Tag: vaccinuri

  • Retrospetiva săptămânii 14.01 – 20.01.2024

    Retrospetiva săptămânii 14.01 – 20.01.2024


    Săptămână plină de proteste în România


    Guvernul de la București a adoptat măsuri care rezolvă o parte din problemele agricultorilor și transportatorilor, care protestează de mai bine de o săptămână, generând perturbări ale traficului în proximitatea unor orașe mari, între care și capitala,și blocaje în puncte de trecere a frontierei cu Ucraina. Lista revendicărilor cu care protestatarii au mers la discuțiile cu guvernanții este una stufoasă, numitorul comun al nemulțumirilor ținând de costul ridicat al motorinei, tarifele de asigurare, dar şi de presiunile de pe piaţa internă generate de produsele agricole ucrainene importate. Protestatarii au solicitat, între altele, un moratoriu asupra rambursărilor împrumuturilor, plăţi mai rapide ale subvenţiilor şi linii separate la punctele de trecere a frontierei şi în portul Constanţa de la Marea Neagră pentru camioanele din UE şi, respectiv, pentru camioanele din afara blocului, inclusiv din Ucraina.


    În urma discuțiilor, au fost reglementate aspecte ce țin de cântărirea camioanelor, efectuarea inspecției tehnice periodice a vehiculelor și atestarea profesională a șoferilor. Sunt progrese și în ce privește noile reguli pentru polițele RCA, Autoritatea de Supraveghere Financiară anunțând că ia în calcul mai multe măsuri menite să diminueze efortul financiar pentru asigurarea obligatorie a vehiculelor de transport. În domeniul agricol este vorba despre ajutoare financiare și de modificări ale normelor privind folosirea utilajelor. Măsurile includ despăgubiri de 100 de euro pe hectar şi până la 280.000 de euro care vor fi acordaţi fermierilor pentru pierderile suferite din cauza războiului din Ucraina. Executivul a analizat și propunerea de amânare temporară a plății ratelor la creditele producătorilor agricoli afectați de seceta din 2023. Protestele agricultorilor din întreaga Europă au fost, miercuri, și pe agenda eurodeputaţilor reuniţi la Strasbourg. Ei au cerut surse financiare suplimentare Comisiei Europene şi o nouă politică agricolă comună.



    Medicii de familie și cei din ambulatorii îngheață protestele


    În această săptămână, și medicii de familie şi cei din ambulatoriile de specialitate din toată ţara au protestat pentru a arăta că nu vor diminuarea sumelor pentru decontarea serviciilor medicale, aşa cum propuneau autorităţile în noul contract cadru. La negocierile de joi cu reprezentanţii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate s-a decis că bugetul actual prevăzut pentru aceștia se menţine până la 30 iunie 2024, urmând ca până atunci să fie identificate soluţii pentru suplimentarea fondurilor, astfel încât banii să fie suficienţi până la sfârşitul anului. Protestatarii spun că dacă de la 1 iulie nu se vor găsi soluţii pentru finanţarea corespunzătoare a sistemului de asigurări de sănătate, acest sistem nu va mai exista, nu vor mai exista contracte nici pe medicină de familie, nici pe ambulatoriu de specialitate. Autoritățile discută și despre majorarea salariilor personalului din sistemul de sănătate, sub amenințarea cu greva lansată de Federația Sanitas, cel mai mare sindicat din sistemul sanitar.



    Compania Pfizer a dat în judecată România


    Compania Pfizer a dat în judecată România pentru a obliga Guvernul să plătească zeci de milioane de doze contractate în pandemie. Ministrul Alexandru Rafila spune că plângerea a fost înregistrată la o judecătorie din Bruxelles şi priveşte un contract neonorat de stat prin care guvernul a cerut zeci de milioane de doze de vaccin anti-COVID, apoi nu a mai acceptat să mai primească şi să le plătească. Ministrul sănătăţii a explicat că, în contextul interesului scăzut pentru vaccinare, România nu avea unde să stocheze şi apoi să distrugă o cantitate aşa de mare de vaccinuri. El a mai precizat pentru Radio România că se aştepta la acţiunea Pfizer, având în vedere că acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul altor două state europene, Ungaria și Polonia, ţări care nu au acceptat să semneze amendamentele propuse de compania farmaceutică. În cazul dozelor de vaccin anti-COVID, DNA a început la sfârşitul anului trecut urmărirea penală a fostului premier Florin Cîţu, a foştilor miniştri ai sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, precum şi a fostului secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu. Sunt acuzaţi de abuz în serviciu şi de complicitate la abuz în serviciu, pentru că ar fi comandat cantităţi de vaccin mult mai mari decât era nevoie. Procurorii au calculat că ar fi vorba de un prejudiciu la buget estimat la peste 1 miliard de euro.



