Radio România Internațional

Tag: vaccinu

  • Cum va s’nveaţă di aoa şi nclo tru anlu şcolaru?

    Cum va s’nveaţă di aoa şi nclo tru anlu şcolaru?


    Ministrul interimar ali Educație, Sorin Cîmpeanu, dimăndă că elevlli ditu România va s’ahurhească cursurli ditu 8 di brumaru, după vacanța di dauă stămâni tru cari easti di itia a catandisillei sanitari. Turlia tru cari va s’dizvărtească oarili, cu prezenţă fizică ică online, va s’hibă apufusitu viniri, deadunu cu responsabilii ditu sănătati, avânda tu videală contextul epidemiologhic. Tutu tu bitisita-a stămânăllei va s’hibă dimăndati și alti lucre mutrinda disvărtearea a lucurlui didacticu, ntră cari ñicurarea a numirlui di teze şi vulusearea-a mediilor cu maş dauă noti la tuti materiili. Sorin Cîmpeanu spusi că va s’hibă aprobat un document tru aestă noimă şi exighisi câti tezi va s’da elevlli ditu cathi ţiclu şcolar:



    “Elevllii di clasa a V-a, a VI-a, a VII-a au teză la matematică şi la limba română. Elevdlli di clasa a VIII-a avea trei teze, armân maş cu dauă. Tră elevlli di liceu, elli au patru teze, ună singură excepţie – liceele tehnologhiţi cari avea maş trei tezi — tuti alanti filieri va s-aibă numirlu di tezi apufusitu di Ministerlu ali Educaţie, ñicuratu di la patru la trei”. Ministurlu interimar nica dimăndă că tezili va s’poată s’hibă dati ahurhinda ditu 6 di andreu, ponderea aluştoru tru media semestrială va s’hibă di 25%, iara susţănerea-a lor va s’facă obligatoriu cu prezenţă fizică.


    Sorin Cîmpeanu: “Tră elevlli cari nu va s’poată s’da tezi cu prezenţă fizică, ditu itii independente di volea-a loru – şi nă minduimu, cadealihea, la cazuri di infectari ică di carantinari – aestu lucru va s’poată să s’facă, ari bază legală, după turnarea diznou la şcoală, acă turnarea va s’facă tru semestrul II”. Sorin Cîmpeanu cundille că tru kirolu ditu soni criscu ritmolu a vaccinarillei anti-COVID-19 tru arada-a elevilor. Uidisitu cu datili ufiţiali, rata di imunizari năstricu 25% ditu totalu aţiloru cu ilikia di 12 di añi ş’cama. Tru aestu kiro, 80.000 di elevi cu ilikia anamisa di 12 și 15 di añi și 223.000 di elevi ditu aţelli cu ilikia di 16 di añi ş-cama feaţiră vaccinul.



    Ministurlu interimar căftă a cathi unlui inspectorat şcolar judeţean, ama şi a unităţlor di nviţămintu, s’ngrăpsească pi site-urli a loru işiş rata di vaccinari a personalui. Sorin Cîmpeanu: “Tuti inspectoratele şcolare judiţene ditu România ngrăpsiră rata di vaccinare la nivelu a cathi unlui inspectorat; sunt multe situaţii tru cari rata di vaccinare easti cama di 90%. Tutunăoară, la nivelu a cathi unăllei sculie va s’hibă ngrăpsitu pi a loru site rata di vaccinare, cu tiñisearea a regulilor GDPR, fără numă, paranumă şi alti dati cu caracter personal, ama easti tu arada că părinţăllii şi elevllii să ştibă, atumţea cându negu la şcoală, cari easti nivelu di vaccinare a personalui ditu aţea şcoală. Feaţimu, tutunăoară, tră puterea-a exemplului, publică rata di vaccinari tru Ministerlu a Educaţiillei, cari easti, pricunoscu, sumu aştiptări, di 66%”. Sorin Cîmpeanu nica dimăndă că dzălili di vacanță băgati tru aestă perioadă ditu furñia a situațiillei epidimiologhiţi va s’hibă recupearate la tru ahurhita a meslui yinaru.



    Autoru: Daniela Budu


    Aermânipsearea: Taşcu Lala



  • Cllimarea ti vaccinari, di la yeaţărlli ditu România

    Cllimarea ti vaccinari, di la yeaţărlli ditu România

    “Nă easti tutu ma multu zori s’tănemu keptu a dalgăllei di lăndzidzări di COVID-19 emu tru arada-a populaţiillei, emu tu arada a noastră. Dzălili ditu soni nă spuni un sistem medical tesu pănu di mardzina şi agiumtu la limită, maxusu tu locurli iu s’yitripsescu pacienţălli COVID-19”, să spuni tru ună cllimari lăhtărsită a Colegiului Yeatărloru di București, tru cari căndăseaşti populația să s’vaccineadză și s’tiñisească meatrili di protecție.



