Radio România Internațional

Tag: Valea Jiului

  • Dekarbonisierung: Wann kommt der endgültige Kohleausstieg in Rumänien?

    Dekarbonisierung: Wann kommt der endgültige Kohleausstieg in Rumänien?

    Der im Dezember 2019 vorgestellte Europäische Grüne Pakt ist eine Strategie, um Europa bis 2050 schrittweise in eine treibhausgasneutrale Zone zu verwandeln. Wie? Durch zahlreiche Ma‎ßnahmen, die von Investitionen in Wirtschaftstechnologien und Unterstützung im Industriesektor bis hin zur Einführung von weniger umweltschädlichen Verkehrsmitteln, von der Verbesserung der Energieeffizienz von Gebäuden bis hin zur Zusammenarbeit mit internationalen Partnern zur Verbesserung der Umweltstandards in der Welt reichen. Aber auch durch die Dekarbonisierung des Energiesektors — ein Ziel mit gro‎ßen Auswirkungen in Rumänien, einem Land mit einer Tradition im Bergbau, das immer noch einen gro‎ßen Teil seines Energiebedarfs durch Kohlekraftwerke deckt.



    Derzeit nutzt Rumänien die geförderte Kohle in Wärmekraftwerken, die auf zwei Unternehmen im Süden des Landes — Oltenia und Hunedoara — konzentriert sind. Arbeiteten vor 1989 in Rumänien etwa 100.000 Menschen im Bergbausektor in den rund 450 Bergwerken, so hat sich die Situation in diesem Bereich in den letzten drei Jahrzehnten drastisch verändert. Die meisten Bergwerke wurden geschlossen, darunter auch das älteste Kohlebergwerk in Rumänien, das 1859 in Petrila eröffnet worden war. Offizielle Daten zeigen, dass zum Beispiel im Jahr 2017 die Zahl der im Bergbau Beschäftigten auf etwa 3.000 gesunken ist. Und seither wurden mehrere weitere Betriebe geschlossen. Der geringe Wert der geförderten Kohle und die hohen Produktionskosten durch veraltete Fördertechnik, fehlende Investitionen für Effizienz, steigende Kosten für die Einhaltung von Umweltstandards und die geringe Binnennachfrage nach Kohle sind die Hauptgründe für die Schlie‎ßung der Minen.



    Bukarest sollte bald einen Plan zum vollständigen Ausstieg aus der energetischen Nutzung von Kohle vorlegen, denn diese Ressource hat keine Zukunft, ermahnte der erste Vizepräsident der Europäischen Kommission. Rumänien verfüge über Mittel für diesen Zweck, fügt Frans Timmermans hinzu, und wenn das Geld für einen fairen Übergang intelligent eingesetzt werde, könnten Arbeitsplätze für die entlassenen Arbeiter geschaffen werden. Mihai Melczer, Bergbauexperte, ehemaliger Generaldirektor des Energiekomplexes Hunedoara sprach bei Radio Rumänien über die Perspektiven der Rohstoffindustrie in Rumänien:



    Wenn die Kosten irrwitzig steigen und Sie sehen, dass es sich nicht lohnt, Kohle zu fördern, machen Sie normalerweise nicht unbegrenzt weiter, einfach nur der Kohle zuliebe! Sie orientieren sich um in Energiesegmente, die Ihnen niedrigere Kosten, höhere Einkommen und ein wohlhabendes Leben bringen können. Die Kohleflöze im Schilal (Valea Jiului) sind schwierig zu erschlie‎ßen. Sie lassen den Einsatz von sehr fortschrittlichen Technologien nicht zu. Wir sind nicht mit Naturschätzen wie zum Beispiel Polen im Bereich Bergbau begnadet. Nein, bei uns sind die Dinge etwas komplizierter. Und diejenigen, die in dieser Branche tätig sind, wissen das sehr gut. Eine Fortsetzung des Bergbaus würde bedeuten, dass kolossale Summen im Boden vergraben werden, die eigentlich nicht gerechtfertigt sind.“




    Diese Summen könnten für neue Energiequellen ausgegeben werden, die eine nachhaltige Zukunft bieten. Was in diesem Moment sicher ist, sagt Mihai Melczer, ehemaliger Berater im Energieministerium, ist, dass die Tage des Gebildes namens Energiekomplex Hunedoara gezählt sind:



    Es ist ein hirntoter Organismus, der mit Hilfe von Subventionen am Leben erhalten wird, mit Hilfe des Staates, von der rumänischen Regierung und implizit vom rumänischen Steuerzahler. Und soweit ich verstanden habe, will das Energieministerium zwei neue Einheiten in seiner Struktur schaffen: den zukünftigen Energiekomplex Valea Jiului, der vier Bergbaubetriebe und das Wärmekraftwerk Paroşeni auf der einen Seite und das Wärmekraftwerk Mintia auf der anderen Seite umfassen wird. Ich bedauere, sagen zu müssen, dass sie vom ersten Moment ihrer Existenz Verluste einstecken werden und dass diese Einheiten weiterhin vom rumänischen Staat direkt oder verdeckt subventioniert werden müssen, weil sie sonst nicht in der Lage sein werden, ihre Tätigkeit fortzusetzen. Und ich denke, das wird passieren. Ich würde mich freuen, dies in dem Ma‎ße fortzusetzen, dass wir parallel dazu Programme zur Diversifizierung der Tätigkeit dieser Unternehmen entwickeln.“