    15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale în România şi Republica Moldova


    “Eminescu a fost “un vizionar”, care “a creat în spiritul poporului său, dar a cunoscut şi armonia popoarelor lumii”. “Nu a scris pentru un loc şi pentru un timp anume. Eminescu a scris pentru nesfârşire. De aceea, ziua naşterii copilului zburdător pe cele dealuri de la Ipoteşti e ziua fastă a destinului acestui popor, proclamată în chip înţelept în cele două state româneşti şi în sufletele românilor de oriunde drept Ziua Culturii Naţionale”. Sunt aprecierile preşedintelui Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, făcute la sesiunea festivă comună organizată, în format hibrid, de Academia Română, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale din cele două țări. În România, zeci de muzee, biblioteci, săli de concerte şi spectacole, centre sau institute de cultură au desfăşurat activităţi pentru a marca această sărbătoare. Ziua Culturii Naţionale a fost sărbătorită și în străinătate, prin Institutul Cultural Român, care a organizat, cu acest prilej, zeci de evenimente, invitând publicul la concerte, expoziții, spectacole de teatru și balet, recitaluri de poezie.





  • Ajutor pentru statele din Parteneriatul estic

    Ajutor pentru statele din Parteneriatul estic

    Comisia Europeană a decis, luna trecută, să suplimenteze cu 35 de milioane
    de euro pachetul de asistență menit să asigure accesul la vaccinuri sigure și
    eficace împotriva COVID-19 și să accelereze campaniile de vaccinare în statele
    din cadrul Parteneriatului estic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia,
    Republica Moldova și Ucraina. Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene,
    prin această măsură, Uniunea urmărește să sporească în mod substanțial accesul
    la vaccinuri în regiunea Parteneriatului estic în contextul penuriei mondiale
    de vaccinuri, facilitând partajarea vaccinurilor de către statele membre ale UE
    și rambursând costurile conexe.


    Eurodeputatul Eugen Tomac vorbește despre ajutorul oferit de către Uniunea Europeană
    și România statelor din Est, în frunte cu Republica Moldova:


    În primul rând, vreau să spun că nu doar pentru statele din Parteneriatul
    estic cu care Uniunea Europeană are o relație extrem de puternică, cum sunt
    Republica Moldova, Georgia, Ucraina și nu mai, (n.r. Uniunea) are o politică
    foarte activă și unică la nivel global prin care a susținut și a oferit cele
    mai multe doze de vaccinuri la nivel mondial,
    pentru toată lumea. În ceea ce privește Parteneriatul estic, Uniunea
    Europeană, prin România, a oferit un suport consistent Republicii Moldova. Acest
    lucru este o premieră pentru că, până acum, UE, respectiv Comisia Europeană și
    Guvernul României au fost extrem de reticenți în a implementa proiecte comune
    pentru Republica Moldova, din rațiuni politice, din cauza viziunilor diferite.



    Pe lângă accesul la vaccinuri, statele din Parteneriatul estic vor primi
    din partea UE fonduri importante sub formă de împrumuturi, granturi și
    investiții, pentru recuperarea economică post-pandemie. Din nou, Eugen Tomac:


    Dacă discutăm de resurse pentru revenirea după pandemie, acest plan de
    reziliență extins pentru partenerii Uniunii Europene, vedem că republica
    Moldova va beneficia de un ajutor de peste 500 de milioane de euro, ceea ce nu
    este puțin. Bineînțeles că și celelalte state vor primi sume consistente de
    bani, iar aici UE vine să ofere acea garanție pe care statele din Parteneriatul
    estic o așteaptă din partea Bruxelles-ului. Deci, din acest punct de vedere
    avem parte de o premieră în ceea ce ne privește pe noi în relație cu Republica
    Moldova, și bineînțeles că singurul susținător concret, cu resurse concrete pe
    care le oferă statelor din Parteneriatul estic este Uniunea Europeană. Iar
    acest lucru nu este puțin, tocmai de aceea este bine să începem să cunoaștem
    aceste realități și este și obligația noastră să le comunică cât mai bine.


