Tag: valea Bistritei

  • Atracţii turistice în judeţul Neamţ

    Atracţii turistice în judeţul Neamţ

    In
    nord-estul României, pe valea Bistriţei, într-una dintre cele mai frumoase
    depresiuni intramontane de la limita Carpaţilor Orientali, este situat oraşul
    Piatra Neamţ. Datorită frumuseţii arhitectonice a clădirilor, a refiefului şi a
    unor obiective incluse în circuitul turistic, oraşul a ajuns să fie supranumit
    Perla Moldovei. Este declarat aşadar oraş turistic de inters naţional, are
    telegondolă, pârtie de schi, iar pe un mic platou ce domină centrul
    oraşului se află Curtea Domnească, un ansamblu de monumente istorice, care
    datează din 1468. Aici se înalţă Turnul clopotniţă ridicat în 1400 şi înalt de
    19 metri, alături de care se găsesc multe muzee printre care Muzeul de
    Artă Eneolitică Cucuteni careadăposteşte cea
    mai importantă colecţie de artă eneolitică din sud-estul Europeicu peste 800 de piese
    majoritatea din categoria tezaur. Am invitat-o pe Anca Afloarei, Sef Serviciu Turism din
    cadrul Consiliului Judeţean Neamţ, să ne prezinte obictivele turistice din
    împrejurimile oraşului Piatra Neamţ: Dacă plecăm din Piatra
    Neamţ spre vestul judeţului ajungem în Bicaz, un mic orăşel de munte. Aici
    drumurile se bifurcă şi unul merge către Cheile Bicazului, situate la o
    distanţă de 50 km de Piatra Neamţ. Traseele sunt scurte şi uşor de parcurs.
    Cheile Bicazului sunt o rezervaţie naturală, protejată care face parte din
    Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş. Este o zona foarte frumoasă. Pe o
    lungime de 8 km apele repezi ale pârâului Bicaz au săpat în stâncă şi au creat
    aceste minunate chei. Sunt pereţi din stâncă impresionanţi, înalţi de circa 300
    de metri, foarte apropiaţi unul de celălalt. Spectacolul este unul deosebit.
    Aceasta este poarta de intrare dinspre Gheorghieni către Neamţ. De la Bicaz
    punem să mergem spre nord-vestul judeţului, pe malul Lacului Izvorul Muntelui.
    Este lacul care se întinde în spatele barajului de la Bicaz. Este un baraj de
    greutate, construit în 1960, este impunător, are 127 de metri înălţime, se află la
    6 km de oraşul Bicaz. In spatele lui se află Lacul de Acumulare Izvorul Muntelui pe o lungime de 35 de km, care împreună cu
    peisajul din jur, cu dealuri, cu satele din vale şi cu masivul Ceahlăul,
    care se vede în fundal, formează o privelişte deosebit de pitorească. De-a lungul
    lacului se întinde şi şoseaua de unde se poate admira acest peisaj din diverse
    unghiuri şi locuri.