    Mihai Melczer hingegen weist auf die sozialen Folgen hin. Es sei natürlich, sagt er, wenn eine Industrie verfällt, schrumpft, etwas an ihre Stelle zu setzen, es ginge um Menschen, um ihr Leben, jeder einzelne hier, jeder Einwohner habe das Recht auf ein rechtschaffenes und wohlhabendes Leben. Zu den Projekten, die entwickelt wurden, um diese Bereiche zu unterstützen, die irgendwie neu profiliert werden müssen, gehört die Gründung der Renew Acad in Petroşani — einer professionelle Ausbildungseinrichtung für erneuerbare Energien und Stromverteilung. Dieses gro‎ße Projekt ist ein regionales Zentrum, das es den Bewohnern des Schiltals ermöglichen würde, einen anderen Beruf als den der Rohstoffgewinnung zu wählen. Ein weiteres Projekt konzentrierte sich auf Wasserstoff, den Treibstoff der Zukunft. Wiederum Mihai Melczer mit Einzelheiten:



    Ein anderes sehr wichtiges Projekt, das aber in einer bestimmten Phase gestoppt wurde, wird mit dem Institut für Kryotechnik aus Vâlcea entwickelt. Es geht um den Wasserstoff-Hub, der um das Wärmekraftwerk Paroşeni herum gebaut wird. Das Schilal hat eine sehr wichtige Energieinfrastruktur: das Wärmekraftwerk in Paroşeni, Trafostationen, Hochspannungsleitungen. Meiner Meinung nach müssen sie genutzt werden, sie dürfen nicht verloren gehen.“




    In diesem Sinne wurde das Wasserstoff-Hub-Projekt konzipiert, das ein Bestandteil des Energiekomplexes im Schiltal sein würde.

  • Perspectivele industriei extractive din România

    Perspectivele industriei extractive din România


    Prezentat în decembrie 2019, Pactul Ecologic European reprezintă o strategie de transformare graduală a Europei într-o zonă neutră din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră, până în 2050. Cum? Prin numeroase acțiuni, care merg de la investiții în tehnologii economice și sprijin în sectorul industrial, până la introducerea unor mijloace de transport mai puțin poluante, de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, până la colaborarea cu partenerii internaționali pentru îmbunătățirea standardelor de mediu la nivel mondial. Dar și prin decarbonizarea sectorului energetic – un obiectiv cu implicații majore în România, țară cu tradiție în minerit și care își asigură încă o bună parte din necesarul energetic prin termocentrale pe bază de cărbune.



    În prezent, România folosește cărbunele pe care îl extrage la termocentralele concentrate în două companii din sudul țării – Oltenia și Hunedoara. Dacă înainte de 1989 în sectorul minier din România munceau aproximativ 100 de mii de persoane, în cele aproximativ 450 de mine, în ultimele trei decenii situația s-a schimbat drastic în acest domeniu. Cele mai multe exploatații au fost închise, inclusiv cea mai veche mină de cărbune din România, deschisă la Petrila în anul 1859. Datele oficiale arată că în 2017, de exemplu, numărul celor care activau în domeniul minier scăzuse la circa 3 mii. Iar de atunci au mai fost închise câteva exploatații. Valoarea redusă a cărbunelui produs și costurile ridicate de producție generate de tehnologia învechită de extracție, lipsa investițiilor pentru eficientizare, costurile tot mai ridicate pentru conformarea cu standardele de mediu și cererea internă scăzută de cărbune sunt principalele motive de închidere a minelor.



    Bucureștiul ar trebui să vină în curând cu un plan de renunţare totală la utilizarea cărbunelui pentru energie, pentru că această resursă nu are viitor, spune prim-vicepreşedintele Comisiei Europene. România are la dispoziție fonduri în acest scop, adaugă Frans Timmermans, iar dacă banii pentru o tranziție justă vor fi utilizaţi inteligent vor fi create şi locuri de muncă pentru muncitorii disponibilizaţi.



    Despre perspectivele industriei extractive din România a vorbit la Radio România Mihai Melczer, expert în domeniul minier, fost director general al Complexului Energetic Hunedoara:


    “În mod normal, în momentul în care cresc aberant costurile şi vezi că nu este rentabil să scoţi cărbune, nu continui să o faci la infinit, de dragul cărbunelui! Te reorientezi spre segmente energetice care îţi pot aduce scăderea costurilor, creşterea veniturilor şi o viaţă prosperă. Stratele de cărbune din Valea Jiului sunt greu exploatabile. Nu permit utilizarea unor tehnologii foarte avansate. Noi n-am fost dăruiţi de natură, aşa cum a fost spre exemplu Polonia, în domeniul minier. Nu. La noi sunt lucrurile un pic mai complicate. Şi cei care sunt implicaţi în industria asta o ştiu foarte bine. O continuare a activităţii miniere ar însemna sume colosale îngropate în pământ, care nu se justifică efectiv.”



    Aceste sume pot fi cheltuite pe noi surse de energie care să ofere un viitor sustenabil.Ceea ce este cert la momentul acesta, mai spune Mihai Melczer, fost consilier în Ministerul Energiei, este că entitatea care se cheamă Complexul Energetic Hunedoara are zilele numărate:


    “Este un organism în moarte cerebrală, susţinut prin subvenţie, prin ajutor de stat, de Guvernul României şi implicit de contribuabilul român. Iar, după câte înţeleg, Ministerul Energiei doreşte să creeze două noi entităţi pe structura acesteia: viitorul Complex Energetic Valea Jiului, care să includă patru exploatări miniere şi termocentrala Paroşeni, pe de o parte, şi pe de altă parte termocentrala Mintia. Cu regret o spun, din primul moment al existenţei lor vor fi pe pierdere, iar aceste entităţi în continuare vor trebui să fie subvenţionate de statul român în mod direct sau mascat, pentru că altfel nu-şi vor putea continua activitatea. Și cred că acest lucru se va întâmpla. M-aș bucura să continue acest lucru în măsura în care în paralel se va veni cu programe de diversificare a activității respectivelor entități.”