  • Cooperare europeană împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vacccinuri

    Cooperare europeană împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vacccinuri

    În întreaga lume, vaccinarea salvează
    între 1 și 3 milioane de vieți în fiecare an
    . Potrivit Organizației Mondiale a
    Sănătății, vaccinurile vor salva 25 de milioane de vieți în următorii zece ani.
    Totuși, conform Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor,
    câteva țări europene se confruntă cu focare epidemice fără precedent cauzate de
    rujeolă, dar și cu o recrudescență a altor boli din cauza ratelor de vaccinare
    insuficiente, iar în UE continuă să existe cazuri de copii și adulți care mor
    din cauza bolilor respective. În perioada martie 2017 – februarie 2018 au fost raportate aproape 15 mii
    de cazuri de rujeolă. Dintre acestea, 86 % nu au beneficiat de vaccinare.
    În plus, se estimează că cel puțin 40 000 de persoane mor în fiecare an
    din cauza gripei, parțial din cauza unei rate de vaccinare mici.

    Comisarul
    pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis
    a precizat: Vaccinarea e una dintre mai importante
    realizări ale sistemului sănătate publică din zilele noastre. Datorită
    vaccinării mulţi oameni nu s-au molipsit de poliomielită, variolă sau de alte
    boli grave. În ultimii 60 de ani, vaccinurile au salvat mai multe vieţi de
    copii decât orice altă intervenţie medicală. Dacă ne vaccinăm copiii, aceştia
    devin imuni la multe boli şi nu îi îmbolnăvesc la rândul lor pe ceilalţi.
    Vaccinarea previne apariţia unor boli infecţioase, a căror răspândire nu ţine
    cont de frontierele naţionale. Tocmai de aceea, deficienţele în privinţa
    măsurilor de imunizare dintr-un stat membru pun în pericol sănătatea şi
    securitatea cetăţenilor din întreaga UE. În acest sens, este în interesul
    nostru, al tuturor, să acţionăm împreună în mod strategic şi organizat.
    Propunerile îndeamnă la acţiuni comune, care să sprijine creşterea ponderii
    celor vaccinaţi, astfel încât toţi cetăţenii europeni să beneficieze de
    vaccinare.

    Comisia își propune, până în 2020, dezvoltarea și
    implementarea unor planuri de vaccinare naționale și
    regionale, inclusiv realizarea obiectivului de a se atinge o rată de
    vaccinare împotriva rujeolei de cel puțin 95 %
    . Totodată, se dorește introducerea
    unor verificări de rutină a
    situației vaccinărilor și a existenței unor oportunități regulate de a
    beneficia de vaccinare în diferite etape ale vieții, de exemplu în școli și la
    locurile de muncă. O altă propunere se referă la un card de vaccinare comun,
    care să poată fi utilizat electronic transfrontalier și crearea până în 2019 a
    unui site de internet cu informații desprevaccinare pentru a oferi online dovezi obiective, transparente
    și actualizate cu privire la beneficiile și la siguranța vaccinurilor. Pe de
    altă parte, reducerea riscului de apariție a unor deficite de vaccinuri se poate
    face prin crearea unui registru virtual sub forma unei baze de date la nivelul UE, care
    să conțină informații despre stocurile de vaccinuri și despre necesarul lor,
    pentru a facilita schimbul voluntar de informații cu privire la stocurile
    disponibile și la deficitele de vaccinuri esențiale.


  • Jurnal românesc – 26.06.2017

    Jurnal românesc – 26.06.2017

    Ucraina ar putea deschide noi puncte vamale la graniţa cu România.
    Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană şi euro-atlantică, Ivanna
    Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că a dispus studierea posibilităţii deschiderii
    unor puncte de trecere a frontierei ucraineano-române în regiunea
    Ivano-Frankivsk. De asemenea, vicepremierul a subliniat importanţa existenţei
    unui control comun la punctele de trecere a frontierei dintre Ucraina şi ţările
    membre ale Uniunii Europene. Acolo unde avem un control comun la frontieră,
    observăm o accelerare a procedurilor şi o reducere a corupţiei. Ar fi ideal să
    avem control comun la toate punctele de trecere a frontierelor terestre cu UE
    – a remarcat oficialul. Vicepremierul a subliniat, însă, că acest lucru
    necesită dezvoltarea unei infrastructuri corespunzătoare atât în Ucraina, cât
    şi dincolo de frontieră, în ţările UE.