    Mare parte
    dintre mănăstirile din Moldova se găsesc în Neamţ. Acestea deţin manuscrise,
    valoroase obiecte de cult, colecţii de carte şi tipărituri sau picturi
    celebre cum ar fi cele ale lui Nicolae Tonitza de la Mănăstirea Durău sau ale
    lui Nicolae Grigorescu de la Mănăstirea Agapia: La
    Mănăstirea Agapia, arhitectura este una deosebită. Aici se găseşte şi un
    atelier de ţesut covoare manual, iar recent s-a înfiinţat şi un atelier de
    ceramică. Mergem mai departe şi la
    intrarea în oraşul Târgu Neamţ întâlnim Casa lui Ion Creangă unde este
    şi un veritabil Muzeu de Etnografie. Este o casă construită la mijlocul
    veacului al XIX-lea, o casă veche şi micuţă în care putem afla informaţii
    despre copilăria lui Creangă şi unde se pot admira toate piesele vechi care
    sunt specifice acestei zone. Mai departe se poate vizita Cetatea Neamţului,
    care este un monument construit de (domnitorul Moldovei – n.r.) Petru I
    Muşat, apoi a fost extinsă şi consolidată de (domnitorul) Stefan cel
    Mare. Este o cetate pe care noi am restaurat-o, în urmă cu câţiva ani, este
    mobilată, are diverse săli şi invităm turiştii să ajungă şi aici. Dacă plecăm
    de la Târgu Neamţ spre localitatea Pipirig găsim Mănăstirea Neamţ. Este o
    mănăstire dintre cele mai vechi din Moldova. Este atestată documentar prima
    dată în anul 1210 şi a fost ctitorită succesiv de Petru Muşat,
    Alexandru cel Bun şi Stefan cel Mare. Aici turiştii pot găsi cea mai mare şi
    veche blibliotecă mănăstirească, un inegalabil muzeu de artă bisericească
    şi un muzeu al tiparului. Incă din secolul XIV, tradiţiile cărturăreşti
    şi spirituale ale acestui aşezământ sunt legate şi de strălucita activitate a
    unei celebre scoli de caligrafi şi miniaturişti şi a unei tipografii
    organizate curând, după 1500, care a sporit faima ortodoxiei. Biserica este
    mare, impresionantă. Este una dintre cele mai frumoase biserici lăsate de
    Stefan cel Mare moştenire urmaşilor săi.Invităm pe
    toată lumea să ajungă aici şi să vadă aceste lucruri. Pe drumul către
    Mănăstirea Neamţ se găseşte şi Rezervaţia de zimbri Dragoş Vodă.Aici turiştii
    pot vedea zimbri, o parte din ei sunt în libertate, dar există şi
    exemplare în rezervaţie sau în semilibertate ..



    La 35 de km de oraşul Piatra Neamţ se ridică Masivul Ceahlău, cândva muntele
    sfânt al dacilor. Cele mai multe trasee către munte pornesc din zona
    Izvorul Muntelui, dar şi din staţiunea Durău de la poalele Ceahlăului. Despre
    legendele care circulă în acest spaţiu montan ne vorbeşte Anca Afloarei:
    Ceahlăul este muntele care a fermecat de-a lungul istoriei pe cei mai mulţi
    dintre cărturari sau istorici. Este denumit Pionul sau Olimpul Moldovei. Este
    foarte vizitat. Traseele sunt foarte vechi. Este muntele care are şi hram, al
    doilea după Muntele Găina (din Apuseni – n.r.), pe 6 august. In fiecare
    an, la această dată, există obiceiul ca oamenii se urce pe munte. Este o
    tradiţie veche de 5000 de ani. Dacii urcau pe munte şi se închinau
    la regele lor, la zeul lor. Aveau credinţa că zeul îi va proteja pe întregul an
    şi îi va încărca cu energie pozitivă. Ei
    trebuia apoi să coboare la poalele muntelui până la venirea nopţii pentru
    a nu pierde acea energie. Noi sărbătorim şi în prezent această sărbătoare a
    muntelui când are loc şi un festival înainte de 6 august. Ceea ce este
    interesant şi specific doar acestui munte şi unic în lume este
    acel fenomen de formare a hologramei piramidei şi a căii sacre. De
    fapt, această piramidă care se formează în jurul datei de 6 august poate fi
    văzută dimineaţa, la răsăritul soarelui, când proiecţia Vârfului Toaca pe
    dealurile învecinate are o formă perfectă de piramidă. E un fenomen deosebit,
    interesant care stârneşte imaginaţia. Turiştii vin de foarte multe ori şi
    înnoptează pe munte ca să vadă dimineaţa această piramidă.

    In împrejurimile Masivului Ceahlău au apărut, în ultimul timp, numeroase vile,
    pensiuni, cabane turistice sau case de vacanţă care oferă posibilităţi de
    cazare celor interesaţi.