Tag: vaci de lapte

  • România, cea mai scăzută producție de lapte din UE

    România, cea mai scăzută producție de lapte din UE


    România are cea mai mică producție de lapte Uniunea Europeană, raportată la numărul de vaci din. Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a produs doar 3.367 de kilograme de lapte pe cap de vacă în 2022, o cantitate mai mică decât cea raportată de Bulgaria (3.621 de kilograme). De cealaltă parte se situează Danemarca și Estonia, ambele cu o producței de peste 10.000 de kilograme pe cap de vacă.



    Producția de lapte din România nu atinge nici jumătate din cantitatea medie înregistrată în cele 27 de state membre (7.653 de kilograme). Per total, producţia de lapte crud a Uniunii Europene este estimată la 160 milioane de tone în 2022, ceea ce înseamnă o ușoară scădere de 0,3 milioane de tone față de 2021. Este prima oară după 2010 când producția înregistrează un declin, mai precizează Eurostat.



    Producția de lapte crud scade după mai bine de un deceniu





    Laptele crud produs în Uniunea Europeană a mers în cea mai mare parte către fabricile de produse lactate. O cantitate de numai 9,8 milioane de tone au rămas la fermieri pentru a fi consumate în gospodărie, pentru a fi vândute direct consumatorilor sau procesate direct. Din cele 149,9 milioane de tone de lapte livrate către producătorii de lactate, 145,6 milioane de tone au fost lapte de vacă, restul de oaie, capră sau bivoliţă.



    Fabricile de lactate au produs anul trecut circa 22,5 milioane de tone lapte de vacă de consum. Totodată, au mai fost produse 7,7 milioane de tone lapte fermentat care au necesitat şase milioane de tone lapte integral şi 1,7 milioane de tone lapte degresat. Fabricile din blocul comunitar au mai scos 2,3 milioane de tone unt care au necesitat 46,4 milioane de tone lapte integral şi 10,4 milioane de tone brânză pentru care s-au utilizat 59,2 milioane de tone milioane de tone lapte integral, dar şi 16,9 milioane de tone lapte degresat. În total, producţia de brânză şi unt a folosit 70% din întreaga cantitate de lapte disponibilă pentru fabricile de lactate din UE.

    Datele Eurostat publicate în luna iunie arată că România a produs numai 387 de mii de tone lapte de consum în 2021

    productie-lapte-consum-2021-eurostat.jpg


    Germania și Franța, primele la producția de unt și brânză



    În rândul statelor membre UE, Germania a fost anul trecut cel mai mare producător de lapte de vacă de consum cu aproape o cincime din totalul Uniunii (19%). De altfel, Germania este pe prima poziție și la producția de unt (20% din totalul UE), de produse din lapte fermentat, cum ar fi iaurtul (29%) şi producția de brânză (22%).



    Franţa a fost al doilea mare producător atât de unt cât şi de brânză (18% din total la fiecare produs), în timp ce Ţările de Jos sunt pe a doua poziție la produsele din lapte fermentat (peste 15%). Spania este al doilea cel mai mare producător de lapte de consum (15%).

    Cei mai mari producători de lapte de consum / lactate fermentate / unt / brânză în 2022

    mari-producatori-lactate-ue-2022-eurostat.jpg



    Sursa infografice: Eurostat

  • Jurnal românesc – 13.03.2017

    Jurnal românesc – 13.03.2017

    Negocierile pe proiectul legii salarizării unitare continuă la Bucureşti. Săptămâna aceasta sunt prevăzute discuţii tehnice şi întâlniri ale ministrului muncii, Lia Olguţa Vasilescu, cu sindicate mai mici din sectorul bugetar, după ce, săptămâna trecută, au avut loc negocieri cu federaţiile mari din sănătate, ordine publică, învăţământ şi cultură. Noua lege a salarizarii nu se va mai baza pe clase de salarizare, ci pe funcţii, grade şi gradaţii. Documentul prevede o creştere semnificativă a salariilor bugetarilor în următorii patru ani şi eliminarea discrepanţelor existente în prezent. În plus, toţi bugetarii vor avea incluse la capitolul “sporuri” un voucher de vacanţă şi două norme de hrană. Ministrul muncii şi-a exprimat speranţa că proiectul va fi gata până la sfârşitul lunii şi, apoi, trimis la Parlament, care ar trebui să îl adopte până la 1 iulie.



    Aproximativ 7.500 de românce care lucrează în agricultură în provincia Ragusa din Sicilia (Italia) sunt victime a numeroase abuzuri, inclusiv ameninţări şi agresiuni sexuale, lucruri care se petrec într-o impunitate aproape totală – relevă un reportaj publicat, duminică, de săptămânalul britanic The Observer. Reporterii publicaţiei au vorbit cu zece românce care lucrează în fermele din Ragusa şi toate au descris exploatarea şi agresiunile sexuale ca fiind ceva de rutină. Ele spun că sunt obligate să muncească 12 ore pe zi în condiţii de căldură extremă, fără apă, cu salarii neplătite şi trăiesc în clădiri izolate în condiţii degradante şi neigienice. În timp ce muncesc, trebuie să facă faţă, adesea, violenţei fizice, ameninţărilor cu arme şi şantajelor îndreptate inclusiv împotriva familiilor. Agricultura Italiei se bazează în mare măsură pe forţa de muncă a imigranţilor, inclusiv din UE, numărul celor care lucrează în sudul Italiei fiind estimat la aproximativ 120.000.



    Fermierii români care deţin între 3 şi 9 vaci de lapte vor primi un ajutor financiar din fondurile europene alocate României pentru sectorul laptelui, în valoare de 5,44 milioane de euro, pentru a putea produce mai mult pentru piaţă – potrivit unui proiect de hotărâre publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii. Cererea pentru obţinerea ajutoarelor se depune la centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti până pe 2 mai. Potrivit regulamentului Comisiei Europene privind ajutoarele destinate producătorilor de lapte şi fermierilor din alte sectoare de creştere a animalelor, României i s-a alocat un pachet financiar de aproape 11 milioane de euro, din care jumătate se distribuie pentru producătorii de lapte.



    Înmatriculările de vehicule noi au crescut, în România, în februarie, cu 50%, ajungând la aproape 12 mii de unităţi, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior – arată datele Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor. Autoturismele au înregistrat cel mai mare salt, de peste 62%, cu circa 8.000 de exemplare. În funcţie de numărul unităţilor înmatriculate, cele mai multe solicitări au vizat mărcile Dacia, Skoda, Volkswagen, Renault şi Ford. Conform statisticii Direcţiei, parcul auto naţional din România s-a majorat, în 2016, cu peste 6% faţă de anul anterior, depăşind 7 milioane de vehicule, din care peste 1,25 de milioane erau înmatriculate în Bucureşti.



    Peste 95% dintre elevii din România studiau, în 2015, două sau mai multe limbi străine, cel mai ridicat procent din statele din regiune. Specialiştii sunt de părere că abilităţile dobândite încă din şcoală atrag investiţiile în centre de servicii, un sector care a devenit un adevărat motor de creştere economică. Potrivit specialiştilor, România are un număr mare de vorbitori de limbi străine care ies în câmpul muncii, asemenea unor ţări mai dezvoltate precum Finlanda sau Estonia.