    Institutul Limbii Române a iniţiat programe pentru elevi din ţările în
    care există comunităţi româneşti, pentru o bună şi reală cunoaştere a valorilor
    lingvistice şi culturale româneşti ca valori europene generale. Începând cu
    anul şcolar 2007-2008, Institutul Limbii Române şi ministerul Educaţiei au
    lansat în unităţi de învăţământ din Italia Proiectul
    privind predarea cursului de Limbă, cultură şi civilizaţie românească. Prin
    cultivarea limbii române, vorbitorii de vârstă şcolară sunt, la rândul lor,
    ambasadori ai limbii şi culturii româneşti în mediile în care trăiesc şi în
    care vor lucra. De asemenea, frecventarea cursului facilitează reintegrarea
    elevilor în sistemul românesc de învăţământ în cazul revenirii în ţară. Cursul
    este structurat în format de 2 ore pe săptămână şi se adresează tuturor
    nivelurilor, respectiv preşcolar, primar, gimnazial şi liceal.


    Ministerul Educaţiei a publicat procedurile privind şcolarizarea
    românilor de pretutindeni în învăţământul preuniversitar şi superior de stat
    din România. Candidaţii pot aplica la un număr nelimitat de universităţi şi
    specializări, electronic sau prin poştă. Tinerii din Republica Moldova pot
    trimite dosarele pe e-mail (dosarerepmold@edu.gov.ro), la Ministerul Educatiei
    Nationale, în timp ce candidaţii din diaspora au la dispoziţie adresa
    dosarerompret@edu.gov.ro. Pe aceleaşi adrese de e-mail pot fi solicitate şi
    detalii suplimentare sau clarificări privind procedurile de şcolarizare a
    românilor de pretutindeni în învăţământul de stat din România.


    Vaccinurile hexavalent, tetravalent şi ROR sunt disponibile în toată
    ţara, dă asigurări Ministerul Sănătăţii. Pentru a preveni situaţii de criză
    similare celor de anul trecut, când luni la rând au lipsit de pe piaţă
    vaccinuri importante precum cel hexavalent, care imunizează copiii împotriva
    unor maladii grave ca poliomielita, hepatita B, tetanosul sau tusea convulsivă,
    Ministerul Sănătăţii anunţă că a stabilit un program riguros de raportare a
    stocurilor disponibile în teritoriu. Instituţia dă asigurări că în prezent, în
    cabinetele de familie din toată ţara se găsesc vaccinurile hexa şi tetravalent,
    dar şi cel împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei. Procedura legală a fost,
    de asemenea, modificată, astfel încât să fie posibile achiziţiile multianuale,
    care previn apariţia unor situaţii de criză.

  • Criza vaccinurilor, spre rezolvare?

    Criza vaccinurilor, spre rezolvare?

    Este aproape de soluţionare
    criza vaccinurilor din România? De ceva timp, părinţii nu-şi puteau imuniza
    copiii, pentru că vaccinurile lipseau şi din spitale, şi din farmacii. Aşa că urmările nu au întârziat
    să apară. În 38 de judeţe din cele 41 s-au
    înregistrat, până acum, aproape 4900 de cazuri de rujeolă. Peste 20 de copii au
    murit din cauza acestei boli şi a complicaţiilor apărute.

    Recent, premierul
    Sorin Grindeanu a avut o întâlnire cu ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, în
    cadrul căreia au stabilit ca Executivul să pregătescă un plan multianual de
    achiziţii. Urmează să fie înfiinţată o nouă structură, care să aibă grijă ca o
    criză a serurilor de imunizare, ca aceea de acum, să nu mai apară. Mai multe tranşe din serurile
    hexavalent şi tetravalent au fost deja distribuite în ţară şi vor fi trimise
    rapid şi cele 10 mii de doze de vaccin împotriva rujeolei, descoperite la
    distribuitori după ce a s-a decis stoparea exporturilor.

    Ministrul Sănătăţii,
    Florian Bodog: Am fost asigurat că, la începutul lunii următoare, acest vaccin va intra
    în ţară. De asemenea, am identificat un număr de 10.000 de doze, care există
    deja în ţară şi care urmau să plece la export intracomunitar. Aceste doze sunt
    blocate şi am declanşat o procedură pentru a le achiziţiona.
    In ceea ce priveşte dozele de vaccin impotriva hepatitei B provenite
    din Norvegia, ministrul Florian Bodog a spus ca acestea trebuie să urmeze un
    traseu de autorizare. El a precizat că, momentan, este o problemă legată de
    concentraţia acestui vaccin faţă de ceea ce se foloseşte pe piaţa românească.

