Săptămână plină de proteste în România
Guvernul de la București a adoptat măsuri care rezolvă o parte din problemele agricultorilor și transportatorilor, care protestează de mai bine de o săptămână, generând perturbări ale traficului în proximitatea unor orașe mari, între care și capitala,și blocaje în puncte de trecere a frontierei cu Ucraina. Lista revendicărilor cu care protestatarii au mers la discuțiile cu guvernanții este una stufoasă, numitorul comun al nemulțumirilor ținând de costul ridicat al motorinei, tarifele de asigurare, dar şi de presiunile de pe piaţa internă generate de produsele agricole ucrainene importate. Protestatarii au solicitat, între altele, un moratoriu asupra rambursărilor împrumuturilor, plăţi mai rapide ale subvenţiilor şi linii separate la punctele de trecere a frontierei şi în portul Constanţa de la Marea Neagră pentru camioanele din UE şi, respectiv, pentru camioanele din afara blocului, inclusiv din Ucraina.
În urma discuțiilor, au fost reglementate aspecte ce țin de cântărirea camioanelor, efectuarea inspecției tehnice periodice a vehiculelor și atestarea profesională a șoferilor. Sunt progrese și în ce privește noile reguli pentru polițele RCA, Autoritatea de Supraveghere Financiară anunțând că ia în calcul mai multe măsuri menite să diminueze efortul financiar pentru asigurarea obligatorie a vehiculelor de transport. În domeniul agricol este vorba despre ajutoare financiare și de modificări ale normelor privind folosirea utilajelor. Măsurile includ despăgubiri de 100 de euro pe hectar şi până la 280.000 de euro care vor fi acordaţi fermierilor pentru pierderile suferite din cauza războiului din Ucraina. Executivul a analizat și propunerea de amânare temporară a plății ratelor la creditele producătorilor agricoli afectați de seceta din 2023. Protestele agricultorilor din întreaga Europă au fost, miercuri, și pe agenda eurodeputaţilor reuniţi la Strasbourg. Ei au cerut surse financiare suplimentare Comisiei Europene şi o nouă politică agricolă comună.
Medicii de familie și cei din ambulatorii îngheață protestele
În această săptămână, și medicii de familie şi cei din ambulatoriile de specialitate din toată ţara au protestat pentru a arăta că nu vor diminuarea sumelor pentru decontarea serviciilor medicale, aşa cum propuneau autorităţile în noul contract cadru. La negocierile de joi cu reprezentanţii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate s-a decis că bugetul actual prevăzut pentru aceștia se menţine până la 30 iunie 2024, urmând ca până atunci să fie identificate soluţii pentru suplimentarea fondurilor, astfel încât banii să fie suficienţi până la sfârşitul anului. Protestatarii spun că dacă de la 1 iulie nu se vor găsi soluţii pentru finanţarea corespunzătoare a sistemului de asigurări de sănătate, acest sistem nu va mai exista, nu vor mai exista contracte nici pe medicină de familie, nici pe ambulatoriu de specialitate. Autoritățile discută și despre majorarea salariilor personalului din sistemul de sănătate, sub amenințarea cu greva lansată de Federația Sanitas, cel mai mare sindicat din sistemul sanitar.
Compania Pfizer a dat în judecată România
Compania Pfizer a dat în judecată România pentru a obliga Guvernul să plătească zeci de milioane de doze contractate în pandemie. Ministrul Alexandru Rafila spune că plângerea a fost înregistrată la o judecătorie din Bruxelles şi priveşte un contract neonorat de stat prin care guvernul a cerut zeci de milioane de doze de vaccin anti-COVID, apoi nu a mai acceptat să mai primească şi să le plătească. Ministrul sănătăţii a explicat că, în contextul interesului scăzut pentru vaccinare, România nu avea unde să stocheze şi apoi să distrugă o cantitate aşa de mare de vaccinuri. El a mai precizat pentru Radio România că se aştepta la acţiunea Pfizer, având în vedere că acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul altor două state europene, Ungaria și Polonia, ţări care nu au acceptat să semneze amendamentele propuse de compania farmaceutică. În cazul dozelor de vaccin anti-COVID, DNA a început la sfârşitul anului trecut urmărirea penală a fostului premier Florin Cîţu, a foştilor miniştri ai sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, precum şi a fostului secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu. Sunt acuzaţi de abuz în serviciu şi de complicitate la abuz în serviciu, pentru că ar fi comandat cantităţi de vaccin mult mai mari decât era nevoie. Procurorii au calculat că ar fi vorba de un prejudiciu la buget estimat la peste 1 miliard de euro.
15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale în România şi Republica Moldova
“Eminescu a fost “un vizionar”, care “a creat în spiritul poporului său, dar a cunoscut şi armonia popoarelor lumii”. “Nu a scris pentru un loc şi pentru un timp anume. Eminescu a scris pentru nesfârşire. De aceea, ziua naşterii copilului zburdător pe cele dealuri de la Ipoteşti e ziua fastă a destinului acestui popor, proclamată în chip înţelept în cele două state româneşti şi în sufletele românilor de oriunde drept Ziua Culturii Naţionale”. Sunt aprecierile preşedintelui Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, făcute la sesiunea festivă comună organizată, în format hibrid, de Academia Română, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale din cele două țări. În România, zeci de muzee, biblioteci, săli de concerte şi spectacole, centre sau institute de cultură au desfăşurat activităţi pentru a marca această sărbătoare. Ziua Culturii Naţionale a fost sărbătorită și în străinătate, prin Institutul Cultural Român, care a organizat, cu acest prilej, zeci de evenimente, invitând publicul la concerte, expoziții, spectacole de teatru și balet, recitaluri de poezie.