    Mihai Melczer atrage, pe de altă parte, atenția asupra consecințelor sociale. Este firesc, spune acesta, când o industrie decade, se restrânge, să pui ceva în locul ei, este vorba despre oameni, despre vieţile lor, fiecare individ de aici, fiecare locuitor, are dreptul la o viaţă onestă și prosperă. Între proiectele elaborate pentru a veni în sprijinul acestor zone care cumva trebuie să se reprofileze se numără înființarea la Petroșani a Renew Acad – o instituție de pregătire profesională pentru surse de energie regenerabilă și distribuție de energie electrică. Acest proiect amplu e un centru zonal care ar urma să dea posibilitatea locuitorilor Văii Jiului să aleagă o altă carieră decât cea extractivă. Un alt proiect a fost centrat pe hidrogen, combustibilul viitorului.



    Din nou, Mihai Melczer: “Un alt proiect foarte important, dar care s-a oprit la un anumit stadiu, este dezvoltat cu Institutul de Criogenie de la Vâlcea. E vorba de hub-ul de hidrogen construit în jurul Termocentralei Paroşeni. Valea Jiului are o infrastructură energetică foarte importantă: Termocentrala Paroşeni, staţii de transformare, linii de înaltă tensiune. În viziunea mea, acestea trebuie valorificate, ele nu trebuie pierdute.”



    În acest sens a fost gândit proiectul hub-ului de hidrogen, care să însemne o componentă a complexului energetic Valea Jiului.





  • Protestul minerilor s-a încheiat

    Protestul minerilor s-a încheiat

    Minerii din Valea Jiului au încetat protestele după mai multe zile petrecute în subteran, ca urmare a faptului că autorităţile de la Bucureşti au găsit soluţii pentru plata salariilor pe care Complexul Energetic Hunedoara nu a putut să le acorde la timp. Astfel, a fost adoptată o hotărâre care permite plata creanţelor salariale şi pentru companiile în insolvenţă, aşa cum este cazul Complexului Energetic, aflat în această situaţie critică de mai bine de un an. În urma acestei decizii, minerii primesc banii pe ultima lună şi o parte din sumele restante pentru tichetele de masă şi transport.



    Cei aproape 70 de mineri care s-au blocat sub pământ au decis să revină la suprafaţă, după ce unul dintre liderii de sindicat a coborât în mină cu documentul semnat de autorități. După mai multe zile petrecute în galerii, unii dintre ei au nevoie de asistenţă medicală. Unul dintre protestatari a dezvăluit faptul că a rămas în subteran chiar în ultima sa zi de lucru, el depunându-şi dosarul de pensie după anii de muncă grea în subteran.



    Minerii care au protestat în Valea Jiului spun că, dincolo de rezolvarea de moment a problemelor cu care se confruntă, rămâne lipsa acută a materialelor şi echipamentelor necesare muncii în subteran, care nu se poate rezolva fără investiţii. Soluţia găsită la negocierile din Capitală asigură salariile minerilor pentru următoarele trei luni, timp în care Complexul Energetic trebuie să se reaorganizeze şi să propună cu un plan care să asigure funcţionarea pe termen lung.



    Acest proces este în lucru de anul trecut şi ar putea fi finalizat într-o lună şi jumătate, afirmă ministrul Energiei, Virgil Popescu. El a adăugat că procesul este în fază finală şi că birocraţia juridică din timpul procedurii de insolvenţă a făcut ca acesta să dureze atât de mult: contestaţii la tabloul creditorilor, acţiuni în instanţă de declanşare a falimentului, respingerea acestora. Virgil Popescu a subliniat că societatea, practic, nu mai are fonduri suficiente şi că din producţia de cărbune care este extrasă nu se pot acoperi toate chletuielile.



    Aflat de mai mult timp în insolvență, Complexul Energetic Hunedoara a beneficiat în ultima vreme de mai multe ajutoare de stat, fiind ținut artificial în viață, deși are pierderi uriașe. Compania a ajuns în situaţia de a nu mai putea plăti salariile, pentru că din luna ianuarie nu mai primeşte subvenţia pentru Mina Lonea, aflată în programul de închidere, şi nici bani pentru serviciile de sistem. În 2018, Comisia Europeană a constatat că producătorul de energie Societatea Complexul Energetic Hunedoara” a primit din partea României un ajutor de stat incompatibil, în valoare de aproximativ 60 de milioane euro, prin patru împrumuturi finanțate din fonduri publice.



    Or, potrivit acesteia, în prezent, România trebuie să recupereze ajutorul ilegal și dobânzile aferente. În 2019, în ciuda constatărilor Comisiei, Guvernul de la București a decis să acorde, din nou, un ajutor de stat prin ștergerea datoriilor. Până acum, această ordonanță de urgență nu a fost, însă, aplicată.

  • Efectele inundațiilor

    Efectele inundațiilor

    În ultima
    perioadă, știrile despre ploi, inundații și viituri au ținut capul de afiș al
    jurnalelor informative în România, confruntată cu cea mai ploioasă lună iunie
    din ultimii 60 de ani. Apele revărsate au luat vieți omenești și au inundat
    gospodării și beciuri, au distrus culturi agricole, podețe și terasamente,
    îngreunând în unele locuri transportul feroviar sau pe cel rutier.     Acolo unde pericolul a
    trecut, sunt inventariate pagubele produse de inundații și se acționează pentru
    refacerea zonelor afectate.