    Până
    acum, numărul de doze ajunse la medicii de familie este la mai puţin de
    jumătate faţă de necesar, a afirmat doctorul Raluca Ghionaru, implicată într-o campanie
    în favoarea imunizării: Şi eu, şi colegii
    mei am primit, săptămâna trecută, între 20 şi 25% din necesarul de hexavalent,
    pe care l-am solicitat la direcţiile sanitare. Am primit mai puţin de jumătate
    din necesarul de tetravalent şi nu am primit nicio doză de vaccin
    rujeolă-rubeolă-oreion, în condiţiile în care suntem încă în epidemie.

    În unele cazuri, situaţia a fost înrăutăţită
    şi de faptul că unii părinţi nu au dorit să-şi imunizeze copiii. De aceea,
    medicii de familie au atras atentia asupra necesitatii unei campanii de
    informare şi conştientizare asupra beneficiilor, dar şi a riscurilor
    vaccinării. Medicii de familie
    îi sfătuiesc pe părinţi să aibă încredere în vaccinuri şi eficienţa lor,
    intrucat aceste seruri îi protejează pe cei mici de afecţiuni severe. Ei atrag atenţia
    că scăderea ratei de vaccinare ar putea duce, în timp, la creşterea incidenţei
    unor boli.

  • Măsuri anti-sărăcie

    Măsuri anti-sărăcie

    Recent, guvernul a lansat, spre dezbatere publică,
    un pachet de 47 de măsuri pentru combaterea sărăciei. Destinat, în primul rând,
    minorilor, căci 1,7 milioane dintre ei se află în risc de sărăcie, pachetul se
    adresează şi altor categorii sociale, cum ar fi vârstnicii, prin idei
    menite să promoveze îmbătrânirea activă. La lansarea
    pachetului, premierul Dacian Cioloş a detaliat o serie din obiectivele
    acestuia: La naştere să asigurăm, dincolo de un sprijin pentru screening medical,
    vaccinuri, să ne asigurăm că toţi copiii pot primi identitate. Sunt cazuri de
    copii unde familiile nu au domiciliu fix şi, din acest motiv, sunt copii care rămân
    fără identitate şi care sunt excluşi din sistemul de sprijin şi ne gândim să
    venim aici cu câteva soluţii. La vârsta şcolară trebuie să reducem abandonul
    şcolar. Apoi, pentru tinerii care au abandonat şcoala şi care nu au şanse la un
    loc de muncă, aici ne gândim să venim cu o abordare proactivă din partea
    Agenţiei de Ocupare, să dezvoltăm programe de asistenţă care să îi caute pe
    aceşti tineri şi să îi ajute să se integreze din punct de vedere profesional
    sau, prin extinderea programului A doua şansă la şcoală să poată să
    poată să-şi continue educaţia.



    Care este, însă,
    dimensiunea exactă a sărăciei, dincolo de prezentări generale de tipul România
    este una dintre cele mai sărace ţări din UE? La această întrebare încearcă să
    răspundă, de aproximativ un an, Monitorul Social, dezvoltat de Fundaţia
    Friedrich Ebert România. Acest proiect centralizează, analizează şi prezintă pe
    înţelesul publicului larg date statistice sociale şi economice provenind de la
    diverse instituţii naţionale şi europene. Odată sinteza realizată astfel,
    devine limpede un fapt, consideră Victoria Stoiciu, coordonator de programe în
    cadrul Fundaţiei Friedrich Ebert: unele din aceste date sunt înşelătoare. De
    pildă, acelea potrivit cărora rata şomajului din România este una dintre cele
    scăzute din UE. Statisticile privitoare la şomaj, rata de ocupare, dar şi cele
    despre lucrătorii pe cont propriu camuflează, de fapt, o realitate dură.
    Victoria Stoiciu: Ocuparea
    se defineşte în UE prin referire la acele categorii de persoane care prestează
    o muncă salariată sau nesalariată. De pildă, în ultimul caz, poţi fi PFA
    (persoană fizică autorizată) sau lucrător pe cont propriu. Conform acestei
    definiţii, în România există un procent decent al ratei de ocupare, undeva
    peste 60%, ne încadrăm în media UE, deşi nu am atins ţinta din Agenda 2020.
    Dar, dacă ne uităm la structura acestei categorii de populaţii, ce observăm? Că
    avem în jur de 4,5 milioane de salariaţi. În afara lor mai există aproape 3
    milioane de oameni dintre care jumătate sunt consideraţi lucrători pe cont
    propriu (self-employed), iar ceilalţi sunt lucrători familiali neremuneraţi.
    Aceştia din urmă prestează muncă în propria lor gospodărie, dar ei, de fapt, nu
    realizează nici un fel de venit şi nu primesc nici un fel de plată la finalul
    lunii. Practic, sunt şomeri, neavând un loc de muncă, dar statistic vorbind, ei
    sunt consideraţi ca fiind ocupaţi. 90% din lucrătorii pe cont propriu sunt
    ocupaţi în agricultură, agricultură, care la rândul ei, este un tip de ocupaţie
    de subzistenţă.