    Cllimarea yini tru momentul tru cari România easti vărtosu agudită di dalga patru a pandemiillei, cu varianta Delta cabaia contagioasă, și tru condițiile tru cari maş 30 tru sută ditu populație easti vaccinată – un procentu cari u plaseadză văsilia pi penultimul loc tru Uniunea Europeană la aestu indicatoru. România easti și multu sumu rata medie mondială di vaccinare di 45%, acă ari la libiru vaccinuri Pfizer, Moderna, Astra Zeneca și Johnson&Johnson, loati pritu mecanismili comunitare europene.



    Dimecu, ună parte ditu aesti fură rivindute ică donate a născăntoru văsilii ică nica şi trapti di pi păzari că ş’kirură vadelu. Suti di oameni ş’keru cathi dzuuă bana, spitalili sunt cabaia multu cu călbălăki a deapoa apaturli di terapie intensivă suntu acăţati pănu di mardzină. “Dzuuă di dzuuă avemu traghedii: pacienţă cari mor, familii ţi tragu di lăngoari, yeaţră agiumţă tu caplu a puterlor, pacienţă şi cadri medicali infectati cu SARS-CoV-2 cari au ananghi di mutreari medicală. Iara numirlu easti multu mari. Dinintea a aluştui tablou dramaticu, nă minduimu că gradlu scădzut di vaccinari tru arada populaţiillei reprezintă, vahi, şi un eşec tru aţea ţi mutreaşti pistipsearea cari lipseaşti s’hibă anamisa di corpul medicalu şi populaţie”, nica să spuni tru comunicatlu a yeaţărloru bucureșteni.



    Elli năpoi spunu că ştiinţa şi medicina ţi ari la thimelliu dovedz spun, inclusivu pritu boţli a forurilor internaţionale di referinţă tru domeniul a sănătatillei, că vaccinarea easti unu ditu instrumentili importanti ti kivernisearea cât cama hăirlătică a pandemiillei di COVID-19. Comunicatlu exighiseasti, diznău, că, ti dealihea, și persoanili vaccinati pot si s’lăndzădzască ică pot s’aibă turlii greali ali infecţie cu SARS-CoV-2, ama proporţia aluştoru cazuri easti multu ma ñică andicra di cazlu a aţiloru nivaccinati.



    Dimecu, paradigma-a văsiliiloru cu rati mări di vaccinare easti zuyrăpsitoru tru aestă noimă. “Cathi dzuuă zburămu cu soţ cari nă spunu că nu ştiu ţi s’adară. Nă moru pacienţă tiniri, agiungu cilimeañi tru secţiile di terapie intensivă, moru oamiñi cu comorbidităţ, moru oamiñi fără comorbidităţ. Himu la ncruţilleari şi minduescu că maş ună gaereti deadunu poati s’facă s’plafonăm şi s’curmămu aestă dalgă. Ştiinţa nă spuni adză că pritu vaccinari şi pritu tiñisearea a meatriloru di protecţie putem s’alumtămu cama cu hăiri cu aestă pandimie”, să spuni tru documentul simnatu di prof. dr. Cătălina Poiană, prezidentulu a Colegiului Medicilor ditu Municipiulu Bucureşti.


    Autoru:Eugen Coroianu


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Unu virusu tru mplină veară

    Unu virusu tru mplină veară


    Ideea că a viruslui SARS-CoV-2 nu ălli arisesescu temperaturli ma mări işi tu vidială tru ahurhita-a pandemiillei, cându să ştea multu pţănu ti naua şi lăhtăroasa fuvirseari medicală. Până tru soni, specialiştilli nu aprukeară vără acţiuni distructivă a căldurăllei contra-a viruslui, ama veara-a anlui 2020 nsimnă ună ňicurari a lăndzidzărloru, nai ma pţănu tru România. Şi aesta tamam tu kirolu anda dănăsi izolarea sertă băgată tră tuţ, fenomenu agiumtu tu sinidisea colectivă ca hiindalui lockdown.



    Tru idyiulu kiro, ună văsilie exotică, dominată di temperaturi mări, Brazilia, s’ampulisea cu ţifri lăhtăroasi mutrinda zňiili a pandemiillei. S-nu agărşimu, ama, că regimlu a prezidentului Bolsonaro dusi şi ma largu duţi ună politică ti negari a viruslui, cari u băgă Brazilia pi doilu loc tru lumi tru clasamentul lăhtărosu a victimiloru panedemiillei.