    Echipele de intervenţie de la Inspectoratul pentru
    Situații de Urgență sunt pe teren în zonele inundate, iar Administrația
    Națională Apele Române (ANAR) monitorizează în continuare râurile aflate sub
    avertizări hidrologice. Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a
    Apelor a ridicat codurile roşii instituite zilele trecute pe râurile Prut,
    Timiş şi Jiu, din nordul, respectiv centrul țării. Acestea au fost înlocuite,
    însă, cu coduri portocaliu sau galben.


    O atenție deosebită necesită încă râul
    Prut, afectat în ultimele zile și de viitura venită din Ucraina vecină. Sunt
    creșteri considerabile de debite în județe din nord, nord-est, dar și în
    centrul țării, în Harghita și Covasna, unde, ca urmare a precipitațiilor
    înregistrate, hidrologii au avertizat asupra percolului producerii de scurgeri
    importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu
    posibile efecte de inundaţii locale.


    Fenomene hidrologice periculoase se pot
    produce cu probabilitate şi intensitate mai mare și pe râul Timiș, ceva mai
    spre vest. Între timp, pompierii militari şi jandarmii continuă operaţiunile de
    sprijinire a populaţiei și în Valea Jiului, unde localităţile miniere, precum
    Uricani şi Aninoasa, au fost greu afectate de fenomenele hidrometeorologice.
    Sute de gospodării au fost inundate și sute de persoane evacuate din calea
    apelor. Și mina Lupeni a fost inundată din cauza viiturii formate.


    Aproape 400
    de oameni au fost evacuaţi după ce apa a pătruns de la suprafaţă până în
    galeriile din subteran, unde a ajuns să măsoare până la un metru şi jumătate
    înălţime. Activitatea de producţie a minei a fost oprită până la remedierea
    situației. Inundaţiile puternice înregistrate în ultima perioadă în România
    sunt o consecinţă a exploatării haotice a pădurilor şi a agregatelor minerale
    de pe cursul râurilor, a atras atenția ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor,
    Costel Alexe, aflat pe teren în zonele afectate.


    Este important să înţelegem că
    va trebui să avem o mai mare grijă faţă de mediu în viitorul apropiat, pentru
    ca astfel de evenimente să nu mai aibă loc, a mai spus ministrul Costel Alexe.
    Tot de pe teren, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a cerut
    autorităţilor locale din toate judeţele afectate de inundaţii să grăbească
    evaluarea pagubelor şi să trimită documentaţiile necesare spre prefecturi.
    Meteorologii spun că după acest episod de ploi, în România vine canicula.


  • Prelungirea cadrului legal asigurat, privind ajutorul de stat pentru sectorul de cărbune

    Prelungirea cadrului legal asigurat, privind ajutorul de stat pentru sectorul de cărbune

    Europarlamentarul român Claudiu Ciprian Tănăsescu a susținut la
    sfârşitul lunii noiembrie, în plenul Parlamentului European, o pledoarie în
    favoarea prelungirii dincolo de data de 31 decembrie 2018 a cadrului legal
    actual privind acordarea ajutoarelor de stat pentru producția de cărbune.


    Europarlamentarul român Claudiu Ciprian Tănăsescu are detalii:



  • Cum să atragem mai multe fonduri europene

    Cum să atragem mai multe fonduri europene

    Un plan de acţiune
    pentru accelerarea utilizării fondurilor europene va fi pus la punct de
    autorităţile de la Bucureşti, cu sprijinul celor de la direcţia de dezvoltare
    regională a Comisiei Europene. Anunţul a fost făcut de comisarul european Corina
    Creţu, după prima întâlnire cu noul premier, Viorica Dăncilă. România
    trebuie să accelereze absorbţia de fonduri europene pentru că altfel există
    pericolul de a pierde banii europeni, spune Corina Creţu. Ea a precizat că s-au
    înregistrat întârzieri în ceea ce priveşte dezvoltarea regională,
    transporturile şi construirea spitalelor regionale. Am
    toată încrederea în noul guvern să aibă în vedere aceste probleme restante şi
    să acţioneze rapid, să vină cu cele mai bune soluţii pentru a accelera
    implementarea. Practic am convenit împreună să găsim un plan de acţiune şi să
    primim propuneri de accelerare a fondurilor europene până la 23 februarie.

    Premierul Viorica Dăncilă a spus că se va concentra, în special, pe accesarea
    de fonduri europene pentru transporturi şi pentru construirea spitalelor
    regionale. Ea a amintit că a cerut ministerelor situaţia la zi a accesării
    fondurilor europene. Am cerut ministrului pentru
    Afaceri Europene să facă o situaţie privitoare la toate directivele europene
    care nu au fost implementate sau stadiul implementării lor.Totodată, am cerut ca pe
    fiecare minister să existe stadiul atragerii fondurilor europene, pentru că eu
    consider foarte importantă pentru România o bună relaţionare între guvernul
    României şi Comisia Europeană.

    Viorica Dăncilă şi Corina Creţu
    au mai stabilit să înscrie Valea Jiului într-un program special derulat de CE
    pentru a elimina sărăcia din această zonă. Corina Creţu: Am
    invitat România să aplice pentru a acţiona cu fondurile noastre pentru
    redresarea uneia dintre cele mai sărace zone din România care este Valea
    Jiului. Cred că este o iniţiativă importantă de a intra în acest proiect pilot
    şi ar trebui ca România să joace un rol important având în vedere experienţa pe
    care o are în domeniu.

