificat în faza a doua a preliminariilor. Cvadruplă campioană a lumii, România a participat la 14 ediţii ale Campionatului Mondial masculin de handbal, însă ultima oară tocmai în 2011.