    Ună văsilie caldă şi cu populaţie multu mari, India, agiumsi pi treilu loc tru aestu clasamentu. Tru văsiliili europeani, maxus, cari băgară meatri salami di protecţie şi di distanţari, arăspăndirea-a viruslui ňicură tu veara-a anlui ţi tricu şi aesta easti şi tora, cându veara năpoi s’turnă.



    Cadealihea, căldura nu vatămă viruslu, automat, ama aerlu uscat nu da izini a particuliloru microscopiţi purtătoari di virus s’azboairă şi s’arăspândească lăngoarea. Aluştui efectu a căldurălli ălli adăvgămu purtarea-a prusupidăllei, igienizarea hăirlătică, distranţarea fizică şi, maxusu, vaccinarea. A deapoa vaccinarea easti, până tu soni, evoluţia esenţială tru pirmitusearea ţi canda nu ari bitiseari a pandemiillei. Tuti aesti adunati stogu avură contributu esenţialu ti ňicurarea a impactului pandemicu tu ahurhita-a aliştei veară, cu scădearea cabaia multu numirlu di infectări, infectărli greali şi a morţăloru.





    Ti mulţă, bitisita-a pandemiillei canda eara aproapea. Ama mathima-a pandemiillei Canada nu easti nviţată multu ghni. Vigilenţa s’ňicură şi ea, tu kirolu anda criscu elefterisirea ţi s’deadi di itia-a restricţiiloru tră curmari a pandemiillei. Easti aţelu sticu di oară, nai ma pţănu tu emisfera nordică, aclo iu easti şi China, şi Europa, şi SUA, când aerlu uscat ňicureadză arăspândearea-a viruslui ama urdinarea a oamiňiloru easti multu ma mari. Aşi, puteam s’nă aştiptămu că ňicurarea ţi u avemu dininti tora să s’tindă cama multu şi ma ahăndosu, dimi pandemia s’hibă faptă afanu, s’keară tră totna.




    Asparizma goală yini ditu comata-a vaccinarillei, iu nu suntu duri dozi ti tuţ oamiňilli ditu lumi, nu suntu niţi capacităţ medicali ti vaccinarea-a tutăloru oamiňiloru. Ama nu avem niţi aprukearea ghenerală a vaccinlui, iara purtaticlu activu anti-vaccin easti multu vărtosu. Cu tuti aestea, ari ună comată esenţială di oamiňi cari aşteaptă vaccinlu anti-COVID, suti di miliuňi, ama a curi duňeaua nu easti nica axi ş’lă u aducă a loru.




    Tru 2020, după relaxarea ditu veară vini ună a daua dalgă ică ună treia dalgă, nu easti dipu limbidu numirlu di ordini di itia că evoluţiili nu suntu unitari ama multu di multu pi len turlii, di la ună văsilie la alantă. Tora s’aşteaptă ca, după ună relaxare di veară, năpoi s’yină cotili mări a infectarillei, vahi nu ahătu mări, di itia a imnaticlui ţi easti cu vaccinarea. Ică ş’cama mări, di itia că tu muabeti easti anămusita Delta, ună turlie ma virulentă a viruslui, cu ună ma mari capacitate di tindeari. Putemu să spunemu că aestă a patra dalgă canda şi ahurhi, aclo iu părea că easti pi cali ta s’keară. Cabaia găilipseaşti zňiia a variantăllei Delta a coronaviruslui ti persoanili vaccinate, tru formula completă. Acă vaccinlu easti acreditat cu efectu di imunizari şi tu ligătură cu aestă lumaki, criştearea ntrăoară a infectărloru tru spaţiul a Israelui şcurtă harauua-a unăllei gaereti cabaia mari ti vaccinari şi adusi catastisea aşi cumu eara ma ninti, cu interdicţii di călătorie şi meatri di ncllideari. Lă s bagă zori s’adară testi şi carantină nica şi vaccinaţlli, atelli cari s’luyursea ună categorie di privilegiaţ, di s’hărsea di ndrepturi şi elefteriseri ma mări andicra di atelli ţi eara dinintea a piriclliului fără agiutorlu a unlui vaccinu.





    Alănci şi tru România varianta Delta, tru unu contextu di restricţii multu ňicurati ama şi di ňicurari a vaccinărloru, cari aspardzi orizontul di vaccinari dimăndatu di guvernanţă. După un an şi giumitati di evoluţie tru era COVID, România spuni ţifri câtu s’poati mplini di nădii ama fenomenili cari s’manifestă cabaia multu şi ntrăoară tru alti locări nă aducu aminti că bănămu tru ună lumi globală, tru cari ştim ţi ari tra să s’facă, ama nu himu sigura cându.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armãnipsearea: Taşcu Lala