    Premierul Viorica Dăncilă a susţinut, la rândul
    ei, că problemele Văii Jiului reprezintă o prioritate. Valea
    Jiului este o prioritate pentru a o încadra în acest program pilot. Vom coopera
    pe viitor și în acest proiect. Am
    convingerea că putem să facem paşi importanţi pentru România, atât din partea
    guvernului, Parlamentului European, dar mai ales a Comisiei Europene în care
    noi ne punem mari speranţe.     Cândva una
    din cele mai importante zone miniere a Romaniei, Valea Jiului a devenit una din
    cele mai defavorizate.După 1990, producţia minieră a României s-a
    redus drastic, multe dintre exploatări fiind închise şi, ca urmare a acestei
    măsuri, numeroşi mineri au rămas fără loc de muncă.

  • Lansarea Platformei pentru regiunile carbonifere

    Lansarea Platformei pentru regiunile carbonifere

    Trecerea de la
    combustibilii fosili la surse mai curate de energie este o prioritate
    pentru Uniunea Europeană. În ultimii ani, energia care provine din
    surse regenarabile câştigă din ce în ce mai mult teren în faţa combustibilior
    fosili, iar cărbunele a intrat deja în declin. În acest sens, Uniunea
    Europeană a lansat o nouă platformă pentru regiunile carbonifere pentru a
    impulsiona tranziţia către un viitor mai durabil. Se vor dezvolta proiecte şi
    strategii pe termen lung în regiunile carbonifere şi se vor promova investiţii
    în tehnologii noi, astfel încât fiecare regiune să beneficieze de avantajele pe
    care le oferă tranziţia către o economie curată. Totodată, acest lucru va duce atât la
    combaterea schimbărilor climatice, cât şi la creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă
    în sectorul energetic prin investiţii în tehnologiile moderne.

    Între 2008 şi
    2014, numărul de locuri de muncă în domeniul tehnologiilor bazate pe energia
    regenerabilă a crescut cu 70% şi, în prezent, există aproximativ 2 milioane de
    locuri de muncă în sectorul energiei curate în întreaga Uniune Europeană.
    Există potenţial pentru crearea unui număr suplimentar de 900 de mii de locuri
    de muncă până în 2030, dacă se fac suficiente investiţii publice şi private.

    Maros
    Sefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene responsabil pentru uniunea
    energetică: Trecerea către o economie curată din punct de
    vedere energetic necesită uneori decizii dificile. Dar vom face tot ce ne
    stă în putinţă ca în acest proces de tranziţie să nu rămână nici o regiune
    uitată, când se decide abandonarea economiei bazate pe combustibii fosili. Platforma
    pentru regiunile carbonifere în tranziţie, pe care tocmai am lansat-o,
    este o dovadă tangibilă a acestei promisiuni…Minereurile de cărbune
    sunt extrase în prezent din 41 de regiuni existente în 12 state membre.
    Cu toate acestea, este evident faptul că rolul proemient pe care cărbunele îl
    are în sistemul energetic al UE este în continuă descreştere datorită
    dezvoltării tehnologice. Producţia şi cererea de cărbune prezintă o scădere
    constantă în UE. Productia a scăzut cu 31% între anii 2000 şi 2015, iar
    consumul cu 13%.



    În prezent, în România nici
    o mină de cărbune nu mai este profitabilă. De la 100 de mii de persoane
    care lucrau în acest sector inainte de 1989, acum mai lucrează aproximativ 3000
    de români. La sfârşitul anului trecut, două mine din Valea Jiului au fost
    închise, urmând să intre în programul de ecologizare stabilit în conformitate
    cu notificările transmise Comisiei Europene.


  • Accident dans une mine de la Vallée de Jiu

    Accident dans une mine de la Vallée de Jiu

    A chaque fois qu’un accident se produit dans une mine, tout le pays reste les yeux rivés sur la télé pour voir ce qui s’y passe. Les Roumains suivent attentivement les opérations de sauvetage espérant qu’il n’y ait pas de victimes. Un scénario qui s’est répété, malheureusement, ce jeudi, lorsqu’une galerie s’est effondrée dans la mine de charbon de Lupeni, localité de la Vallée de Jiu, bassin minier du centre – ouest de la Roumanie. Trois mineurs, d’une équipe de 11 personnes, ont été bloqués sous la terre, à environ 500 mètres de profondeur. Une ample opération de sauvetage s’est étalée sur 15 heures d’effort soutenu, dans des conditions extrêmement difficiles, notamment en raison de l’instabilité accrue des roches. Des ambulances et hélicoptères du Service d’urgences et du ministère de la Défense ont été déployés sur place. A part les familles des mineurs et leurs collègues, le ministre de l’Energie, Toma Petcu se trouvait lui aussi à l’endroit de l’accident. Il a précisé que plusieurs enquêtes avaient été ouvertes, dont un dossier pénal sur cet accident du travail, afin d’en établir les causes et les éventuels coupables.

    Le ministre de l’Energie, Toma Petcu, précise : « Dans ce qui suit, nous attendons les enquêtes de l’Inspection territoriale du Travail et des Procureurs. Nous allons mener notre propre investigation, sans pourtant en communiquer le résultat avant les autorités compétentes dans le domaine. »

    L’épouse d’une gueule noire profite de l’occasion pour mentionner les salaires de misère de cette catégorie de salariés qui mettent quand même leur vie en danger à chaque fois qu’ils entrent dans une mine. Certes, tout le monde le sait, le travail dans une mine implique des risques, toutefois, « même les esclaves ne travaillent jadis dans les mêmes conditions que les mineurs roumains », affirme le père d’un mineur qui a participé aux opérations de secours.