    Nici
    salariaţii nu stau mai bine în condiţiile în care salariul minim brut din
    România este de 218 de euro, numai cel din Bulgaria fiind puţin mai mic în UE.
    Iar salariul mediu net a atins la sfârşitul lui 2015, suma de 473 de euro. În
    plus, aşa-numitele transferuri sociale – ajutoarele de şomaj, alocaţii
    pentru copii, pensii, etc ajutoare sociale – constituie maxim 16% din PIB.
    Media europeană fiind de peste 20%, România mai bifează un record negativ,
    fiind ţara europeană care cheltuie cel mai puţin pentru protecţia socială În aceste condiţii, cum i se pare Victoriei
    Stoiciu actualul pachet anti-sărăcie: Este un pachet bun, nu am nimic de criticat
    la el. Dar aş vrea să fac două observaţii. La începutul anului trecut a fost
    adoptată Strategia Naţională Anti-Sărăcie pe perioada 2015-2020, strategie care
    s-a aflat în dezbatere publică atunci, fiind OK din punctul meu de vedere. De
    aceea, nu am înţeles de ce guvernul actual nu a încercat să continue ceea ce
    s-a făcut în trecut. În condiţiile în care nu am auzit nici o critică
    întemeiată faţă de vechea strategie, ei au construit altceva, complementar şi
    OK, la rândul său. Există acest obicei al guvernelor din România de a veni şi a
    şterge cu buretele tot ce au făcut cele dinainte, astfel încât nu mai există
    nici o continuitate în politicile publice. În al doilea rând, deşi nu am nimic
    de criticat pe fond şi toate măsurile din actualul pachet, referitoare la
    transferurile sociale sunt necesare, trebuie mers la rădăcina sărăciei pentru a
    eradica sărăcia. Sursa problemei este absenţa locurilor de muncă.



    Pachetul anti-sărăcie lansat recent cuprinde şi câteva exemple de bune
    practici, programe-pilot create de organizaţii non-guvernamentale incluse acum
    în legislaţia naţională. Este cazul proiectului Fiecare copil în grădiniţă
    dezvoltate de Asociaţia OvidiuRo, proiect ce presupune acordarea unui tichet
    sociale în valoare de 50 de lei, acordat familiilor defavorizate ai căror copii
    nu abandonează grădiniţa. Acest tichet poate fi folosit pentru a achiziţiona alimente, produse de
    igienă, îmbrăcăminte şi încălţăminte. De când a devenit Fiecare copil în
    grădiniţă un program naţional aflăm de la Maria Gheorghiu, preşedinta
    executivă a Fundaţiei OvidiuRo: Este un proiect pe care noi
    l-am implementat ca program-pilot începând din 2010 în comunităţile din
    România, iar anul trecut am considerat că am găsit soluţia prin care putem
    sprijini copiii săraci din România şi am pornit un proiect legislativ pentru a
    transforma acest proiect-pilot Fiecare copil în grădiniţă într-un program
    naţional. În octombrie 2015, Camera Deputaţilor a votat legea şi apoi, a urmat
    colaborarea cu guvernul actual pentru scrierea normelor de implementare.
    Acestea au fost definitivate la început de ianuarie, iar apoi, programul nostru
    a fost încorporat şi în pachetul de combatere a sărăciei. Mecanismul central
    este acesta să acordăm copiilor din familii defavorizate nişte tichete sociale
    pentru grădiniţă, dacă au o frecvenţă regulată. În jurul acestui mecanism
    central, noi am mai implementat şi alte măsuri cum ar fi acordarea de
    îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii precum şi rechizite. Măsurile
    cuprinse în noul pachet anti-sărăcie completează, aşadar, tichetul social cu
    aceste lucruri.




    Până
    pe 10 februarie, primăriile au trebuit să trimită un număr estimat de copii
    eligibili către administraţiile financiare, iar acestea au trimis deja banii la
    bugetele locale.