    A leur tour, les syndicalistes du domaine pointent du doigt le manque de sécurité au travail, dû à l’état déplorable des galeries et des équipements utilisés, des outillages et des installations. Tout cela a été favorisé par le plan de fermer avant la fin 2018 la mine où s’est produit l’accident, Lupeni étant considérée comme une exploitation non rentable. D’ailleurs, plusieurs calendriers de fermeture des exploitations minières de la Vallée de Jiu ont été lancés ces 10 dernières années, la zone, sans pour autant être menés à bout, d’où un nombre record de graves accidents produits dans ces galeries. Précisons pour terminer que des milliards de tonnes de charbon ont été extraites depuis l’ouverture en 1859, à Petrila, de la première mine de la Vallée de Jiu. (Trad. Valentina Beleavski)

  • Din 15 ianuarie Radio Timişoara se aude pe FM, de pe Parâng

    Din 15 ianuarie Radio Timişoara se aude pe FM, de pe Parâng

    Ziua
    Culturii Naţionale a adus postul regional din viitoarea Capitală Culturală
    Europeană în difuzoarele locuitorilor din zona Văii Jiului, pe FM 101,5 MHz.


    Radio
    Timişoara se putea asculta în judeţul Hunedoara aproape exclusiv pe unde medii,
    iar în Petroşani şi împrejurimi recepţia terestră era posibilă numai cu
    radiouri selective şi în zone fără perturbaţii radioelectrice.


    Cele
    mai apreciate emisiuni ale postului, inclusiv cele matinale, Pop-matineu sau
    emisiunile de folclor de seara, pot fi acum audiate la o calitate tehnică
    superioară în zona Văii Jiului, pe 101,5 MHz. Ştiri şi informaţii din zonă au
    apărut în emisiunile transmise exclusiv pe FM încă de când au început testele
    de emisie, iar din 15 ianuarie, odată cu startul oficial, evenimentele de aici
    se vor regăsi în toate programele de actualităţi ale Radio Timişoara.
    Emiţătorul de pe Parâng acoperă în bune condiţii atât oraşele Petroşani,
    Vulcan, Lupeni, Uricani şi Petrila, cât şi cea mai mare parte din şoselele
    zonei, inclusiv din cea spre Haţeg şi mai departe spre Sarmizegetusa. Vor fi pe
    noua frecvenţă informaţii de trafic, dar şi privitoare la turismul din zonă, la
    Straja şi în Parcurile Naţionale Retezat sau Defileul Jiului.


    Punerea
    în funcţiune a emiţătoarelor FM a deschis în ultimii ani un nou drum pentru
    Radio Timişoara, permiţând o informare continuă, pentru a afla ce se întâmplă
    în vestul ţării, chiar şi la acele ore la care pe unde medii sunt transmise
    programe în limbile minorităţilor. Primul pas a fost făcut la Timişoara, s-au
    adăugat apoi emiţătoarele de la Coşeviţa şi Arad, recepţionabile în estul
    judeţului Timiş şi pe Valea Mureşului. Noul emiţător de pe Parâng continuă
    acest demers.


    Indiferent
    că locuiţi în această zonă, mergeţi la schi sau pe munte, nu uitaţi să aveţi de
    acum un radio acordat pe 101,5 MHz. Audiţie plăcută!

  • Probleme ale minerilor din Valea Jiului

    Probleme ale minerilor din Valea Jiului

    Angajaţii
    minei Lupeni refuză să mai intre în subteran. Corespondentul Radio România în
    zonă precizează că motivele protestelor sunt legate de criza fără precedent în
    care se află Complexul Energetic Hunedoara, căruia îi este arondată mina.
    Problemele acestuia au condus la încetarea aprovizionării cu materiale de
    strictă necesitate în subteran. Minerii se tem pentru locurile lor de muncă şi
    vor un program concret, fie pentru continuarea activităţii, fie pentru
    închiderea minelor:

    Tot am fost minţiţi, cu insolvenţă, cu
    premii, şi nu se mai poate aşa ceva. Deci, suntem umiliţi într-un hal fără de
    hal. -: Dacă nu se mai poate face, plecăm acasă. Nu suntem nici primii, nici
    ultimii care au rămas fără job. Hai, să stabilim odată ceea ce trebuie făcut,
    să ştim şi noi.

    Protestatarii cer demisia actualei administraţii, pe
    care o acuză de incompetenţă. Ei sunt nemulţumiţi mai ales de prestaţia unuia
    de-al lor, directorul adjunct Petru Nica, fost lider sindical până în toamnă,
    despre care spun că a încercat să-i intimideze şi i-a ameninţat cu concedierea
    dacă nu-şi reiau activitatea.

    Acţiunile
    sindicale survin la scurt timp după ce Comisia Europeană a autorizat sprijinul
    de circa 100 de milioane de euro, acordat de statul român pentru închiderea
    Lupeniului şi a încă unei mine de cărbune neviabile din Vale, Lonea. Mai mult
    de jumătate din sumă va fi folosită pentru lucrători, adică salarii
    compensatorii şi programe de reconversie profesională, pentru lucrările
    necesare în subteran, reabilitarea arealului şi recultivarea terenurilor.
    Acesta e doar un episod din
    lunga agonie a mineritului românesc.

    Privilegiată, din raţiuni deopotrivă
    pragmatice, dar şi ideologice, în perioada dictaturii comuniste, industria
    minieră asigura vitalitatea unei economii energofage. Poluant şi devenit
    nerentabil, sectorul minier şi-a restrâns, progresiv, ponderea, încă de pe la
    jumătatea anilor 90, când au fost închise primele mine.

  • UE şi ajutorul de stat

    UE şi ajutorul de stat

    Comisia Europeană a autorizat sprijinul de aproape 450 de milioane de lei echivalentul a circa 100 de milioane de euro, acordat de statul român pentru închiderea a două mine de cărbune neviabile din Valea Jiului, Lonea şi Lupeni. Un comunicat al Reprezentanţei de la Bucureşti a Executivului comunitar precizează că acesta a constatat că măsura respectă regulile europene, ţările membre putând acorda ajutor de stat la închiderea minelor, pentru atenuarea impactului social şi asupra mediului. Mai mult de jumătate din sumă va fi folosită pentru lucrători – adică pentru salarii compensatorii şi programe de reconversie profesională, pentru lucrările necesare în subteran, reabilitarea arealului şi recultivarea terenurilor. Restul banilor vor fi folosiţi pentru a acoperi pierderile de producţie până la închidere – adaugă Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.


    Minele Lonea şi Lupeni sunt unităţi ale Complexului Energetic Hunedoara, iar închiderea lor trebuie realizată până cel târziu la sfârşitul anului 2018. Măsura survine după ce, luna aceasta, justiţia decisese ieşirea din insolvenţă a Complexului, situaţie juridică în care s-a mai aflat şi în prima jumătate a anului în curs. În cadrul CEH lucrează mii de angajaţi, la două termocentrale şi la patru mine de cărbune. Închiderea a două dintre acestea e doar un episod din lunga agonie a mineritului românesc. Privilegiată, din raţiuni deopotrivă pragmatice, dar şi ideologice, în perioada dictaturii comuniste, industria minieră asigura vitalitatea unei economii energofage. Minerii erau excelent plătiţi în raport cu alte categorii socio-profesionale, dar munca foarte grea din subteran, alienantă şi abrutizantă, îi transformase într-o imprevizibilă masă de manevră. În 1977, în Valea Jiului s-a înregistrat una dintre puţinele revolte colective împotriva regimului comunist din epocă. Dar, 13 ani mai târziu, imediat după Revoluţia anticomunistă, tot din Valea Jiului plecau spre Bucureşti trenuri ticsite cu mineri, partizani ai preşedintelui de stânga Ion Iliescu, care acuzase o tentativă de puci de extrema dreptă. Doar două zile, 14 si 15 iunie 1990, au stăpânit minerii Capitala, unde s-au substituit oricărei autorităţi legale. Suficient să lase in urma lor 700 de răniţi, peste o mie de oameni reţinuţi abuziv şi cel puţin şase morţi. Universitatea profanată, sediile partidelor de opoziţie şi ale ziarelor independente devastate completează tabloul invaziei minereşti. Demonizată, atunci, în restul ţării, Valea Jiului nu şi-a regăsit încă identitatea în cele aproape trei decenii care-au trecut.



    Nerentabil şi poluant, sectorul minier şi-a restrâns, progresiv, ponderea, încă de pe la jumătatea anilor 90, când guvernul de coaliţie, cu dominantă creştin-democrată, a închis primele mine. Cu salariile compensatorii primite, o parte dintre mineri au încercat să-şi deschidă mici afaceri, mulţi s-au întors în locurile de baştină, departe de Vale, alţii au plecat să muncească în străinătate. Scenarii pe care, spun experţii, le vor urma şi disponibilizaţii de la Lonea şi Lupeni.

  • Aproape totul despre Mineriade

    Aproape totul despre Mineriade

    În politologie ca şi în istorie, termenul de mineriadă
    a fost creat de români, pe vremea tranziţiei de la comunism la democraţie.
    Aceasta ar însemna deplasarea unor grupuri însemnate de oameni dintr-o anumită
    categorie profesională pentru a exercita o presiune fizică, violentă chiar,
    asupra factorilor politici de decizie sau chiar a unor grupuri de oameni de
    altă opinie.

    Minerii din Valea Jiului au venit la Bucureşti la începutul anului
    1990, la doar câteva săptămâni de la Revoluţia anticomunistă, au venit şi în
    1991 şi au încercat un come-back în 1999. Cea mai cunoscută este, însă,
    mineriada din 13-15 iunie 1990, soldată cu numeroase victime şi atrocităţi
    împotriva locuitorilor Bucureştiului şi a politicienilor de opoziţie. Acea
    dezlănţuire oarbă de violenţă a schimbat cursul istoriei românilor şi simpatia
    internaţională faţă de lupta lor pentru libertate într-o expectativă
    dezamăgită, iar mulţi români au decis atunci să îşi părăsească ţara.

    În
    România, înlăturarea regimului comunist nu a fost un fenomen firesc, un proces
    negociat, lipsit de violenţă. România rămăsese ultima dintre ţările importante
    ale Estului European în care regimul comunist nu cedase puterea. De aceea,
    români au trebuit să iasă în stradă, să lupte şi să moară pentru înlăturarea
    comunismului, pentru libertate. A urmat o perioadă sinistră, în care societatea
    era frământată de incertitudini şi de nostalgii. Comunismul nu a dispărut, ca
    spălat de sângele celor căzuţi în această luptă. El rămăsese în mentalităţi, în
    aşteptări, în noua conducere.

    La scurt timp a devenit clar că structura
    interimară de conducere a României după înlăturarea dictaturii comuniste, aşa
    numitul Front de Salvare Naţională, avea intenţia de a se transforma într-un
    partid care va participa la alegerile anunţate pentru 20 mai 1990. Opoziţia
    politică incipientă, formată din partide foarte recent înfiinţate sau din
    partide istorice reactivate, cerea tot mai insistent respectarea principiilor
    democratice în viaţa politică şi acuzau FSN-ul de reintroducerea dictaturii, a
    unui comunism fără comunişti sau a unei puteri cu liderii din rândul al doilea
    al fostului partid unic. Atunci, la începutul anilor 90, a apărut ca soluţie
    pentru aceste dispute politice debarcarea în forţă în Bucureşti a unor
    contigente numeroase de mineri din Valea Jiului, regiune aflată la aproape 400
    de km de capitală.

    Minerii din Valea Jiului au devenit celebri când, în 1977,
    au avut îndrăzneala să se opună lui Ceauşescu şi să facă o grevă. Erau o clasă
    profesională care lucra în condiţii extrem de grele, unită şi dură. Atunci, în
    1977, se opuseseră comunismului care se considera un regim politic al
    muncitorilor.

    În 1990 ajunseseră sperietoarea democraţiei, braţul violent al
    unui regim considerat cripto-comunist. Alegerile din 20 mai 1990 au fost
    câştigate zdrobitor de Frontul de Salvare Naţională iar Ion Iliescu, primul
    lider al României după Ceauşescu, devenea oficial şi prin sufragiu universal
    şef al statului. În acel moment, noile autorităţi, întărite şi de succesul
    electoral, au decis să nu mai tolereze demonstraţia-maraton care de desfăşura
    de 2 luni în Piaţa Universităţii. Încercarea autorităţilor de a o dispersa, în
    ziua de 11 iunie 1990, a fost o aţâţare a focului ce avea să fie stins doar
    prin soluţia la modă, venirea minerilor. Şi au venit, ca un tăvălug, cu trenuri
    speciale, tocmai din Valea Jiului, au debarcat în Bucureşti, au călcat în
    picioare Piaţa Universităţii, au snopit în bătaie demonstranţii rămaşi dar şi
    orice trecător întâmplător, mai ales dacă arăta a intelectual sau nu îşi
    exprima susţinerea entuziastă pentru acţiunea lor sălbatică. Au devastat sedii
    de partide de opoziţie şi de ziare critice la adresa noilor lideri ai României.

    Atunci, în iunie 1990, la Bucureşti, minerii au omorât oameni în bătaie,
    într-un număr ce nu a fost stabilit cu exactitate. Maltratările şi reţinerile
    abuzive au fost nenumărate şi niciodată elucidate. A urmat un sfert de secol de
    tăcere, în care istoria şi-a urmat cursul sincopat. Recentul val de inculpări
    la nivel înalt a responsabililor acelor zile readuce, brusc, în atenţia publică, acest subiect cu aer de
    istorie tristă.

  • Jurnal românesc – 3.02.2015

    Jurnal românesc – 3.02.2015

    România are mai multe companii şi regii de stat decât media europeană, iar acestea generează 8% din producţia ţării şi 4% din forţa de muncă, relevă un raport al Comisiei Europene publicat marţi de adevarul.ro. Executivul comunitar precizează, insă, că societăţile generează 50% dintre arieratele tuturor companiilor din România către stat. Mai mult, acest lucru afectează chiar şi sectorul privat, deoarece datoriile totale ale companiilor de stat echivalau cu 3,4% din Produsul Intern Brut (PIB), acestea fiind nu doar către autorităţile fiscale, ci şi către furnizori, bănci sau angajaţi. Comisia mai mentionează în raport că guvernanţa corporativă este slabă în companiile statului, iar reformele întârzie, privatizările sunt amânate, iar restructurările întârziate.



    O delegaţie de oameni de afaceri români va participa în luna martie la un forum de afaceri la Sankt-Petersburg. Anunţul a fost făcut luni de conducerea Uniunii Naţionale a Patronatului Român(UNPR), după discuţiile avute cu Igor Sidorov, consilierul economic al Ambasadei Ruse la Bucureşti şi cu preşedintele Camerei de Cooperare Economică şi Culturală Româno – Ruse, Tudor Afanasov. Conducerea UNPR a mai anunţat că un forum de afaceri româno-rus va fi organizat, în a doua jumătate a lunii septembrie 2015, pentru a relansa colaborarea dintre mediile de afaceri din cele două ţări.



    În Valea Jiului, administraţia încearcă să salveze mineritul printr-un plan de restructurare. Un proiect propus de Administraţia Complexului Energetic Hunedoara şi avizat de Ministerul Energiei prevede disponibilizarea a cel puţin 540 de persoane în următorii 3 ani, dar şi programe de investiţii care ar trebui să ducă la eficientizarea producţiei. Propunerile sunt considerate nerealiste de către sindicatele din minerit, care spun că orice concedieri colective trebuie făcute cu modificarea contractului de muncă, imposibil de realizat fără dialog social. In privinta investiţiilor, sindicatele susţin că nu pot primi bani, atâta timp cât datoriile complexului depăşesc 200 de miloane de lei.



    Parlamentul European anunţă că pâna pe 23 februarie se pot face înscrieri pentru ediţia din acest an a Premiului Charlemagne pentru tinerii europeni”. Premiul doreşte să încurajeze atât dezvoltarea unei constiinte europene în rândul tinerilor, cât şi participarea acestora la proiectul de integrare europeană. Sunt recompensate proiecte realizate de tineri care promovează buna întelegere şi dezvoltarea unui simt comun al identitătii europene şi care dau exemple practice de europeni care trăiesc împreună ca o comunitate. Premiul este decernat anual în comun de Parlamentul European şi Fundaţia pentru Premiul Internaţional Charlemagne de la Aachen (Germania). În fiecare an, în competiţia finală sunt selectate 28 de proiecte naţionale din toate statele UE. Cel mai bun proiect primeşte un premiu în valoare de 5.000 de euro, cel de pe locul al doilea 3.000 de euro, iar cel clasat pe locul al treilea este răsplătit cu 2.000 de euro. Laureaţii sunt invitaţi totodată să viziteze sediile din Bruxelles şi Strasbourg ale Parlamentului European, în timp ce reprezentanţii tuturor celor 28 de proiecte naţionale selectate beneficiază de o excursie de patru zile la Aachen, în Germania.